Diurna (indemnizatia de deplasare)

Indemnizatia de deplasare (diurna) poate fi acordata salariatilor numai pe perioada delegarii sau detasarii. Astfel, drepturile de care beneficiaza salariatii delegati sau detasati sunt stabilite la art. 44 alin. (2) si art. 46 alin. (4) din Codul muncii, dupa cum urmeaza: - cheltuielile de transport; - cheltuielile de cazare; - indemnizatia de delegare. Atat delegarea, cat si detasarea presupun schimbarea locului muncii prevazut in contractul individual de munca. In acest sens, art. 42 alin. (1) din Codul muncii stabileste ca locul muncii poate fi modificat unilateral de catre angajator prin delegarea sau detasarea salariatului intr-un alt loc de munca decat cel prevazut in contractul individual de munca. Prin urmare, daca conducatorilor auto li se modifica locul muncii inscris in contractul individual de munca prin delegare sau detasare, pe durata delegarii/detasarii, salariatului i se vor acorda cheltuielile de transport si cazare si o indemnizatie de delegare in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil. Indemnizatia de deplasare acordata de persoanele juridice platitoare de impozit pe profit este scutita de la plata impozitului pe venit si a contributiilor sociale. Daca locul muncii inscris in contractul individual de munca nu este modificat prin delegare sau detasare, salariatilor nu li se poate acorda diurna. De asemenea, daca se constata ca sumele acordate salariatilor cu titlu de diurna mascheaza, in fapt, venituri salariale, organele fiscale le pot reconsidera in consecinta.

Afla acum NOILE tarife CNPP pentru eliberarea de documente

Poate dincolo de plata amenzilor la timp, e mai bine sa fim la curent si cu modificarile efectuate in ceea ce priveste diferitele tarife pe care le avem de platit pentru indeplinirea obligatiilor fiscale. Va informam astfel ca iin Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, din nr. 129, din 22 februarie 2012, a fost publicata Decizia CNPP nr. 1/2012 - comisionul si tarifele care se percep de catre Casa Nationala de Pensii Publice si de catre casele teritoriale de pensii la efectuarea unor operatiuni care nu sunt legate de stabilirea si de plata pensiilor si a altor drepturi de asigurari sociale din sistemul public de pensii. Astfel, potrivit deciziei CNPP, se percep taxe pentru urmatoarele operatiuni: - eliberarea Certificatului privind stagiul de cotizare si punctajul anual realizat in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale-15 lei/certificat; - eliberarea la cererea asiguratilor, a adeverintelor care atesta calitatea, venitul asigurat si/sau stagiul de cotizare realizat - 15 lei/adeverinta; - eliberarea adeverintelor care contin informatii necesare executarii silite, solicitate de catre executorii judecatoresti si executorii bancari - 17 lei/persoana pentru care se ofera informatii. Un singur tarif de 15 lei se achita in situatia in care: - asiguratul/beneficiarul de drepturi de asigurari sociale solicita, prin aceeasi cerere, mai multe certificate privind stagiul de cotizare si punctajul anual realizat in sistemul sau adeverinte care atesta calitatea, venitul asigurat si/sau stagiul de cotizare realizat. - daca o persoana care a desfasurat activitate in doua sau mai multe judete solicita adeverinta amintita mai sus la o singura casa teritoriala de pensii, iar, pentru elibererea documentului este necesar ca si o alta casa teritoriala de pensii (alta decat cea sesizata prin cerere) sa elibereze, la randul ei, o asemenea adeverinta. Nu se percep tarife pentru urmatoarele operatiuni: - eliberarea, la cererea pensionarilor sau a persoanelor care, prin casa teritoriala de pensii, incaseaza drepturi banesti stabilite in baza unor legi cu caracter special, a adeverintelor privind calitatea si/sau cuantumul pensiei sau al respectivelor drepturi; - eliberarea catre alta casa teritoriala de pensii sau catre casele de pensii sectoriale, la cererea acestora, a adeverintelor privind stagiul de cotizare realizat in sistemul public de pensii; - eliberarea, la cererea asiguratului sau a angajatorului acestuia, a adeverintei de stagiu de cotizare necesare obtinerii certificatelor privind legislatia aplicabila (formularul E 101, documentul portabil A 1, respectiv alt formular de legatura convenit), utilizate in aplicarea regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate sociala si a acordurilor bilaterale in domeniul securitatii sociale la care Romania este parte; - furnizarea de informatii, altele decat codul numeric personal, institutiilor care functioneaza in subordinea, in coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, care, pe baza acestora, stabilesc prestatii in domeniul protectiei sociale ori, dupa caz, acorda anumite ajutoare unor categorii de asigurati sau pensionari ai sistemului public de pensii. Informatiile solicitate se furnizeaza numai daca acestea fac obiectul prevederilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare. Informatiile furnizate de catre casele teritoriale de pensii sau, dupa caz, de catre Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP) se utilizeaza numai in scopul mentionat in mod expres in solicitarea acestor institutii; - furnizarea de informatii instantelor de judecata, organelor de cercetare penala, organelor de urmarire penala, organelor fiscale, precum si oricaror altor institutii din tara si din strainatate pentru care actele normative prevad scutirea de taxe, tarife si comisioane.

Cine nu poate fi concediat?

Nu se aplica in cazurile de incetare de drept a contractului individual de munca Preavizul - doua modalitati de comunicare - notificarea anterioara a preavizului si ulterior comunicarea deciziei de concediere; - comunicarea deciziei de concediere in continutul careia se notifica si preavizul; Pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificat medical conform legii Incapacitatea temporara de munca trebuie dovedita cu certificat medical eliberat in conditiile OUG 158/2005; Nu este necesara viza medicului de medicina muncii. Revenirea din concediu medical anterior expirarii perioadei pentru care a fost acordat concediu medical - este obligatorie modificarea certificatului medical, in mod corespunzator, de catre medicul prescriptor. Daca a expirat termenul pentru care a fost incheiat contractul individual de munca pe durata determinata - interdictia nu se aplica. Indemnizatiile se achita din bugetul Fondului naţional unic de asigurari sociale de sanatate de catre casele de asigurari de sanatate.

Suspendarea perioadei de proba

Potrivit dispozitiilor art. 31 – 33 din Codul muncii , perioada de proba este utilizata pentru verificarea aptitudinilor salariatului. Conform art. 31 alin. (1) din Codul muncii , pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere. Totodata art. 49 alin. (6) din Codul muncii prevede ca in cazul suspendarii contractului individual de munca, se suspenda toate termenele care au legatura cu incheierea, modificarea, executarea sau incetarea contractului individual de munca, cu exceptia situatiilor in care contractul individual de munca inceteaza de drept. Iar concediul pentru incapacitate temporara de munca si concediul pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sunt cauze de suspendare a contractului individual de munca potrivit art. 50 lit. b) si art. 51 alin. (1) lit. a) din Codul muncii. Asadar, atat concediul pentru incapacitate temporara de munca cat si concediul pentru cresterea copilului constituie cazuri de suspendare a contractului individual de munca, iar perioada de proba se suspenda pe durata lor potrivit prevederilor art. 49 alin. (6) din Codul muncii mentionate mai sus urmand ca dupa incetarea acestor cauze de suspendare salariatul sa se afle din nou in perioada de proba.

Sporul pentru munca de noapte a angajatilor

Conform art. 125 alin. (2) din Codul muncii , salariatul de noapte reprezinta, dupa caz: a) salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru; b) salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru. Intrucat cele doua situatii sunt dupa caz, rezulta ca sunt alternative in sensul ca salariatul de noapte reprezinta fie salariatul care efectueaza munca de noapte cel putin 3 ore din timpul sau zilnic de lucru, fie salariatul care efectueaza munca de noapte in proportie de cel putin 30% din timpul sau lunar de lucru, in functie de situatie. La art. 126 din Codul muncii se prevede ca salariatii de noapte beneficiaza: a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza; b) fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. Prin urmare, cele doua beneficii, care sunt alternative, se acorda salariatilor de noapte astfel cum sunt definiti la art. 125 alin. (2) din Codul muncii. Or, daca un salariat nu se afla in niciuna dintre cele doua situatii, nu este salariat de noapte si nu beneficiaza de prevederile art. 126 respectiv, de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza sau de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Clauze interzise in regulamentul intern

• Nu pot fi cuprinse alte sanctiuni disciplinare decat cele prevazute in art. 248 din Codul muncii, respectiv in Statutul profesional aplicabil Exemplu Nu se poate prevedea posibilitatea retrogradarii definitive. Nu se poate prevedea sanctiunea suspendarii contractului de munca pentru 10 zile lucratoare, ca urmare a acestei sanctiuni disciplinare. Nu se pot prevedea amenzi disciplinare. • nu pot fi cuprinse derogari de la lege in defavoarea salariatilor Exemplu Nu se poate prevedea in regulamentul intern plata trimestriala a salariului, chiar daca acesta ar fi ritmul real al obtinerii de lichiditati. • nu pot fi cuprinse prevederi de domeniul exclusiv al contractelor colective sau individuale de munca (care presupun negocierea) Exemplu Nu se poate prevedea in regulamentul intern salariul minim pe unitate, concediul de odihna minim etc. • nu se pot cuprinde drepturi inferioare pentru salariati fata de cele cuprinse in contractul colectiv de munca aplicabil Exemplu Nu se poate prevedea in regulamentul intern acordarea a numai 3 zile libere platite in caz de casatorie a salariatului, daca contractul colectiv aplicabil cuprinde dreptul salariatului la 5 zile libere intr-o astfel de imprejurare. • nu se pot cuprinde obligatii superioare pentru salariati fata de cele cuprinse in contractul colectiv de munca aplicabil ori in lege Exemplu Este nula prevedea in regulamentul intern privind obligativitatea efectuarii de ore suplimentare, la solicitarea angajatorului, sau sanctionarea ca abatere disciplinara a refuzului de a efectua ore suplimentare. • nu se pot cuprinde drepturi superioare sau obligatii inferioare pentru angajator fata de cele cuprinse in contractul colectiv de munca aplicabil. Exemplu Nu se poate prevedea in regulamentul intern ca sindicatul, si nu angajatorul are obligatia de a initia, anual, negocierea colectiva.

Etapele in care se declara un accident de munca

ntrebare: Va rugam sa ne indicati in ce conditii se declara accidentul de munca. In speta , este vorba de un accident rutier, care s-a soldat si cu decesul persoanelor, angajate ale firmei, aflate intr-o deplasare - in baza unor delegatii - in legatura cu activitatea de munca. Se considera acesta ca fiind accident de munca? Raspuns: Accidentul de munca se declara in conditiile stabilite de Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, cu modificarile si completarile ulterioare, si Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 , aprobate prin HG 1425/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare. In cazul producerii accidentelor de munca putem vorbi de mai multe etape obligatorii care trebuie parcurse in conformitate cu prevederile Legii 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca si a Normelor metodologice de aplicare ale acesteia, aprobate prin HG 1425/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv comunicarea, cercetarea, inregistrarea si evidenta evenimentelor/accidentelor de munca, fiecare etapa presupunand si incheierea unor documente distincte, al caror continut este expres stabilit de normele metodologice anterior mentionate. Etapa comunicarii: Orice eveniment trebuie comunicat de indata angajatorului, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia. Prin eveniment legiuitorul intelege accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune. In conformitate cu dispozitiile art. 27 alin. (1) din Legea 319/2006 securitatii si sanatatii in munca angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza: a)inspectoratelor teritoriale de munca; b)asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora; c)organelor de urmarire penala, dupa caz. Observam ca legiuitorul se refera la comunicarea „evenimentelor”, notiune care are o sfera mai larga decat cea a accidentului de munca care reprezinta vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces. Asadar, toate evenimentele trebuie comunicate si nu doar accidentele de munca. Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel putin urmatoarele informatii, conform modelului prevazut in anexa nr. 13 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare: a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul si, daca este cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul; b) sediul/adresa si numarul de telefon ale angajatorului; c) locul unde s-a produs evenimentul; d) data si ora la care s-a produs evenimentul/data si ora la care a decedat accidentatul; e) numele si prenumele victimei; f) datele personale ale victimei: varsta, starea civila, copii in intretinere, alte persoane in intretinere, ocupatia, vechimea in ocupatie si la locul de munca; g) imprejurarile care se cunosc si cauzele prezumtive; h) consecintele accidentului; i) numele si functia persoanei care comunica evenimentul; j) data comunicarii; k) unitatea sanitara cu paturi la care a fost internat accidentatul. In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, in care printre victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de politie rutiera competente vor trimite institutiilor si/sau persoanelor fizice/juridice prevazute la art. 29 alin. (1) lit. a) si b), in termen de 5 zile de la data solicitarii, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului (art. 28 din aceeasi lege). In cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, soldate cu decesul victimelor, in care printre victime sunt si persoane aflate in indeplinirea unor indatoriri de serviciu, serviciile politiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de munca din judetul pe raza caruia s-a produs conform art. 110 din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare. Inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a avut loc evenimentul va comunica Inspectiei Muncii evenimentul care a avut ca urmare un deces in conformitate cu art. 112 alin. (1) lit. b) din aceleasi norme metodologice. La solicitarea organelor care efectueaza cercetarea evenimentului, unitatea sanitara care acorda asistenta medicala de urgenta se va pronunta in scris cu privire la diagnosticul provizoriu, in termen de maximum 3 zile lucratoare de la primirea solicitarii. Unitatea sanitara va lua masuri pentru recoltarea imediata a probelor de laborator, in vederea determinarii alcoolemiei sau a starii de influenta a produselor ori substantelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora, precum si pentru recoltarea altor probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de munca, urmand sa comunice rezultatul determinarilor specifice in termen de 5 zile lucratoare de la obtinerea acestora. In caz de deces al persoanei accidentate, inspectoratul teritorial de munca va solicita in scris unitatii medico-legale competente un raport preliminar din care sa reiasa faptul ca decesul a fost sau nu urmarea unei vatamari violente. Unitatea medico-legala va transmite raportul preliminar inspectoratului teritorial de munca. Unitatea medico-legala va transmite raportul de constatare medico-legala in termen de 7 zile de la data decesului. In cazul accidentului urmat de invaliditate, unitatea de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca ce a emis decizia de incadrare intr-un grad de invaliditate va trimite o copie de pe decizie, in termen de 5 zile lucratoare de la data eliberarii acesteia, la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs accidentul. Etapa cercetarii: Cercetarea se face imediat dupa comunicare si urmareste stabilirea imprejurarilor si a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a raspunderilor si a masurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare si, respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului. Potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea 319/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare, cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza: a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca; b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date disparute; c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile; d) de catre autoritatile de sanatate publica teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, in cazul suspiciunilor de boala profesionala si a bolilor legate de profesiune. Alin. (3) din acelasi articol stabileste ca in caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui eveniment, institutia medico-legala competenta este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de munca, in termen de 7 zile de la data decesului, o copie a raportului de constatare medico-legala. Asadar, in cazul evenimentelor care au produs deces cercetarea evenimentelor este efectuata de inspectoratele teritoriale de munca. De la regula conform careia cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporara de munca se efectueaza de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul, fac exceptie cazurile in care lucratorii au suferit o invaliditate evidenta, cazurile in care victimele sunt cetateni straini sau cazurile in care printre victime se afla cetateni straini, situatii in care cercetarea se efectueaza de catre inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul, in conformitate cu dispozitiile art. 116 alin. 1 indice 1 si alin. 1 indice 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Rezultatul cercetarii se va consemna intr-un proces-verbal. Angajatorul are obligatia sa numeasca de indata, prin decizie scrisa, comisia de cercetare a evenimentului, care va fi compusa in conformitate cu dispozitiile art. 116 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, din cel putin 3 persoane, dintre care o persoana trebuie sa fie, dupa caz: a) lucrator desemnat; b) reprezentant al serviciului intern de prevenire si protectie; c) reprezentant al serviciului extern de prevenire si protectie cu nivel superior de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca sau care detine calitatea de expert in securitate si sanatate in munca. Persoanele numite de catre angajator in comisia de cercetare a evenimentului trebuie sa aiba pregatire tehnica corespunzatoare si sa nu fie implicate in organizarea si conducerea locului de munca unde a avut loc evenimentul si sa nu fi avut o responsabilitate in producerea evenimentului. Angajatorul care nu dispune de personal competent sa faca cercetarea sau nu are personal suficient trebuie sa asigure cercetarea apeland la servicii externe de prevenire si protectie. Angajatorul care si-a asumat atributiile in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu poate face parte din comisia de cercetare a evenimentului, in acest caz urmand sa apeleze la servicii externe. Daca in eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiti, in comisia de cercetare numita de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi nominalizate si persoane numite prin decizie scrisa de catre ceilalti angajatori. Angajatorul care a organizat transportul raspunde pentru cercetarea accidentului de circulatie produs pe drumurile publice, urmat de incapacitate temporara de munca, cu respectarea, atunci când este cazul, a prevederilor alineatului precedent. Cercetarea evenimentelor care au ca urmare decesul si/sau invaliditatea lucratorilor, precum si a incidentelor periculoase care se produc pe teritoriul altor judete decat judetul unde are sediul social angajatorul se va face de catre inspectoratul teritorial de munca pe teritoriul caruia a avut loc evenimentul (art. 116 indice 1 din normele metodologice). Conform art. 117 alin. (1) din Normele metodologice, in cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice in care sunt implicate persoane aflate in indeplinirea indatoririlor de serviciu, serviciile politiei rutiere vor transmite comisiei numite de angajator, inspectoratului teritorial de munca pe teritoriul caruia a avut loc evenimentul sau Inspectiei Muncii, la cererea acestora, in termen de 5 zile lucratoare de la solicitare, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului si orice alte documente existente necesare cercetarii, cum ar fi: copii de pe declaratii, foaia de parcurs, ordin de deplasare, schite. In continuare, alin. (2) prevede ca in cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice, in baza documentelor prevazute la alin. (1) transmise de organele de politie si a altor documente din care sa rezulte ca victima se afla in indeplinirea unor indatoriri de serviciu, organele imputernicite potrivit prevederilor legale vor efectua cercetarea evenimentului. Potrivit dispozitiilor art. 118 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele imputernicite, potrivit legii, sa efectueze cercetarea evenimentelor au dreptul sa ia declaratii scrise, sa preleveze sau sa solicite prelevarea de probe necesare cercetarii, sa solicite sau sa consulte orice acte ori documente ale angajatorului, iar acesta este obligat sa le puna la dispozitie in conditiile legii. Pentru cercetarea evenimentelor se pot solicita experti sau specialisti, cum ar fi cei din cadrul unor operatori economici cu competente potrivit prevederilor legale sa efectueze expertize tehnice, iar acestia trebuie sa raspunda solicitarii, situatie in care expertizele tehnice intocmite vor face parte integranta din dosarul de cercetare a evenimentului. Cercetarea evenimentelor va fi finalizata, in functie de fiecare situatie de fapt, in termenele prevazute la art. 120-121 din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare. In conformitate cu dispozitiile art. 122 alin. (1) si (2) din Normele metodologice anterior mentionte, cercetarea evenimentelor se va finaliza cu intocmirea unui dosar, care va contine documentele expres prevazute in aceste dispozitii legale. Formularul pentru inregistrarea accidentului de munca – FIAM este aprobat prin OMMSSF 3/2007, ordin care aproba si modelul Anexei la FIAM pentru inregistrarea finalizarii incapacitatii temporare de munca. Potrivit dispozitiilor art. 3 alin. (1) din OMMSSF 3/2007, Anexa la FIAM se completeaza si se transmite inspectoratului teritorial de munca la care s-a inregistrat accidentul de munca, in termen de maximum 5 zile lucratoare de la finalizarea incapacitatii temporare de munca a persoanei accidentate. Totodata, angajatorul are obligatia sa prezinte documentele care certifica durata incapacitatii temporare de munca si sa completeze modalitatea de terminare a acesteia (reluare, deces sau invaliditate). Dosarul de cercetare trebuie sa indeplineasca conditiile expres prevazute de art. 123 din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare. Dosarul de cercetare a evenimentului se va intocmi in numarul de exemplare prevazut de art. 124 din normele metodologice, respectiv: a)intr-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporara de munca; dosarul se pastreaza in arhiva angajatorului care inregistreaza accidentul; b)intr-un exemplar, pentru incidentele periculoase; dosarul se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea; c)in doua exemplare, pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmata prin decizie, deces, accidente colective; originalul se inainteaza organelor de urmarire penala si un exemplar se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea; d)in doua exemplare, pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidenta; originalul se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea si un exemplar se transmite angajatorului care inregistreaza accidentul; e)in trei exemplare, pentru evenimentele cercetate de Inspectia Muncii; originalul se inainteaza organelor de urmarire penala, un exemplar se pastreaza la Inspectia Muncii si un exemplar la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul; f)in mai multe exemplare, pentru evenimentele care au produs incapacitatea temporara de munca pentru victime cu angajatori diferiti; originalul se pastreaza in arhiva angajatorului care inregistreaza accidentul si celelalte exemplare se pastreaza de catre ceilalti angajatori. In legatura cu dosarul de cercetare intocmit de comisia numita de catre angajator, art. 125 din normele metodologice prevad obligatia inaintarii acestuia pentru verificare si avizare la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul, in termen de 5 zile lucratoare de la finalizarea cercetarii. Inspectoratul teritorial de munca va analiza dosarul, va aviza si va restitui dosarul in cel mult 7 zile lucratoare de la data primirii. Dosarul va fi insotit de avizul inspectoratului teritorial de munca. In cazul in care inspectoratul teritorial de munca constata ca cercetarea nu a fost efectuata corespunzator, dispune in scris masuri pentru refacerea procesului-verbal de cercetare si/sau completarea dosarului, dupa caz. Comisia de cercetare va completa dosarul si va reface procesul-verbal de cercetare in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii dosarului. Daca evenimentul urmat de incapacitate temporara de munca s-a produs in conditiile prevazute la art. 124 alin. (2), (in cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporara de munca sau al incidentelor periculoase in care faptele comise pot fi considerate infractiuni, potrivit legii), inspectoratul teritorial de munca va inainta originalul dosarului de cercetare la organul de urmarire penala, imediat dupa avizare. Art. 126 si 127 din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare, reglementeaza modul in care sunt inaintate spre avizare institutiilor abilitate dosarele referitoare la evenimentele a caror cercetare este efectuata de inspectoratul teritorial de munca sau de catre comisia de cercetare numita de Inspectia Muncii. Procesul-verbal de cercetare a evenimentului trebuie sa contina capitolele prevazute expres de art. 128 din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare. Completarea procesului-verbal de cercetare a evenimentului va fi facuta tinandu-se cont de precizarile stabilite in urmatorele doua articole din normele metodologice anterior mentionate. Comisia de cercetare a unui eveniment numita de angajator poate face propuneri de sanctiuni disciplinare si/sau administrative, pe care le va mentiona in procesul-verbal de cercetare (art. 131 din normele metodologice). Procesul-verbal de cercetare a evenimentului va fi intocmit cu respectarea numarului minim de exemplare expres precizat de dispozitiile art. 132 si 133 din norme, in functie de fiecare caz in parte. Potrivit art. 134 alin. (1) din normele metodologice, in cazul in care un lucrator prezinta un certificat medical cu cod «accident de munca», angajatorul care si-a asumat atributiile in domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie va solicita acestuia o declaratie scrisa privind data, locul, modul si imprejurarile in care s-a produs evenimentul in urma caruia s-a accidentat. In baza acestei declaratii si in functie de data, locul, modul si imprejurarile producerii evenimentului, angajatorul care si-a asumat atributiile in domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie va comunica si cerceta evenimentul sau, in situatia in care evenimentul nu a avut loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu ori in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers, va arhiva declaratia originala impreuna cu o copie a certificatului medical, potrivit art. 134 alin. 2 din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare. Etapa inregistrarii accidentelor de munca: Potrivit dispozitiilor art. 32 alin. (1) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare. Accidentul de munca se inregistreaza in registre speciale de evidenta prevazute la art. 141 si 142 din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare. Accidentul de munca se inregistreaza de catre angajatorul la care este angajata victima, cu exceptia situatiilor expres prevazute la art. 136 din aceleasi norme. Astfel: (1)Accidentul de munca produs in timpul prestarii unor servicii pe baza de contract, comanda sau alte forme legale incheiate in intreprinderea si/sau unitatea unui angajator, alta decât cea la care este incadrata victima, se inregistreaza potrivit clauzelor prevazute in acest sens in documentele incheiate. (2)In situatia in care documentul incheiat nu prevede clauze in acest sens, clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situatiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentelor norme metodologice, accidentul de munca se inregistreaza de catre angajatorul care, in urma cercetarii, a fost gasit raspunzator de producerea accidentului. (3)Accidentul de munca produs in timpul prestarii unor servicii pe baza de comanda, la domiciliul clientului, se inregistreaza de catre angajatorul la care este/a fost angajata victima. (4)Accidentul de munca suferit de o persoana aflata in indeplinirea indatoririlor de serviciu in intreprinderea si/sau unitatea altui angajator se inregistreaza de catre angajatorul care, in urma cercetarii, a fost gasit raspunzator de producerea accidentului. (5)Accidentul de munca suferit in timpul stagiului de practica profesionala de catre elevi, studenti, ucenici si someri in perioada de reconversie profesionala se inregistreaza de catre angajatorul la care se efectueaza practica/reconversia profesionala. (6)Accidentul de munca suferit de o persoana in cadrul activitatilor cultural-sportive, in timpul si din cauza indeplinirii acestor activitati, se inregistreaza de catre institutia sau angajatorul care a organizat actiunea respectiva. (7)Accidentul de munca produs ca urmare a unei actiuni intreprinse de o persoana, din proprie initiativa, pentru salvarea de vieti omenesti sau pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol grav si iminent ce ameninta avutul public sau privat din intreprinderea si/sau unitatea unui angajator, se inregistreaza de catre angajatorul la care s-a produs accidentul. (8)In cazul accidentului de munca produs ca urmare a unei actiuni intreprinse de o persoana, din proprie initiativa, pentru salvarea de vieti omenesti sau pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol grav si iminent ce ameninta avutul public sau privat in afara intreprinderii si/sau unitatii unui angajator si care nu are nicio legatura cu acesta, inregistrarea se face in conditiile prevazute de lege. (9)Accidentul de munca de traseu se inregistreaza de catre angajatorul la care este angajata victima sau, dupa caz, de angajatorul care, in urma cercetarii, a fost gasit raspunzator de producerea accidentului. (10)Accidentul de munca de circulatie se inregistreaza de catre angajatorul la care este angajata victima sau, dupa caz, de angajatorul care, in urma cercetarii, a fost gasit raspunzator de producerea accidentului. (11)Accidentul de munca produs in afara intreprinderii si/sau unitatii ca urmare a neluarii unor masuri de securitate de catre un alt angajator se inregistreaza de catre angajatorul care, in urma cercetarii, a fost gasit raspunzator de producerea accidentului. (12)Accidentul de munca suferit de insotitorii de incarcaturi, personalul de posta de la vagoanele C.F.R., angajati ai unor angajatori care, potrivit legii, sunt obligati sa delege insotitori pentru astfel de incarcaturi, pe mijloace de transport ce nu le apartin, se va inregistra de catre angajatorul raspunzator de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului sau, dupa caz, in conditiile clauzelor prevazute in documentele incheiate. Cele produse la sediile secundare aflate pe raza altui judet decat cel unde este declarat sediul social se vor inregistra la sediul social, cu exceptia cazului in care sediul secundar are personalitate juridica. Accidentul de munca cu invaliditate se va inregistra pe baza procesului-verbal de cercetare intocmit de inspectoratul teritorial de munca (art. 139 din normele metodologice). Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta la inspectoratul teritorial de munca, precum si la asigurator, potrivit legii (art. 32 alin. 2 din Legea 319/2006 ). Art. 140 din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 face precizari in ceea ce priveste completarea si avizarea FIAM. Astfel, in baza procesului-verbal de cercetare intocmit de persoanele imputernicite prin lege, angajatorul la care se inregistreaza accidentul va completa FIAM. FIAM se completeaza pentru fiecare persoana accidentata in cate 4 exemplare care se inainteaza spre avizare dupa cum urmeaza: a) inspectoratului teritorial de munca care a avizat dosarul de cercetare intocmit de comisia angajatorului, in termen de 3 zile lucratoare de la primirea avizului; b) inspectoratului teritorial de munca care a efectuat cercetarea, in termen de 3 zile lucratoare de la primirea procesului-verbal de cercetare. Verificarea si avizarea FIAM de catre inspectoratul teritorial de munca se fac in termen de 5 zile lucratoare de la primirea formularului. Angajatorul la care se inregistreaza accidentul anexeaza FIAM la dosarul sau la procesul-verbal de cercetare si distribuie celelalte exemplare la persoana accidentata, inspectoratul teritorial de munca si asiguratorul pe raza caruia isi are sediul social, domiciliul sau resedinta. In cazul in care victima unui accident de munca a fost propusa pentru pensionare odata cu emiterea deciziei de incadrare intr-o grupa de invaliditate, se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi inaintat unitatii de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca. Angajatorul are obligatia de a anunta incheierea perioadei de incapacitate temporara de munca la inspectoratul teritorial de munca la care a inaintat FIAM, in termen de 5 zile lucratoare de la incheierea perioadei de incapacitate temporara de munca. In cazul in care angajatorul si-a incetat activitatea, accidentele suferite de lucratorii acestuia vor fi inregistrate in contul lui, iar completarea FIAM va fi efectuata de inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia angajatorul isi desfasura activitatea. Evidenta accidentelor de munca: Aceasta evidenta a accidentelor de munca (dar si a incidentelor periculoase) se tine de catre angajator, care este obligat sa intocmeasca si sa actualizeze 4 registre: a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca, b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase, c) Registrul unic de evidenta a accidentelor usoare, d) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca ce au ca urmare incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru. Modelele registrelor sunt prevazute in anexele 15, 16, 17, respectiv 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. In baza FIAM si a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase, inspectoratul teritorial de munca va tine evidenta tuturor accidentelor de munca si a incidentelor periculoase inregistrate de angajatorii care au sediul, domiciliul sau resedinta pe teritoriul judetului respectiv. Inspectoratul teritorial de munca va tine evidenta in: a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca; b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase; c) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca ce au ca urmare incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru. In ceea ce priveste accidentul de munca, legiuitorul il defineste drept vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces, conform art. 5 lit. g) din Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, cu modificarile si completarile ulterioare. Art. 30 alin. (1) din aceeasi lege prevede ca in sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca: a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea angajatorului; b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini; c) accidentul survenit in cadrul activitatilor cultural-sportive organizate, in timpul si din cauza indeplinirii acestor activitati; d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru salvarea de vieti omenesti; e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat; f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a accidentatului; g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers; h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca; i) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare; j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers; k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate de angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri; l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor români sau de persoane fizice române, delegati pentru indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in documentul de deplasare; m) accidentul suferit de personalul român care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane juridice române cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu; n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica; o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur, inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu; p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc presupunerea decesului acesteia; q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni. Alin. (2) din acelasi articol stabileste ca in situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) si I), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri nejustificate de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile prevazute de reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare. Accidentul in afara muncii este accidentul care nu indeplineste conditiile prevazute la art. 5 lit. g) si la art. 30 din lege, in conformitate cu dispozitiile art. 2 pct. 11 din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare. Determinarea caracterului accidentului, deci a stabilirii caracterului de accident de munca sau accident in afara muncii, se face de la caz la caz, pe baza tuturor imprejurarilor si a cauzelor care au condus la producerea acestuia cu ocazia cercetarii evenimentului, de catre inspectoratele teritoriale de munca in cazul evenimentelor care au produs deces.

Termenul de valabilitate al CCM la nivel de unitate

Problema Se poate face act aditional pentru o prelungire de maximum 2 ani in cazul unui contract colectiv de munca la nivel de societate valabil pana in 31.12.2011? Care este procedura in cazul unei astfel de prelungiri? Daca nu se poate prelungi, trebuie demarate aceleasi proceduri ca la incheierea unui nou contract colectiv de munca? Solutia specialistului Potrivit art. II din Legea 40/2011 de modificare a Codului muncii, "(1) Contractele colective de munca si actele aditionale incheiate in intervalul de la data intrarii in vigoare a prezentei legi si pana la 31 decembrie 2011 nu pot prevedea o durata de valabilitate care sa depaseasca 31 decembrie 2011. Dupa aceasta data, contractele colective de munca si actele aditionale se vor incheia pe durate stabilite prin legea speciala. (2) Contractele colective de munca in aplicare la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi produc efectele pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate. " Avand in vedere aceasta dispozitie contractul colectiv de munca a expirat la data de 31.12.2011 Potrivit art. 141 din Legea 62/2011 a dialogului social, contractul colectiv de munca se incheie pe o perioada determinata, care nu poate fi mai mica de 12 luni si mai mare de 24 luni. Partile pot hotari prelungirea aplicarii contractului colectiv de munca, in conditiile stabilite de prezenta lege, o singura data, cu cel mult 12 luni. In cazul in care intr-o unitate nu exista un contract colectiv de munca, partile pot conveni negocierea acestuia in orice moment. Astfel, potrivit dispozitiilor legii speciale 62/2011 puteti incheia un nou contract colectiv de munca la nivel de unitate cu o durata ce nu poate fi mai mica de 12 luni si mai mare de 24 luni iar prelungirea ccm la nivel de unitate se poate face o singura data, cu cel mult 12 luni. Contractele colective de munca (CCM) pot sa prevada renegocierea periodica a oricaror clauze convenite intre parti. Astfel, in termen de 5 zile calendaristice de la data declansarii procedurilor de negociere prevazute de art. 129 alin. (4), angajatorul sau organizatia patronala are obligatia sa convoace toate partile indreptatite in vederea negocierii contractului colectiv de munca. In convocator vor fi trecute data, ora si locul unde urmeaza sa aiba loc intalnirea. La prima sedinta de negociere se stabilesc informatiile publice si cu caracter confidential pe care angajatorul le va pune la dispozitia delegatilor sindicali sau ai reprezentantilor angajatilor, conform legii, si data pana la care urmeaza a indeplini aceasta obligatie. Regimul informatiilor confidentiale puse la dispozitie de angajator este cel stabilit prin Legea 467/2006 privind cadrul general de informare si consultare a angajatilor. Informatiile pe care angajatorul sau organizatia patronala le va pune la dispozitia delegatilor sindicali ori a reprezentantilor angajatilor, dupa caz, vor cuprinde cel putin date referitoare la: a) situatia economico-financiara la zi; b) situatia ocuparii fortei de munca. Tot la prima sedinta de negociere partile vor consemna in procesul-verbal urmatoarele: a) componenta nominala a echipelor de negociere pentru fiecare parte, in baza unor imputerniciri scrise; b) nominalizarea persoanelor mandatate sa semneze contractul colectiv de munca; c) durata maxima a negocierilor convenita de parti; d) locul si calendarul reuniunilor; e) dovada reprezentativitatii partilor participante la negocieri; f) dovada convocarii tuturor partilor indreptatite sa participe la negociere; g) alte detalii privind negocierea. Data la care se desfasoara prima sedinta de negociere reprezinta data la care se considera ca negocierile au fost declansate. La fiecare sedinta de negociere se vor incheia procese-verbale semnate de reprezentantii mandatati ai partilor in care se va consemna continutul negocierilor. La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca partile sunt egale si libere. Este interzisa orice imixtiune a autoritatilor publice, sub orice forma si modalitate, in negocierea, incheierea, executarea, modificarea si incetarea contractelor colective de munca. Clauzele contractelor colective de munca pot stabili drepturi si obligatii numai in limitele si in conditiile prevazute de lege. La incheierea contractelor colective de munca, prevederile legale referitoare la drepturile angajatilor au un caracter minimal. Contractele colective de munca (CCM) nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de munca (CCM) aplicabil incheiat la nivel superior. Contractele individuale de munca (CIM) nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la niveluri inferioare celor stabilite prin contractele colective de munca aplicabile. In concluzie, in vederea demararii modificarii contratului colectiv de munca la nivel de unitate se intocmesc urmatoarele documente: proces-verbal privind alegerea reprezentantilor salariatilor; lista de prezenta la alegerea reprezentantilor salariatilor; convocator pentru intalnirea cu reprezentantii salariatilor; procesele – verbale de negociere incheiate cu fiecare sedinta de negociere si in final actul aditional la contractul colectiv de munca a nivel de unitate sau un nou contract colectiv de munca la nivel de unitate. Cu aceste documente veti merge la inspectoratul teritorial de munca pentru inregistrarea actului aditional/ contractului colectiv de munca la nivel de unitate cu o durata de maximum 12 luni pentru actul aditional si 24 luni pentru CCM.

venituri profesionale si concediu pentru crestere copil

Documentatia necesara obtinerii indemnizatiei pentru cresterea copilului este diversa, tinand cont de variatele situatii practice ce pot fi intalnite.

Prin urmare, pentru a avea o vedere de ansamblu asupra actelor necesare, trebuie sa tinem cont de prevederile  OUG 111/2010, asa cum a fost concretizat in Normele metodologice de aplicare.

Daca sunteti in postura unui angajator al carui salariat solicita acordarea concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului, trebuie sa cunoasteti urmatoarele aspecte legate de documentatia necesara:

Pentru acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului sunt necesare:

- cerere;
- copia actului de identitate al solicitantului;
- certificatul de nastere al copilului pentru care se solicita dreptul ori, dupa caz, de livretul de familie;
- certificatele de nastere ale copiilor nascuti dupa data de 1 ianuarie 2006.
Copiile documentelor de stare civila amintite trebuie certificate pentru conformitate cu originalul;

- acte doveditoare care sa ateste realizarea veniturilor si nivelul acestora.

Ca angajator trebuie sa fiti pregatit sa eliberati urmatoarele documente salariatilor care doresc sa solicite indemnizatie pentru cresterea copilului:
- dovada din care sa rezulte ca persoana indreptatita a realizat timp de 12 luni in ultimul an anterior nasterii copilului venituri din salarii;

In cazul persoanelor care realizeaza venituri profesionale neimpozabile, dovezile se elibereaza de autoritatile competente.

- adeverinta eliberata in calitate de platitor al indemnizatiei de maternitate sau a altor tipuri de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, potrivit OUG 158/2005, aprobata cu modificari si completari;
- dovada din care sa rezulte data de la care solicitantul se afla in concediu pentru cresterea copilului;
- dovada tradusa si legalizata, care sa ateste realizarea de venituri profesinale pe baza unor contracte individuale de munca in strainatate, conform acordurilor bilaterale.

Potrivit dispozitiilor OUG 124/2011, incepand cu anul 2012, pentru mentinerea drepturilor privind concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului, beneficiarii au obligatia sa isi achite obligatiile legale fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detin in proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 , cu modificarile si completarile ulterioare.

Dreptul la concediul pentru cresterea copilului se acorda pe baza netransferabila persoanelor ai caror copii se nasc incepand cu data de 1 martie 2012, precum si celor aflate in situatiile prevazute la art. 8 alin. (2), incepand cu aceasta data, in situatia in care ambele persoane din familia respectiva indeplinesc conditiile de acordare a acestuia, dupa cum urmeaza:

a) cel putin o luna din perioada totala a concediului de crestere a copilului este alocata uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;
b) in situatia in care persoana prevazuta la lit. a) nu solicita dreptul la concediul care ii revine, celalalt parinte nu poate beneficia de dreptul la concediu in locul acesteia.
 

Regulament Intern

Atentie: Conform legii, orice societate are obligatia infiintarii Regulamentului intern in termen de 60 de zile de la dobandirea personalitatii juridice

Amenda pentru lipsa Regulamentului Intern  - maximum 10.000 lei, conform Legii 108 din 1999
Conform Codului Muncii republicat, Regulamentul Intern trebuie sa contina cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:

a) reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii;
b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii;
c) drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor;
d) procedura de solutionare a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale salariatilor;
e) reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;
f) abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;
g) reguli referitoare la procedura disciplinara;
h) modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice;
i) criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor.

noul contract de munca, ce modificari are?