aptitudini cu profesiile existente in COR

O societate doreste sa angajeze pe postul de designer grafica o persoana care nu are studii de specialitate. Vom vedea in ce masura se pot corela aceste aptitudini cu profesiile existente in COR sau cu studiile medii de matematica-informatica.

Solutia:

Orice persoana este angajata intr-o functie/meserie existenta in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR), precizandu-se totodata in contractul individual de munca si codul COR corespunzator.
Formarea profesionala a persoanelor constituie unul din elementele care stau la baza angajarii  acestora. Ocuparea functiilor/meseriilor din COR se realizeaza in baza calificarii/specializarii  detinute de candidatul la post, cu exceptia acelor ocupatii pentru care nu este necesara calificarea.

Astfel, pentru angajarea intr-o functie/ocupatie conform COR este necesara o anumita formare profesionala necesara desfasurarii activitatii respective, dobandita fie in cadrul invatamantului prin sistemul national de invatamant astfel cum este reglementat la ora actuala prin Legea 1/2011
a educatiei nationale, cat si prin programe de formare profesionala in sistemul de formare profesionala a adultilor, conform OG 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Normelor de aplicare ale OG 129/2000, aprobate prin HG 522/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

Daca se doreste angajarea intr-o ocupatie pentru care persoana nu a obtinut o calificare prin sistemul de invatamant care sa ii permita sa desfasoare activitatea respectiva, persoana are posibilitatea continuarii formarii profesionale prin obtinerea unei calificari necesare desfasurarii activitatii in cadrul unui program de formare profesionala a adultilor desfasurat de furnizorii autorizati de formare profesionala a adultilor finalizat cu certificat care ii va permite ocuparea postului.

In functie de tipul programului si de formele de realizare a formarii profesionale, furnizorul de formare profesionala autorizat poate elibera certificate de calificare profesionala sau certificate de absolvire.

Totodata, potrivit dispozitiilor art. 7 alin. (1) teza I din OG 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, cu modificarile si completarile ulterioare, formarea profesionala a adultilor se organizeaza in mod distinct pe niveluri de pregatire, profesii, ocupatii, meserii si specialitati, tinandu-se seama de nevoile angajatorilor, de competentele de baza ale adultilor, de cerintele posturilor pe care acestia le ocupa si de posibilitatile lor de promovare sau de incadrare in munca, precum si de cerintele de pe piata muncii si aspiratiile adultilor.
Nomenclatorul calificarilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare este aprobat prin Ordinul comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei si al ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 35/3.112/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pentru persoanele care detin cunostintele necesare desfasurarii unei activitati, insa nu au certificate de calificare, mentionam ca art. 32 alin. (1) din OG 129/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste ca evaluarea si certificarea competentelor profesionale obtinute pe alte cai decat cele formale se fac in centre de evaluare a competentelor profesionale.
Asadar, pentru persoanele care detin cunostintele necesare desfasurarii unei activitati, insa nu au certificate de calificare exista posibilitatea evaluarii si certificarii competentelor profesionale detinute in conformitate cu Procedura de evaluare si certificare a competentelor profesionale obtinute pe alte cai decat cele formale, care este aprobata prin Ordinul comun al ministrului educatiei si cercetarii si ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei 4543/486/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Avand in vedere ca candidatul la angajre a dobandit o serie de competente profesionale, se poate recurge la evaluarea si certificarea competentelor profesionale obtinute pe alte cai decat cele formale, modalitate rapida de certificare a competentelor profesionale.

Astfel, conform art. 32 alin. (1) din OUG 129/2000, evaluarea si certificarea competentelor profesionale obtinute pe alte cai decat cele formale se fac in centre de evaluare a competentelor profesionale.

Potrivit alin. (2) din aceleasi articol, Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor autorizeaza si monitorizeaza centrele de evaluare a competentelor profesionale si certifica evaluatori de competente profesionale, verificatori interni si verificatori externi.

Evaluarea si certificarea competentelor profesionale obtinute de salariati se realizeaza in conformitate cu Procedura de evaluare si certificare a competentelor profesionale obtinute pe alte cai decat cele formale este aprobata prin Ordinul comun al ministrului educatiei si cercetarii si ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei 4543/486/2004.

Potrivit art. 33 din acest ordin, persoanele declarate competente in urma procesului de evaluare primesc un certificat de competente profesionale, pentru unitatile de competenta in care au fost declarate competente. Persoanele declarate competente pentru toate unitatile de competenta specifice unei ocupatii sau calificari primesc un certificat de competente profesionale care cumuleaza toate competentele profesionale specifice acelei ocupatii sau calificari in conformitate cu standardul ocupational, respectiv standardul de pregatire profesionala.

Aceste certificate de competente profesionale au aceeasi valoare ca si certificatele de absolvire, respectiv de calificare cu recunoastere nationala, eliberate in sistemul formal de formare profesionala.

ziua de 15 august este sarbatoare legala

Potrivit legislatiei actuale, ziua de 15 august este sarbatoare legala si este prevazuta ca zi libera acordata salariatilor.

Pentru anul 2013, Codul muncii prevede 12 sarbatori legale ca zile libere:

    * 1 si 2 ianuarie 2013;
    * prima si a doua zi de Pasti
    * 1 mai 2013;
    * prima si a doua zi de Rusalii
    * Adormirea Maicii Domnulu - 15 august 2013;
    * Sfantul Andrei - 30 noiembrie 2013;
    * 1 decembrie 2013 - Ziua Nationala a Romaniei;
    *  prima si a doua zi de Craciun - 25 si 26 decembrie 2013.


Doar jumatate dintre zilele libere care urmeaza sa fie acordate de catre angajatori sunt zile din timpul saptamanii. Iata cum se prezinta situatia zilelor libere in 2013:

- 1 si 2 ianuarie - marti si miercuri
-  prima si a doua zi de Pasti - 5 si 6 mai - duminica si luni
- 1 mai - miercuri
- prima si a doua zi de Rusalii - 23 si 24 iunie 2013 - duminica si luni
- Adormirea Maicii Domnului - 15 august - joi
- 30 noiembrie - sambata
- 1 decembrie - duminica
- prima si a doua zi de Craciun - 25 si 26 decembrie - miercuri si joi

Potrivit legii, angajatorii care nu acorda zilele libere legale risca amenzi cuprinse intre 5.000 si 10.000 de lei.

Exceptii exista in domeniile in care activitatea nu poate fi intrerupta din cauza caracterului procesului de productie sau specificului activitatii.

Negocierea clauzelor care urmeaza a fi incluse in cadrul contractului individual de munca

Negocierea clauzelor care urmeaza a fi incluse in cadrul contractului individual de munca este foarte strict reglementata. Libertatea de negociere a celor doua parti este limita foarte mult de prevederile legale.

Astfel, potrivit prevederilor art. 11 din Codul muncii, nu veti introduce in contractul individual de munca al salariatului prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative in vigoare sau prin contracte colective de munca.

1. Obiectul contractului
Obiectul contractului individual de munca constain prestarea muncii de catre salariat  si plata acesteia de catre angajator.

2. Durata contractului
Contractul individual de munca se incheie, de regula, pe durata nedeterminata.

Prin exceptie, acesta se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile expres prevazute de art. 83 din Codul muncii, si anume:

-inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva;
-cresterea si/sau modificarea temporara a  structurii activitatii angajatorului;
- desfasurarea unor activitati cu caracter sezonier;
-in situatia in care este incheiat in temeiul unor dispozitii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fara loc de munca;
- angajarea unei persoane care, in termen de 5 ani de la data angajarii, indeplineste conditiile de pensionare pentru limita de varsta;
- ocuparea unei functii eligibile in cadrul organizatiilor sindicale, patronale sau al organizatiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului;
- angajarea pensionarilor care, in conditiile legii, pot cumula pensia cu salariul;
- in alte cazuri prevazute expres de legi speciale, ori pentru desfasurarea unor lucrari, proiecte sau programe.

3. Locul muncii
Locul muncii constain localitatea si unitatea in care lucreaza salariatul

4. Felul muncii
Felul muncii constain functia sau meseria exercita de catre salariat, asa cum sunt ele definite in Clasificatia Ocupatiilor din Romania (C.O.R.) Astfel, in contractul individual de munca felul muncii este identificat prin indicarea ocupatiei si a codului acesteia  din C.O.R.

5. Atributiile postului
Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, care constitue anexa la contractul individual de munca.

Salariatul are obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini ateributiile ce ii revin conform fisei postului. Aceste atributii pot fi modificate pe parcursul executarii contractului individual de munca numai cu acordul salariatului prin intermediul unui act aditional. De aceea, este foarte important sa stabiliti inca de la inceput cat se poate de clar care sunt atributiile care ii revin salariatului. Fiti foarte atent atunci cand redactati fisa postului.


Veti putea dispune concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala (in temeiul art. 61 lit. d)) numai daca acesta nu executa sau executa necorespunzator atributiile din fisa postului.

6. Conditiile de munca
Precizarea conditiilor de muncain care salariatul isi desfasoara activitatea este deosebit de importanta deoarece salariatul are dreptul la o serie compensatii daca lucreazain conditii care ii afecteaza sanatatea.

Astfel, salariatul care lucreazain conditii grele, vatamatoare sau periculoase, beneficiaza de reducerea timpului de munca sub 8 h/zi in conditiile prevazute de Legea nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore pe zi pentru salariatii care lucreazain conditii deosebite - vatamatoare, grele sau periculoase.

7. Criteriile de evaluare

Criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului vor fi folosite de catre angajator la evaluarea periodica a acestuia, evaluare ce poate conduce chiar la concedierea salariatului. Ele vor fi mentionate si in regulamentul intern al societatii.

8. Timpul de munca si timpul de odihna

Durata normala a timpul de munca este de 8 h/zi si de 40 de ore pe saptamana. Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare, calculata ca medie intr-o perioada de referinta de 4 luni calendaristice.

Timpul de odihna este compus din repausul zilnic, repausul saptamanal, concediul de odihnasi concediul de odihna suplimentar.

9. Salariul

Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat si este exprimat in bani. El se stabileste prin negocieri individuale si/sau colective.

Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.

cazul tichetelor de vacanta

Vom analiza mai jos in ce masura, in cazul tichetelor de vacanta, se vor retine toate contributiile atat la angajator, cat si la angajat, precum si impozitul pe venituri din salarii si daca sunt acestea considerate avantaje in natura.

Solutia:

In ceea ce priveste impozitul pe venit, veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera, si care sunt realizate din:
- valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii;
Astfel cum este prevazut la punctul 109 indice 1 din aceleasi norme valoarea tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor cadou, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii, luata in calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominala. Veniturile respective se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite.

Asadar, contravaloarea  tichetelor cadou se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite.

In ceea ce priveste contributiile sociale, potrivit art 296 indice 15 lit o) din Codul fiscal tichetele de vacanta acordate potrivit legii, nu se cuprind in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii.
Astfel, tichetele de vacanta nu intra in baza de calcul al contributiilor sociale obligatorii daca sunt acordate potrivit legii. Actele normative care reglementeaza acordarea tichetelor de vacanta sunt OUG 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanta si HG 215/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea tichetelor de vacanta.
In consecinta, daca tichetele de vacanta sunt acordate in conformitate cu aceste acte normative sunt scutite de la plata contributiilor sociale.

conditiile de pensionare la angajare

Vom stabili mai jos daca unui pensionar sau unei persoane care indeplineste conditiile de pensionare pentru limita de varsta in termen de 5 ani de la angajare, angajatorul trebuie sa ii intocmeasca  doar contract individual de munca pe durata determinata sau daca e posibila intocmirea acestuia si pe durata nedeterminata.

Solutia:

Conform art. 83 lit. e) si lit. g) din Codul muncii, republicat, angajatorul, indiferent de statutul acestuia, are posibilitatea de a incheia un contract individual de munca pe durata determinata pentru angajarea unui pensionar care, in conditiile legii, poate cumula pensia cu salariul, respectiv pentru angajarea unei persoane care, in termen de 5 ani de la data angajarii, indeplineste conditiile de pensionare pentru limita de varsta.

Contractul individual de munca pe durata determinata se poate incheia numai in forma scrisa, cu precizarea expresa a duratei pentru care se incheie. Durata contractului individual de munca este stabilita de angajator.
Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni (art. 84 alin. 1 din Codul muncii, republicat).
Durata de 36 de luni este reglementata ca durata maxima a unui contract individual de munca pe durata determinata, angajatorul putand stabili orice alta durata mai mica de 36 de luni.

Anterior incheierii contractului individual de munca pe durata determinata, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii cu privire la durata contractului de munca.
Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii se considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca pe durata determinata.

posibilitatea de a suspenda plata pensiei

In ce priveste posibilitatea de a suspenda plata pensiei, mentionam mai jos care sunt conditiile care respecta legislatia actuala. Astfel, plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care a intervenit una dintre urmatoarele cauze:

- pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care Romania a incheiat conventie de reciprocitate in domeniul asigurarilor sociale, daca, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plateste de catre celalalt stat;

- pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate partiale ori pensionarul de invaliditate, incadrat in gradul I sau II se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea 263/2010 (desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, inclusiv soldatii si gradatii voluntari; functionarii publici; cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale; persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management; membri ai intreprinderii individuale si intreprinderii familiale; persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati economice; persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora; alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale).

- pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmas invalid nu se prezinta la revizuirea medicala obligatorie sau la convocarea Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, a centrelor regionale de expertiza medicala a capacitatii de munca sau a comisiilor centrale de expertiza medico-militara ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii;

- pensionarul de invaliditate nu mai urmeaza programele recuperatorii, intocmite de medicul expert al asigurarilor sociale;

- pensionarul de invaliditate, incadrat in gradul III depaseste jumatate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv;

- pensionarul urmas a implinit varsta de 16 ani si nu face dovada continuarii studiilor;
- sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, realizeaza venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, daca acestea sunt mai mari de 35% din castigul salarial mediu brut;
- sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, s-a recasatorit;
- sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, opteaza pentru o alta pensie, potrivit legii, din acelasi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurari sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
- pensionarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul.

In situatia copilului, beneficiar al unei pensii de urmas care nu face dovada continuarii studiilor, plata pensiei se suspenda incepand cu data de 1 octombrie a anului in curs.

Suspendarea platii pensiei se poate face si la cererea pensionarului, situatie in care suspendarea platii se face incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inregistrata cererea.

Plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care copilul beneficiar al pensiei de urmas a implinit varsta de 16 ani, in cazul in care acesta nu face dovada continuarii studiilor intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii.

in situatia copiilor urmasi aflati in continuare de studii intre 16-26 de ani, plata pensiei de urmas se suspenda incepand cu data de 1 octombrie a anului in curs, daca nu fac dovada continuarii studiilor intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii.

Dovada continuarii studiilor se prezinta casei  teritoriale/sectoriale de pensii in termen de 10 zile de la data inceperii anului scolar/universitar.

Reluarea in plata a pensiei de urmas suspendate se face potrivit prevederilor art. 115 lit. c) din lege, cu respectarea termenului general de prescriptie, iar in cazurile prevazute la alin. (1), drepturile se achita de la data suspendarii.

categoriile de pensionari care pot cumula pensia cu venituri

In randurile urmatoare, va prezentam categoriile de pensionari care pot cumula pensia cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie. Mentionam, totodata, ca aceste categorii de pensionari sunt prevazute la art. 118 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv:

- pensionarii pentru limita de varsta;

- nevazatorii;

- pensionarii de invaliditate gradul III, precum si copiii, pensionari de urmas, incadrati in gradul III de invaliditate pentru jumatate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv;

- copiii, pensionari de urmas;

- sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, poate cumula pensia cu venituri din activitati profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, daca acestea nu depasesc 35% din castigul salarial mediu brut.

In cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale la care statul ori o unitate administrativ-teritoriala este actionar unic sau majoritar, pensia neta poate fi cumulata cu veniturile salariale sau asimilate salariilor realizate in exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau in baza actului de numire, daca nivelul acesteia nu depaseste nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat (art. 17 alin. (1) din Legea 329/2009).
Castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2013 este de 2.223 lei.

Asadar, in anul 2013, in sectorul public in cadrul autoritatilor mentionate la art. 17 alin. (1) din Legea 329/2009, cumulul pensiei cu veniturile salariale este permis doar pensionarilor ce au pensie neta mai mica sau egala cu suma de 2.223 lei, reprezentand salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru 2013.

In sectorul privat nu pot cumula pensia cu veniturile salariale sau cu alte venituri pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul veniturilor:

- pensionarii anticipat;
- pensionarii anticipat partial;
- pensionarii invalizi de gradul I si II; Pensionarii invalizi de gradul III pot cumula pensia cu veniturile salariale doar daca sunt incadrati cu jumatate de norma.

angajatorului are obligatia sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului.

Potrivit art. 40 alin. (2) lit. h) din Codul muncii angajatorului are obligatia sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului.

Totodata, in conformitate cu art. 34  alin. (5)  din Codul muncii la solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.

Potrivit prevederilor art. 16 alin. (4) din Codul muncii, munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca. Asadar, vechimea in munca este acea perioada in care salariatul a prestat munca in temeiul unui contract individual de munca

De asemenea, potrivit art. 49 alin. (1) lit. e) si f) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in sistemul public de pensii se asimileaza stagiului de cotizare si perioadele necontributive, denumite perioade asimilate, in care asiguratul:
- a beneficiat, incepand cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporara de munca cauzata de accident de munca si boli profesionale;
- a beneficiat, incepand cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani.

In consecinta, in lipsa unor prevederi care sa stabilesca un continut obligatoriu al adeverintei de vechime si in raport de faptul ca perioadele in care salariata s-a aflat in concediu de maternitate, respectiv CCC sunt considerate vechime in munca apreciem ca nu este necesara evidentierea acestora in adeverinta de vechime insa nimic nu il opreste pe angajator sa le evidentieze daca doreste.

art. 160 din Codul muncii salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.

Conform art. 160 din Codul muncii salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.

Din venitul brut realizat de angajat se scad contributiile sociale obligatorii, impozitul pe venit, avansurile, alte retineri, rezultand astfel totalul de plata.

In conformitate cu prevederile art. 57 din Codul fiscal, pentru a determina venitul impozabil/baza de calcul a impozitului lunar pe salarii si  impozitul lunar pe veniturile din salarii, la locul unde se afla functia de baza, se procedeaza in felul urmator:
a) Din venitul brut, se scad contributiile obligatorii aferente unei luni, rezultatul denumindu-se venit net:
Contributiile obligatorii aferente unei luni sunt:
− Contributia individuala de asigurari sociale de stat;
− Contributia individuala la asigurarile sociale de sanatate;
− Contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj.

b) Din venitul net astfel determinat se scad:
- deducerea personala acordata pentru luna respectiva, in functie de venitul brut si de numarul de persoane aflate in intretinerea salariatului.
- cotizatia de sindicat platita in luna respectiva;
- contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel incat la nivelul anului sa nu depaseasca echivalentul in lei a 400 euro. Aceasta baza de calcul reprezinta venitul impozabil la care se va aplica cota de impozitare de 16%.


c) Se calculeaza impozitul lunar pe veniturile din salarii, aplicand cota proportionala de 16% la baza de calcul determinata potrivit pct. a) si b).

Pentru a determina venitul impozabil/baza de calcul a impozitului lunar pe salarii si impozitul lunar pe veniturile din salarii, in cazul salariilor in afara functiei de baza, angajatorul trebuie sa procedeze in felul urmator:

a) Din venitul brut reprezentand venituri din salarii realizate de angajati altele decat cele de la functia de baza se scad toate contributiile obligatorii datorate.

Aceste contributii individuale obligatorii sunt:
- contributia la asigurarile sociale;
- contributia la asigurarile sociale de sanatate;
- contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj.

In aceste situatii nu se acorda deduceri personale, venitul net identificandu-se cu baza de calcul a impozitului lunar pe veniturile din salarii.

b) Impozitul lunar se determina pe fiecare loc de realizare a acestuia prin aplicarea cotei de 16% asupra acestei baze de calcul.

tarifele pentru plata prestarilor de servicii efectuate in domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii.

In Monitorul Oficial nr. 491 Ordinul 1.681 din 30 iulie 2013 a fost publicat Ordinul 1.681 din 30 iulie 2013 privind aprobarea Normativului cu tarifele pentru plata prestarilor de servicii efectuate in domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii.

Ordinul stabileste astfel ca se va percepe un tarif de 50 lei pentru eliberarea de certificate, adeverinte sau duplicate de adeverinte din arhivele inspectoratelor teritoriale de munca, in prezent taxa fiind cu 10 lei mai mare.

Eliberarea de certificate cu informatii extrase din baza de date a Inspectiei Muncii cu registrele salariatilor transmise de angajatori costa 15 lei de persoana, comparativ cu 10 lei in normativul anterior.

In ce priveste datele din registrul general de evidenta a salariatilor, furnizate pe hartie pentru refacerea continutului lor la angajator, companiile platesc: 10 lei/pagina pentru datele angajatorului, 10 lei/pagina pentru lista tuturor salariatilor si 10 lei/salariat sau fost salariat pentru detalii legate de salariat. Anterior, tariful era de 50 lei/registru de cel mult 1 MB, in format electronic, plus 10 lei pentru fiecare MB suplimentar.

Tarifele nu se aplica pentru institutiile din subordinea Ministerului Muncii, instantele de judecata, organele de cercetare penala, organele de urmarire penala, organele fiscale, precum si oricare institutii scutite de taxe, tarife si comisioane. Inspectia Muncii poate, de asemenea, sa incheie protocoale de colaborare cu alte institutii, in urma carora sa furnizeze aceste servicii gratis.

Noul normativ nu mentioneaza, insa, o serie de servicii incluse in normativul anterior, cum ar fi participarea inspectorilor muncii la efectuarea determinarilor de noxe, care costa 40 lei/ora, sau servicii de analiza si eliberare de autorizatii pentru detinerea si depozitarea de materiale explozibile, care costau intre 60 si 360 de lei in functie de tipul documentului sau materialului vizat.

cazul unei societati care doreste sa angajeze anul acesta un economist

Prin cele ce urmeaza, analizam cazul unei societati care doreste sa angajeze anul acesta un economist. Vom vedea daca se va mai tine cont de coeficientii de ierarhizare (ex: 800 salariul minim * coeficient 2) sau daca societatea poate angaja economist cu salariul de 800 lei/luna. De asemenea, vom stabili daca, in general, mai sunt valabili coeficientii de ierarhizare:
- salariul minim - muncitori necalificati
- salariul minim *1.2 - pentru calificati
- salariul minim * 2 pentru studii superioare.

Solutia:

Potrivit dispozitiilor art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul muncii, republicat, angajatorii au obligatia sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca.
Acordarea drepturilor salariatilor este obligatorie atat daca aceste drepturi izvorasc din dispozitii legale, cat si din prevederile cuprinse in contractele colective de munca incheiate la diferitele niveluri sau in contractele individuale de munca.
In privinta drepturilor ce decurg din lege, in temeiul art. 164 alin. (3) teza I din Codul muncii, republicat, angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara.
In ceea ce priveste obligatia ce incumba angajatorilor in privinta stabilirii salariilor angajatilor cu respectarea unor coeficienti minimi de ierarhizare, aceasta are ca izvor dispozitiile conventionale cuprinse in contractele colective de munca.
Astfel, CCMUN pe anii 2007-2010 prevedea astfel de coeficienti minimi, a caror respectare era obligatorie pentru stabilirea salariilor. Dupa modelul CCMUN multe contracte colective la nivel de ramura au preluat reglementarea unor coeficienti minimi obligatorii pentru stabilirea salariilor angajatilor de la nivelul unitatilor carora li se aplica dispozitiile respectivelor contracte.
Prin urmare, nu exista o obligatie legala in sarcina angajatorului de stabilire a salariilor angajatilor cu respectarea coeficientilor minimi de ierarhizare, ci una conventionala, izvorul acestei obligatii constituindu-l contractele colective de munca.
Obligativitatea efectelor contractelor colective de munca incheiate la nivelele stabilite de Legea 130/1996, in prezent abrogata, este expres prevazuta de art. II alin. (2) din Legea 40/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, potrivit caruia, contractele colective de munca in aplicare la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi produc efectele pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate.
Apreciem aceasta dispozitie legala drept o aplicatie a exceptiei ultraactivitatii legii civile vechi, potrivit careia legea veche isi mai produce efectele un timp oarecare desi a intrat in vigoare o lege noua, bineinteles asupra unor situatii determinate, precizate in mod expres.
Asadar, chiar daca a intrat in vigoare Legea 62/2011 , iar Legea 130/1996 a fost abrogata, contractele colective de munca in aplicare la data intrarii in vigoare a Legii 40/2011
isi produc efectele pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate.
In baza acestor dispozitii legale, apreciem ca, contractele incheiate la nivel de ramuri de activitate vor produce efecte fata de destinatarii acestora, pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate.
In concluzie, daca in acest moment exista un contract colectiv la nivel de ramura din care face parte angajatorul, in derulare, in conformitate cu specificatiile anterioare, el va constitui izvor de drept si temei pentru acordarea drepturilor prevazute in acesta pentru salariatii incadrati la angajatorii care fac parte din ramura.
Cu privire la salariul minim, incepand cu data de 1 iulie 2013 acesta are valoarea de 800 lei (art. 1 alin. (2) din HG 23/2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata).
Potrivit art. 164 alin. (3) si (4) din Codul muncii republicat, angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. Potrivit art. 260 alin. (1) din Codul muncii, nerespectarea dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului minim brut pe tara, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 2.000 lei.

Insa, respectarea cuantumului salariului minim brut pe tara este valabila numai in situatia in care salariatul nu are vechime in munca.

Astfel, potrivit art. 16 din Codul muncii, munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca.
Salariul individual se stabileste prin negocieri individuale intre angajator si salariat tinandu-se cont si de salariatul comparabil. Salariatul comparabil este salariatul, din aceeasi unitate, care presteaza aceeasi activitate sau una similara.
La stabilirea salariului se are in vedere si alte considerente, cum ar fi vechimea in munca si calificarea/aptitudinile profesionale.

Salariatul a primit decizia medicala privind pierderea totala a capacitatii de munca

Vom analiza mai jos cazul unui salariat care urmeaza sa se pensioneze pe caz de boala. Salariatul a primit decizia medicala privind pierderea totala a capacitatii de munca, de la casa de pensii, cu data de 26.07.2013, si doreste incetarea contractului incepand cu data de 01.08.2013.

Nefiind vorba de decizia de pensionare, vom stabili care este temeiul incetarii contractului de munca si cu ce data se va face aceasta. De asemenea, vom stabili in cat timp trebuie transmis ReviSalul, precum si daca societatea trebuie sa il pastreze pe salariat pe stat in concediu fara plata pana cand soseste decizia de pensionare.

Solutia:

Nu exista o prevedere legala care sa reglementeze asupra raporturilor de munca dintre angajator si salariat in perioada cuprinsa intre data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca si data comunicarii deciziei de pensionare.

In baza art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, contractul individual de munca existent inceteaza de drept la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate.

Decizia de pensie la care face referire art. 56 alin. (1) lit. d) nu este decizia medicala asupra capacitatii de munca emisa de medicul expert al asigurarilor sociale ci decizia casei teritoriale de pensii.

In consecinta, contractul individual de munca inceteaza de drept la data comunicarii deciziei de pensie emisa de casa teritoriala de pensii si nu la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca.

In perioada dintre data emiterii deciziei medicului expert al asigurarilor sociale si data comunicarii deciziei de pensionare de catre casa de pensii, salariatul invalid de gradul I sau II nu mai poate presta activitate si nu exista nici temei pentru incetarea contractului individual de munca, acesta incetand, cum am aratat, la data comunicarii deciziei de pensie.

Dupa emiterea deciziei medicale asupra capacitatii de munca, salariatul poate solicita incetarea contractului individual de munca prin acordul partilor.

Conform art. 104 alin.  (3) lit. a) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in functie de elementele specifice fiecarei categorii de pensie, pensiile se acorda si de la o alta data, dupa cum urmeaza:

a) de la data incetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca sau, dupa caz, de la data incetarii calitatii de asigurat, cu exceptia asiguratilor prevazuti la art. 6 alin. (2), daca cererea a fost inregistrata in termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca, in situatia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;

Astfel, daca salariatul soclita incetarea contractului   el va primi pensia de la data incetarii, aceasta data reprezentand data incetarii calitatii de asigurat,  daca formuleaza cererea in termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca.

Daca salariatul formuleaza cerere de concediu fara plata pana la data comunicarii deciziei de pensie, cel mai probabil casa de pensii nu va pune in plata pensia.

In consecinta, daca contractul individual de munca inceteaza prin acordul partilor, data incetarii este data stabilita de parti iar inregistrarea in registrul general de evidenta a salariatilor va fi efectuata chiar la data incetarii contractului.

In perioada suspendari CIM, se poate incheia un CIM pe perioada determinata?

Vom stabili mai jos in ce masura se poate angaja o persoana prin contract pe perioada determinata in locul salariatului care are contractul suspendat si se afla in concediu medical.

Solutia:

Potrivit prevederilor art. 50 lit. b) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicata, contractul individual de munca se suspenda de drept in cazul concediului pentru incapacitate temporara de munca.
De asemenea, potrivit art. 83 lit. a) din Codul muncii, republicat contractul individual de munca poate fi incheiat pentru o durata determinata pentru inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva.
In cazul in care contractul individual de munca pe durata determinata este incheiat pentru a inlocui un salariat al carui contract individual de munca este suspendat, durata contractului va expira la momentul incetarii motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de munca al salariatului titular (art. 84 alin. 2).
Astfel, Codul muncii, republicat nu conditioneaza angajarea unui salariat pe perioada determinata pentru inlocuirea unui alt salariat suspendat de natura sau importanta postului in cauza, angajatorul fiind cel care stabileste conditiile si cerintele specifice in care se face aceasta angajare. In acest sens sunt si prevederile art. 85 din Codul muncii, republicat care permit stabilirea unei perioade de proba pentru salariatul nou incadrat pe perioada determinata de pana la 45 de zile in cazul functiilor de conducere, pentru o durata a contractului individual de munca mai mare de 6 luni.

In ceea ce priveste inregistrarea in Revisal, potrivit prevederilor HG 500/2011, privind registrul general de evidenta a salariatilor, cu modificarile si completarile ulterioare, completarea, inregistrarea si transmiterea registrului se face la angajarea fiecarui salariat, cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza. In concluzie, si contractul individual de munca pe perioada determinata incheiat pentru inlocuirea unui salariat suspendat se inregistreaza in Revisal, specificand-se in cadrul aplicatiei tipul contractului individual de munca, potrivit art. 3 alin. (2) din HG 500/2011.
Mai mult, potrivit prevederilor art. 9 din acelasi act normativ constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de 10.000 lei pentru fiecare persoana, netransmiterea registrului cu elementele contractului individual de munca prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a) - g), cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza.

In perioada de reducere a activitatii, angajatorul poate acorda zile libere platite

In perioada de reducere a activitatii, angajatorul poate acorda zile libere platite care pot fi compensate ulterior (12 luni) - art. 122 (3) Codul muncii. Vom stabili insa care este modalitatea leagala de punere in aplicare si daca se va face face decizie a angajatorului privind reducerea activitatii si modul de compensare.

Totodata, vom stabili daca aceasta se poate aplica doar angajatilor care in acest an nu mai au zile de concediu de odihna sau daca se aplica obligatatoriu tuturor angajatilor. In plus, vom vedea cum procedam in cazul angajatilor temporari.

Solutia:
In perioadele de reducere a activitatii, angajatorul are posibilitatea, in baza art. 122 alin. (3) din Codul muncii, de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.
Astfel, angajatorul poate acorda salariatilor, in avans, zile libere platite, in cazul in care nu desfasoara intr-o anumita perioada activitate care sa necesite prezenta salariatilor, urmand ca ulterior salariatul sa desfasoare munca suplimentara care sa se compenseze in urmatoarele 12 luni. Prin urmare, angajatorul acorda mai intai zile libere, in contul carora va fi efectuata, in viitor, munca suplimentara. La acordarea zilelor libere trebuie sa aveti in vedere si faptul ca munca suplimentara poate fi efectuata numai cu acordul salariatului, astfel cum prevede art. 120 alin. (2) din Codul muncii, republicat.
Asadar, la nivelul angajatorului se poate lua o astfel de decizie de reducere a activitatii (care trebuie justificata si intocmita conform celor precizate de Codul muncii, republicat), care sa cuprinda inclusiv modalitatea de compensare a zilelor libere platite, cu consultarea salariatilor.  De asemenea, trebuie intocmite decizii nominale prin care sa se aduca la indeplinire prevederile deciziei luata la nivelul angajatorului.

Un posibil model de decizie nominală ar putea fi:

SC …………………………...
Sediul ………………………
C.U.I. ………………………
Tel/Fax: ……………………

DECIZIA nr………../…………………………
Avand in vedere ca incepand cu luna ……….. s-a inregistrat reducerea activitatii la nivelul SC ………. conform raportului inregistrat sub nr. ……… din data de ……..

In temeiul 122 alin. (3) din Codul muncii, republicat,

Administratorul SC …………………. dl./dna. ……………………… emite urmatoarea
D E C I Z I E

1. In perioada ………….. - …………… salariatului ……………. i se acorda …. zile libere platite din care vor fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.

2. Cu aducerea la indeplinire a prezentei decizii Departamentul Resurse Umane care va solicita acordul salariatului.

ADMINISTRATOR,
Semnatura ………………………..
L.S.
Data comunicarii ………………
De acord,
Nume, prenume salariat ……………
Semnatura ………………………………

De asemenea, apreciem ca este la latitudinea angajatorului sa stabileasca, pe baza datelor de care dispune inclusiv cu privire la activitatea ulterioara a societatii, sa acorde zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni, inclusiv in mod diferentiat pe categorii de salariati.

In ceea ce priveste salariatii incadrati cu contract invididual de munca pe durata determinata, apreciem ca acestia pot beneficia in egala masura de aceste prevederi legale, cu respectarea prevederilor art. 87 din Codul muncii, republicat, conform carora salariatii cu contract individual de munca pe durata determinata nu vor fi tratati mai putin favorabil decat salariatii permanenti comparabili, numai pe motivul duratei contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor in care tratamentul diferit este justificat de motive obiective.

Precizam ca, in situatia in care anterior efectuarii orelor suplimentare contractul individual de munca al salariatului inceteaza, indiferent de motiv, devind incidente prevederile art. 256, alin. (1), Codul muncii republicat ("salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie"): salariatul va trebui sa restituie sumele corespunzatoare zilelor libere primite in avans si pe care nu le-a mai compensat cu munca efectiva, deoarece a incetat contractul individual de munca.

PFA pentru a obtine banii de la casa de sanatate pentru acea parte din concediu medical platita din fondul de CCI.

Prin cele ce urmeaza, vom stabili ce procedura va urma un PFA pentru a obtine banii de la casa de sanatate pentru acea parte din concediu medical platita din fondul de CCI.

Solutia :

Conform art. 12 din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta dupa cum urmeaza:

A. de catre angajator, din prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca;
B. din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, incepand cu:
a) ziua urmatoare celor suportate de angajator, conform lit. A, si pana la data incetarii incapacitatii temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii acestuia;
b) prima zi de incapacitate temporara de munca, in cazul persoanelor asigurate prevazute la art. 1 alin. (1) lit. C si alin. (2).

Asadar, in cazul persoanelor asigurate prevazute la art. 1 alin. (1) lit. C si alin. (2) indemnizatia de incapacitate temporara de munca se suporta din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate din prima zi de incapacitate temporara de munca.

Printre persoanele asigurate prevazute la la art. 1  alin. (2) se regasesc si persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente.
In consecinta, indemnizatia de incapacitate temporara de munca se suporta in integralitate din FNUASS in cazul PFA cu conditia realizarii stagiului de cotizare prevazut de lege.

In ceea ce priveste indemnizatia de maternitate, in baza art. 25 alin. (2) din OUG nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, indemnizatia aferenta concediului medical de maternitate se suporta integral din Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Specialist Servicii Resurse Umane& Protectia muncii & Training

Specialist Servicii Resurse Umane & Protectia muncii & Training. Va ofer solutii si servicii pentru problemele de personal cu care va confruntati. In parteneriat, veti putea evita desele erori care se fac in aplicarea prevederilor legale, evitand urmarile neplacute ale unor astfel de greseli: amenzi, pierderi financiare, conflicte de munca, procese interminabile. Servicii de administrare a personalului, Servicii de salarizare, Servicii de consultanta in domeniul resurselor umane. Prin aceste servicii, vom reusi: Imbunatatirea conditiilor de munca ale salariatilor dumneavoastra. Prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. Reducerea concediilor medicale ale salariatilor dumneavoastra!
Speram intr-o colaborare cat mai fructuoasa si eficienta.
Marineata Ionut - Specialist Servicii Resurse Umane & Protectia muncii & Training E-mail ionut.marineata@gmail.com Telefon (+40)754863536 (+40)723725386

In ce masura PFA-urile sunt obligate sa plateasca si contributia pentru concedii si indemnizatii de 0.85%.

Vom stabili mai jos in ce masura PFA-urile sunt obligate sa plateasca si contributia pentru concedii si indemnizatii de 0.85%.


Solutia:
In conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, persoanele asigurate pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in sistemul de asigurari sociale de sanatate, denumite in continuare asigurati, au dreptul, in conditiile acestei ordonante de urgenta, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei, la concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, daca:

- desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau in baza raportului de serviciu;
- desfasoara activitati in functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la lit. A;
- beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii.
De aceleasi drepturi beneficiaza si persoanele care nu se afla in una dintre aceste situatii, dar sunt:
- asociati, comanditari sau actionari;
- administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management;
- membri ai asociatiei familiale;
- autorizate sa desfasoare activitati independente;
- persoane care incheie un contract de asigurari sociale pentru concedii si indemnizatii pentru maternitate si concedii si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav, in conditiile in care au inceput stagiul de cotizare pana la data de 1 ianuarie 2006.

Prevederile enuntate instituie dreptul, nu obligatia persoanelor care realizeaza venituri din activitati independente, de a se asigura in sistemul asigurarilor pentru concedii si indemnizatii.
Daca doresc sa beneficieze de concedii si indemnizatii, persoanele care realizeaza astfel de venituri sunt obligate sa depuna declaratia de asigurare pentru concedii si indemnizatii la Casa de asigurari de sanatate la care acestia sunt luati in evidenta ca platitori de contributie de asigurari sociale de sanatate.

Declaratia de asigurare pentru concedii si indemnizatii se intocmeste in forma scrisa, conform modelului prezentat in anexa nr. 4 la Norma de aplicare a prevederilor OUG 158/2005
privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, si se depune personal sau de catre persoana imputernicita de titularul declaratiei.

Beneficiarii veniturilor din activitati independente pot solicita retragerea declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii prin depunerea la casele de asigurari de sanatate a formularului tip al solicitarii de retragere a declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii, conform modelului prezentat in anexa nr. 6 a normei.
In concluzie, beneficiarul veniturilor din activitati independente se poate asigura facultativ pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale, in baza Declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii (anexa nr. 4) si poate solicita oricand retragerea declaratiei, pe baza unui formular-tip de retragere (anexa nr. 6) din Norma de aplicare a prevederilor OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.

cum se completeaza casetele "Data angajare" si "Data plecare" din D112

Vom analiza cazul unei societati in cadrul careia persoana X,  angajata din 01.01.2011, intra in concediu crestere copil in data de 01.01.2012 si isi reia activitatea la data de 01.01.2013.

Vom stabili astfel cum se completeaza casetele "Data angajare" si "Data plecare" din D112 in lunile:
- ianuarie 2012
- februarie 2012
- ianuarie 2013
- februarie 2013, precum si ce alte obligatii legate de completare mai exista in afara de HG 1397/28.12.2010.

Solutia:

Pentru perioadele de raportare cuprinse intre 1 ianuarie 2011 si 30 iunie 2012, "Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate" se completeaza si se rectifica, dupa caz, in conformitate cu prevederile HG 1397/2010 privind modelul, continutul, modalitatea de depunere si de gestionare a "Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate".

Pentru declararea impozitului pe venit si a contributiilor sociale datorate, incepand cu obligatiile aferente lunii iulie 2012, cu termen de depunere pana la data de 25 august 2012 inclusiv "Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate" se completeaza si se rectifica, dupa caz, in conformitate cu prevederile OMFP 1045/2012.

Atat Instructiunile de completare a formularului Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate aprobate prin HG 1397/2010, cat si cele abrobate prin OMFP 1045/2012 stabilesc ca, in situatia in care in perioada de raportare nu au rezultat sume datorate/de plata pentru impozitul pe venit si/sau contributiile cuprinse in vectorul fiscal, la rubrica Suma datorata/de plata se inscrie cifra 0 (zero).
De asemenea, cele doua instructiuni stabilesc urmatoarele:
Caseta "Data angajare" - se completeaza numai pentru sistemul de asigurari sociale de sanatate - se inscrie data de la care asiguratii incep activitatea dependenta la un angajator, respectiv data de la care incepe relatia de dependenta dintre asigurat si institutia asimilata.

Caseta "Data plecare" - se completeaza numai pentru sistemul de asigurari sociale de sanatate - se inscrie data la care inceteaza activitatea asiguratului la un angajator, respectiv data la care inceteaza relatia de dependenta dintre asigurat si institutia asimilata angajatorului.

Caseta "Data angajare" si caseta "Data plecare", dupa caz, se completeaza de fiecare data cand se intocmeste declaratia.

In cazul suspendarii CIM pentru efectuarea concediului pentru cresterea copilului (CCC) raspunsul oficial al reprezentantilor ANAF in "Colectia de Intrebari si Raspunsuri pe tema declaratiei unice D112" a fost ca se completeaza cele doua casete la intrarea in concediul pentru cresterea copilului si la incetarea acestuia, dat fiind faptul ca persoanele care se afla in concediu si indemnizatie crestere copil pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani sau se afla in concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului cu handicap cu varsta cuprinsa intre 3 si 7 ani sunt asigurate in sistemul asigurarilor sociale de sanatate cu plata contributiei din alte surse, contributia datorata se suporta de catre bugetul de stat iar aceste persoane sunt raportate in Formularul 112 de catre Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale.

Versiunea actuala a colectiei de intrebari si raspunsuri o puteti vizualiza la adresa:
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/declunica/D112_intrebari_frecvente_v6.pdf

Versiunea Formularului 112 valabila incepand cu data de 01 ianuarie 2012 nu mai permite inscrierea unei date anterioare perioadei de raportare in caseta "Data plecare". Data inscrisa in aceasta caseta trebuie sa se incadreze in luna de raportare.

Prin urmare, consideram ca, la suspendarea contractului individual de munca si, respectiv, la reluarea activitatii, cele doua casete nu se completeaza cu data suspendarii, respectiv data reluarii activitatii.

Astfel, pe perioada in care salariatii au contractul individual de munca suspendat pentru concediu crestere copil, consideram ca angajatorul ii va inscrie in Declaratia 112, Anexa nr.1.2 Anexa asigurat, Sectiunea A, Tip asigurat - 1 - Salariat, cu venit brut realizat 0.

In casetele Asigurat/neasigurat pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate si Asigurat in sistemul de asigurari pentru somaj se va alege optiunea 2-neasigurat. Randul 6- Ore suspendate luna - se completeaza cu numarul de ore suspendate din luna.

Caseta "Data angajare" se completeaza cu data angajarii (01.01.2011) de fiecare data cand se intocmeste declaratia.

Durata suspenderii in perioada CCC.

Ne oprim astazi asupra cazului in care o salariata intra in concediu crestere copil (CCC) incepand cu 01.08.2013 pana implineste copilul 2 ani. Perioada de suspendare este 01.08.2013-24.05.2015. Copilul s-a nascut la data de 24.05.2013.

Avand in vedere ca sotul nu opteaza ptr CCC de cel putin o luna, vom vedea daca in ReviSal se va opera suspendarea contractului individual de munca in perioada 01.08.2013-24.04.2015 sau in perioada 01.08.2013-24.05.2013. In plus, vom stabili daca inregistrarea suspendarii CIM in ReviSal se face in data de 01.08.2013.


Solutia:

Perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale, se inscriu in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) conform art. 3 alin. (2) lit. h) din HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal), cu modificarile si completerile ulterioare.
Pe cale de consecinta, decizia de suspendare a CIM pentru concediu crestere copil va fi inregistrata in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) dupa inregistrarea cererii pentru concediu crestere copil, depusa de salariata.
Ori salariata in cererea depusa va mentiona perioada concediului pana la implinirea copilului a varstei de 2 ani. Astfel angajatorul va inregistra in registrul general de evidenta a salariatilor suspendarea contractului pana la implinirea copiluluia varstei de 2 ani si nu de un an si 11 luni.
Potrivit dispozitiilor art. 11 din OUG 111/2010, salariata mama trebuie sa inregistreze, la unitate, cererea de revenire, cel mai tarziu la implinirea copilului a varstei de un an si 11 luni daca pe durata concediului pentru cresterea copilului nu se constata un handicap si daca tatal indeplineste conditiile pentru CCC.
Daca tatal nu indeplineste conditiile de acordare a concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului, mama va beneficia de concediu crestere copil pana la implinirea copilului a varstei de 2 ani, dispozitiile art. 11 din OUG 111/2010 nemaifiind aplicabile.

6000 lei amenda trusa medicala

Firmele sunt supuse unui set larg de cerinte. Toate trebuie indeplinite pentru ca un control ITM sa treaca fara palpitatii, fara amenzi, fara concedieri din partea superiorilor nostri. La urma urmei, stim cu totii faptul ca greselile sunt omenesti, insa asta nu inseamna ca ni le iarta cineva.

Este cazul tuturor angajatorilor amendati pe motivul ca nu au in dotare truse sanitare de prim ajutor, complete, omologate. Este si cazul celor care au achizitionat o trusa sanitara contrafacuta!

Da! In cazul in care nu stiati, va spunem noi. Pe piata exista o serie larga de truse sanitare contrafacute. Inspectorii ITM le recunosc cu maxima usurinta si vor aplica amenzi fara sa clipeasca in cazul in care trusa dvs nu este una omologata, care sa respecte toate cerintele Ordinului 427/2002.

Din pacate, aceasta este situatia de care ne lovim cu totii. Nu avem cum sa o schimbam, insa putem sa ne asiguram ca rezultatul final nu este o amenda! De aceea, va rog sa verificati daca aveti sau in situatia in care nu aveti aceste truse, sa le achizitionati cat mai urgent!
Amenda este de 6000 lei.