Procedura de obtinere a permisului de munca

Regula este ca cetatenii straini necesita autorizatie de munca insa, in anumite situatii de exceptie stabilite de lege, autorizatia de munca nu este obligatorie.
Astfel, strainii pot fi incadrati in munca in conditiile stabilite de OUG 56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare.

Conform art. 2 din acest act normativ, in sensul acestei ordonante de urgenta prin strain se intelege persoana care nu are cetatenia romana, cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ori cetatenia Confederatiei Elvetiene.
Prin urmare, daca pe cetateanul strain nu are si cetatenia romana, cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ori cetatenia Confederatiei Elvetiene incadrarea sa in munca pe teritoriul Romaniei poate fi efectuata in conditiile OUG 56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei.

Prin urmare autorizatia de munca este necesara pentru incadrearea in munca a unei persoane care nu are:
1.cetatenia romana,
2.cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European
3.cetatenia Confederatiei Elvetiene.

Conform art. 3 alin. (1) din OUG 56/2007, strainii pot fi incadrati in munca pe teritoriul Romaniei la angajatori care functioneaza in mod legal, cu indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
a) locurile de munca vacante nu pot fi ocupate de cetateni romani, ai altor state membre ale Uniunii Europene, ai statelor semnatare ale Acordului privind Spatiul Economic European, precum si de rezidenti permanenti pe teritoriul Romaniei;
b) indeplinesc conditiile speciale de pregatire profesionala, experienta in activitate si autorizare, solicitate de angajator potrivit legislatiei in vigoare;
c) fac dovada faptului ca sunt apti din punct de vedere medical sa desfasoare activitatea respectiva si nu au antecedente penale care sa fie incompatibile cu activitatea pe care o desfasoara sau urmeaza sa o desfasoare pe teritoriul Romaniei;
d) se incadreaza in contingentul anual aprobat prin hotarare a Guvernului;
e) angajatorii au achitate obligatiile catre bugetul de stat pe ultimul trimestru;
f)angajatorul sa desfasoare efectiv activitatea pentru care se solicita eliberarea autorizatiei de munca.
g) angajatorul sa nu fi fost sanctionat anterior pentru munca nedeclarata sau angajare ilegala.

La alin. (2) al aceluiasi articol se prevede ca prevederile alin. (1) lit. a) nu se aplica strainilor care indeplinesc functia de administrator intr-o societate comerciala cu participare straina, in situatia in care este o singura persoana numita in aceasta functie, daca strainul desfasoara activitatea in calitate de sportiv profesionist, in conditiile existentei unei dovezi ca a desfasurat activitate similara in alta tara, solicitantilor autorizatiei pentru lucratorii sezonieri, solicitantilor autorizatiei de munca nominale, pentru lucratorii transfrontalieri, precum si strainilor posesori ai unui permis de sedere in scop de studii.

Conform art. 4 alin. (1) din OUG 56/2007, autorizatia de munca se elibereaza, la cererea angajatorului, de catre Oficiul Roman pentru Imigrari, prin formatiunile sale teritoriale, daca se constata indeplinirea urmatoarelor conditii:

a) angajatorul prezinta documentele prevazute de prezenta ordonanta de urgenta pentru fiecare tip de autorizatie de munca prin care dovedeste ca desfasoara o activitate legala in Romania, ca nu are datorii la bugetul de stat pe ultimul trimestru si ca a facut o selectie legala;
b) strainul indeplineste conditiile speciale de pregatire profesionala, experienta in activitate si autorizare, este apt din punct de vedere medical sa desfasoare activitatea respectiva, nu are antecedente penale si se incadreaza in contingentul anual aprobat prin hotarare a Guvernului, precum si conditiile prevazute la art. 6 alin. (1) lit. a), e), g) si h), art. 8 alin. (1) lit. b)-d), art. 11 si art. 27 alin. (2) lit. c) si e) din OUG 194/2002; privind regimul strainilor in Romania, republicata, cu completarile ulterioare.

(2) Autorizatia de munca se elibereaza in vederea admiterii pe teritoriul Romaniei si pentru prelungirea dreptului de sedere pe perioade de cel mult un an.
(3) Autorizatia de munca se elibereaza si strainilor care:
a) provin din state cu care Romania are incheiate acorduri, conventii sau intelegeri de desfiintare a vizelor pentru trecerea frontierei in acest scop sau pentru care Romania a renuntat unilateral la obligativitatea vizelor;
b) beneficiaza de drept de sedere temporara pentru reintregirea familiei, acordat in conditiile stabilite de legislatia privind regimul strainilor in Romania;
c) beneficiaza de drept de sedere temporara in scop de studii si solicita incadrarea in munca in baza unui contract individual de munca cu timp partial, cu program de maximum 4 ore pe zi;
d) sunt detasati pe teritoriul Romaniei.
(4) Autorizatia de munca nu se acorda strainilor care in ultimii 2 ani au avut un drept de sedere pentru desfasurarea de activitati comerciale si nu au respectat planul de afaceri prevazut la art. 43 alin. (2) lit. a) din OUG 194/2002, republicata, cu completarile ulterioare.
Categoriile de straini care pot fi incadrati in munca sau, dupa caz, pot presta munca la persoane fizice sau juridice din Romania, fara autorizatie de munca sunt prevazute la art. 5 din OUG 56/2007 dupa cum urmeaza:
a) strainii titulari ai dreptului de sedere permanenta pe teritoriul Romaniei;
b) strainii al caror acces pe piata muncii din Romania este reglementat prin acorduri, conventii sau intelegeri bilaterale incheiate de Romania cu alte state, daca aceasta posibilitate este stabilita prin textul acordului, conventiei sau intelegerii;
c) strainii care au dobandit o forma de protectie in Romania;
d) strainii care desfasoara activitati didactice, stiintifice sau alte categorii de activitati specifice cu caracter temporar in institutii de profil acreditate ori autorizate provizoriu din Romania, in baza unor acorduri bilaterale sau ca titulari ai unui drept de sedere pentru desfasurarea de activitati de cercetare stiintifica, si personalul cu calificare speciala, in baza ordinului ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, precum si strainii care desfasoara activitati artistice in institutii de cultura din Romania, in baza ordinului ministrului culturii si patrimoniului national;
e) strainii care urmeaza sa desfasoare pe teritoriul Romaniei activitati temporare solicitate de ministere ori de alte organe ale administratiei publice centrale sau locale ori de autoritati administrative autonome;
f) strainii care sunt numiti sefi de filiala, reprezentanta sau de sucursala pe teritoriul Romaniei a unei companii care are sediul in strainatate, in conformitate cu actele prevazute de legislatia romana in acest sens;
g) strainii membri de familie ai cetatenilor romani;
h) strainii angajati ai persoanelor juridice cu sediul in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European ori in Confederatia Elvetiana, detasati in Romania, cu conditia prezentarii permisului de sedere din acel stat;
i) solicitantii de azil, dupa expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, daca se mai afla in procedura de determinare a unei forme de protectie;
j) strainii tolerati, pe perioada cat li s-a acordat tolerarea ramanerii pe teritoriul Romaniei.

In consecinta, pentru a incheia un contract individual de munca cu un cetatean strain este necesara autorizatiea de munca daca persoana nu se incadreaza in situatiile de exceptie stabilite la art. 5 din OUG 56/2007 mai sus citat.

Angajatorul va obtine autorizatia de munca de la formatiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrari din judetul in care are sediul social. Pentru aceasta, va depune o serie de documente.

Cumul de functii la acelasi angajator

Analizam mai jos situatia in care mai multi angajati vor fi implicati in derularea unor proiecte de cercetare, pe o perioada determinata. Fiecare proiect are un plafon diferit in ceea ce priveste renumeratia, in functie de tipul acestuia: national (HG 475) sau international. Functia ocupata in proiecte va fi aceeasi.

Vom vedea cum se poate reglementa aceasta situatie in ce priveste contractul de munca si daca va fi nevoie sa se incheie mai multe contracte de munca, cu timp partial, pe perioada determinata, pentru fiecare proiect in parte si unul pentru munca prestata pe societate pe perioada nedeterminata tot cu timp partial, dar cu aceeasi functie, fiind diferite doar perioada, norma de munca si salariul.

Solutia:
Conform art. 35 alin. (1) din Codul muncii, republicat, orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.
Alin. (2) al aceluiasi articol prevede ca fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.
Asadar, Codul muncii reglementeaza dreptul salariatului de a munci la acelasi angajator in baza mai multor contracte individuale de munca. In temeiul contractului individual de munca, salariatul presteaza munca pentru care a fost angajat respectiv munca corespunzatoare functiei/ocupatiei prevazute in CIM conform atributiilor stabilite in fisa postului.
Cu alte cuvinte, regula este ca un salariat poate avea doua sau mai multe contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.
In privinta cumulului de functii la acelasi angajator doctrina s-a pronuntat in sensul ca acest text legal permite cumulul de functii diferite, or in speta se face vorbire de cumulul unor contracte individuale de munca avand aceeasi functie.
Fata de aceste considerente apreciem ca aveti posibilitatea angajarii cu CIM pe durata determinata a altor persoane pentru desfasurarea respectivelor activitati.

salariat aflat in preaviz care participa la concurs pentru ocuparea unui post vacant

Vom analiza mai jos cazul unui salariat aflat in preaviz care participa la concurs pentru ocuparea unui post vacant in societate. Dupa admiterea pe post, vom stabili daca va fi nevoie de o notificare prin care se suspenda preavizul si act aditional de schimbare a locului de munca si a functiei.

Solutia:
Fata de informatiile puse la dispozitie prin intrebare, care nu detaliaza speta, facem urmatoarele precizari:

Atata timp cat nu exista o interdictie in acest sens, apreciem ca teoretic exista posibilitatea ca un angajat in timpul executarii preavizului legal acordat ca urmare concedierii, sa semneze un nou contract individual de munca pentru o alta functie, vacanta, cu acelasi angajator.

Temeiul legal al cumulului de functii il constituie art. 35 din Codul muncii, republicat, potrivit caruia, orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. Fac exceptie de la aceste prevederi, situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.
In consecinta, daca nu exista incompatibilitati legale, exista posibilitatea cumulului de functii la acelasi angajator.
Cu toate acestea, practic insa aplicatia ReviSal nu permite inregistrarea unui noucontract individual de munca cu norma intreaga pe durata cat anteriorul contract de munca cu norma intreaga este in executare. Intr-o astfel de situatie apreciem ca exista posibilitatea ca in principiu sa se poata intocmi act aditional la contractul individual de munca (CIM) prin care se modifica functia si eventual locul de munca. De asemenea, se intocmeste o noua fisa de post ce cuprinde atributiile noii functii.

In ceea ce priveste notificarea prin care se suspenda preavizul, facem urmatoarele precizari:
Art. 75 alin. (3) din Codul muncii, republicat, care priveste concedierea, prevede ca in situatia in care in perioada de preaviz contractul individual de munca este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzator, cu exceptia cazului prevazut la art. 51 alin. (2).
Totodata, art. 81 alin. (6) din acelasi cod, referitor la demisie, prevede ca in situatia in care in perioada de preaviz contractul individual de munca este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzator.
Astfel, suspendarea CIM atrage suspendarea termenului de preaviz. Or in speta nu este vorba de o suspendare a CIM, ci de o modificare a unor elemente ale acestuia, astfel incat nu consideram corecta intocmirea unei notificari prin care se suspenda preavizul.
Consideram ca exista si posibilitatea in caz de concediere pentru motive ce nu tin de persoana salariatului, si anume cea in care angajatorul isi revoca decizia de concedierecomunicata salariatului, se modifica apoi prin act aditional contractul individual de munca al acestuia in privinta felului muncii si locului de munca si abia apoi se desfiinteaza postul ramas vacant (postul de pe care fusese anterior concediat salariatul).
In lipsa mai multor informatii care sa detalieze speta, urmeaza sa alegeti in functie de situatia concreta in care va aflati si de urmarile, implicatiile pe care le poate avea alegerea facuta in raport de specificitatea spetei.

model de decizitie de sanctionare cu 10% pentru trei luni.

Va prezint mai jos cum se va intocmi un model de decizitie de sanctionare cu 10% pentru trei luni.

Antet
DECIZIA nr. …………
din data de………………

Ca urmare a referatului/notei/adresei inregistrata cu nr. ……………… de sesizare a conducerii ………………, de catre ………………, cu privire la savarsirea de catre salariatul/a ……………… a urmatoarei abateri disciplinare ………………,
In baza Procesului-verbal privind desfasurarea procedurii cercetari disciplinare prealabile inregistrat cu nr. ………………,
In temeiul dispozitiilor art. 247 si art. 248 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii
si potrivit prevederilor Regulamentului intern al ………………;
Presedintele/Rectorul/Directorul General/Directorul ………………, numit prin ……………… nr. …………/……………… a ………………;

DECIDE:

Art. 1. - (1)D-na/l ………………, avand functia de ……………… in cadrul ……………… se sanctioneaza cu reducerea salariului de baza pe o durata de 3 luni cu 10%.
Art. 2. - Motivele de fapt ale sanctionarii disciplinare cu reducerea salariului de baza pe o durata de 3 luni cu 10% sunt urmatoarele:
(1) Obiectul abaterii disciplinare il reprezinta fapta/ele in legatura cu munca salariatului, care consta/u intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre acesta, prin care s-au incalcat:
- normele legale
- regulamentul intern
- contractul individual de munca
- contractul colectiv de munca aplicabil
- ordinele si dispozitiile conducatorilor ierarhici

Punctul de vedere al salariatului/ei este cel consemnat:

a) in Notele explicative scrise, inregistrate cu nr. ..........................., prin care salariatul si-a prezentat propria pozitie in legatura cu fapta imputata, precum si apararile invocate in favoarea sa;
b) salariatul in cauza a refuzat sa prezinte Note explicative scrise, fapt consemnat ca atare in ...................................................................................................................
c) Avand in vedere neprezentarea salariatului la convocare, fara un motiv obiectiv, Comisia a aplicat dispozitiile art. 251 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, potrivit cu care angajatorul are dreptul sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.

Asa cum rezulta si din Notele explicative formulate, salariatul/a:
a) recunoaste
b) nu recunoaste
savarsirea faptelor si invoca in apararea sa urmatoarele imprejurari: ………………………………………………………………………………………
(2) Latura obiectiva: Salariatul/a a savarsit urmatoarele fapte: ………………………………………………………………………………………
(3) Faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari: ………………………………………………………………………………………
(4) Salariatul/a a savarsit faptele mai sus mentionate cu incalcarea:
- obligatiilor de serviciu propriu-zise,
si anume: ……………………………… stabilite  prin……………………………
- normelor de comportare din unitate
si anume: …………………………..…… stabilite prin ……………..……………
(5) Gravitatea faptei consta in: ………………
(6) Consecintele abaterii disciplinare:
(7) Latura subiectiva: fapta a fost savarsita cu: ………………

De exemplu- intentie directa
- intentie indirecta
- culpa cu prevedere
- culpa simpla.)
(8) Cauze exoneratorii de raspundere:
………………………………………………………………………………………
(9) Antecedentele salariatului:
…………………………………………………………………..…..………………
(10) Comportarea generala in serviciu a salariatului:
…………………………………………………………………….………………
(11) Termenele de prescriptie prevazute pentru angajarea raspunderii disciplinare ……………………………………………………………………
(12) In verificarea sustinerilor facute de salariat in aparare si a constatarilor din referatul de sesizare, s-au analizat urmatoarele probe: ……………………………

Art. 3. - Motivul de drept al aplicarii sanctiunii disciplinare il constituie art. 247-252 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, in special art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.

Art. 4. - Prezenta decizie se poate contesta in termen de 30 de zile, la....

Art. 5. - (1) Compartimentul Resurse Umane si Contabilitate vor aduce la indeplinire prevederile prezentei decizii.

(2) Prezenta decizie isi produce efectele de la data comunicarii sale.
REPREZENTANTI LEGALI ANGAJATOR,

Data comunicarii: …………………Semnatura de luare la cunostinta a salariatului: ………………

o societate poate retine unui gestionar o parte din salariu cu titlu de garantie

Vom stabili mai jos in ce masura o societate poate retine unui gestionar o parte din salariu cu titlu de garantie.

Mentionam astfel ca, in conformitate cu dispozitiile din Legea 22/1969, gestionarul are obligatia de a constitui o garantie in numerar.
Referitor la garantiile in numerar, in conformitate cu art. 12 din Legea 22/1969, cu modificarile si completarile ulterioare, garantia in numerar va fi de minimum un salariu si de maximum trei salarii tarifare lunare ale gestionarului; ea nu va putea depasi valoarea bunurilor incredintate.
In ceea ce priveste cuantumul ce se poate retine lunar, art. 13 din acelasi act normativ prevede ca garantia in numerar se retine in rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lunar sau din cistigul mediu pe o luna, dupa caz. Daca, din cauza altor retineri, ratele in contul garantiei in numerar nu pot fi retinute, gestionarul este obligat sa le depuna.
Cuantumul garantiilor in numerar se stabileste de catre conducerea societatii intre limitele prevazute in articolul 12 conform caruia garantia in numerar va fi de minimum un salariu si de maximum trei salarii tarifare lunare ale gestionarului; ea nu va putea depasi valoarea bunurilor incredintate.
Art. 20 din Legea 22/1969 stabileste ca garantiile vor fi recalculate periodic in functie de schimbarile intervenite in salariul tarifar al gestionarului, precum si in specificul si valoarea bunurilor gestionate, procedindu-se la modificarea corespunzatoare a contractului de garantie.
In cazul in care, in urma recalcularii, este necesara completarea garantiei in numerar, se va proceda conform articolului 13. Daca garantia in numerar depusa este mai mare decit garantia recalculata, diferenta se va elibera, in termen de cel mult 10 zile, gestionarului.
In cazul in care, in urma recalcularii, este necesara constituirea sau completarea garantiilor suplimentare, aceasta se face in termen de 60 zile de la data recalcularii.
Astfel, garantia lunara  retinuta este de 1/10 din salariu de baza la momentul retinerii. Retinerea se efectueaza pana la acoperirea sumei stabilite in contractul incheiat cu salariatul.

Acodarea Concediului de odihna cant exista CIM cu timp partial

Potrivit art. 106 din Codul muncii salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile.

Astfel, cu privire la durata concediului de odihna pentru CIM cu timp partial (in cazul nostru pentru 2 ore pe zi) alin. (4) al art 145 din Codul muncii, republicat, potrivit caruia durata concediului anual de odihna pentru salariatii cu contract individual de munca (CIM) cu timp partial se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, a fost abrogat prin OUG 65/2005. In temeiul acestui articol stabilirea concediului de odihna al unui salariat cu CIM partial se facea in functie de norma de munca.
Din momentul abrogarii acestui articol concediul de odihna al salariatilor cu CIM cu timp partial nu se mai calculeaza proportional cu timpul efectiv lucrat, adica in functie de norma de munca, salariatii avand dreptul, indiferent de norma de lucru, la un concediu de odihna anual, astfel cum a fost negociat si stabilit in contractul individual de munca. Potrivit art. 145 alin. (1) din Codul muncii, durata minima a concediului de odihna este de 20 de zile lucratoare.
Asadar, durata minima a concediului de odihna pentru un contract de munca cu timp partial de doua ore pe zi este de 20 de zile lucratoare, durata efectiva este cea negociata de parti si inregistrata in contractul individual de munca, in speta 21 de zile lucratoare.
Potrivit art. 148 alin. (2) din Codul muncii, republicat, durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Prin urmare, chiar daca ipotetic toti salariatii pot avea un concediu de minimum 21 de zile lucratoare, in fapt durata efectiva a concediului de odihna anual se acorda proportional cu activitatea prestata de salariat intr-un an calendaristic, ceea ce insemna ca se acorda proportional cu perioada lucrata din anul calendaristic.
Pe cale de consecinta rezulta ca nu toti salariatii vor beneficia efectiv de 21 de zile concediu de odihna pe an, ci doar cei care au lucrat un an integral.
Asadar durata concediului de odihna anual se acorda proportional cu activitatea prestata in anul calendaristic in functie de numarul de zile lucrate si nu in functie de numarul de ore lucrate.

in cazul angajatului care desfasoara activitate de 4 ore pe zi, acesta va beneficia de acelasi numar de zile de concediu de odihna cu salariatul care lucreaza cu norma intreaga.
In concluzie, durata concediului de odihna anual se acorda proportional cu activitatea prestata in anul calendaristic in functie de numarul de zile lucrate si nu in functie de numarul de ore lucrate.

cazul unei societati cu raspundere limitata dintr-un stat membru UE si angajati in Romania

Societatea incheie contract individual de munca cu un cetatean roman care isi va desfasura activitatea pe teritoriul Romaniei. Societatea straina a fost inregistrata ca platitor de contributii sociale si a primit un cod fiscal pe baza caruia se depune lunar formularul 112.
Vom stabili in ce masura societatea mentionata va intocmi ReviSal, precum si daca aceasta are obligatia de a infiinta acest Registru in situatia in care contractul individual de munca se precizeaza ca acesta a fost incheiat in baza Legii 53/2003.

Solutia:

In situatia in care contractul individual de munca a fost incheiat in baza legislatiei din Romania sunt aplicabile prevederile HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor.
Astfel, conform art. 2 alin. (2) din acest act normativ, fiecare angajator are obligatia de a infiinta si transmite la inspectoratul teritorial de munca un registru general de evidenta a salariatilor (Revisal) si de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora.
Angajatorii care au infiintat sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, carora le-au delegat competenta incadrarii personalului prin incheierea de contracte individuale de munca, pot delega acestora si competenta infiintarii registrului (alin. (3).
Au obligatia de a infiinta si transmite registrul la inspectoratul teritorial de munca si misiunile diplomatice si oficiile consulare ale altor state in Romania, respectiv, dupa caz, institutele culturale si reprezentantele comerciale (alin. (4).

Prn urmare, daca legislatia aplicabila contractului individual de munca este legislatia din Romania, angajatorul are obligatia infiintarii registrului general de evidenta a salariatilor.

Revenirea din Concediu crestere copil. Obligatii angajator!

Analizam mai jos cazul unei societati care are o angajata in concediu de maternitate, din septembrie 2011, pe o periada de doi ani. Incepand din iunie 2012, firma nu a mai avut activitate, iar in ianuarie 2013 a depus un vector 010 de scoatere din evidenta de la plata impozitului pe veniturile din salarii si pe veniturile asimilate salariilor si contributiilor sociale.
Vom vedea care sunt obligatiile angajatorului pentru reintegrarea in munca a angajatei, precum si care sunt declaratiile care vor fi depuse in acest caz.
De asemenea, vom stabili daca exista posibilitatea ca salariata sa beneficieze automat de somaj data fiind situatia societatii.

Solutia:

Pe durata concediului pentru cresterea copilului contractul de munca al salariatei este suspendat la initiativa salariatului, in temeiul art. 51 lit. a) din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, suspendare ce poate dura pana la momentul expirarii duratei concediului de cresterea copilului. La incetarea cauzei de suspendare salariata isi va relua activitatea, angajatorul avand obligatia sa reintegreze salariata operand in registrul general de evidenta a salariatilor incetarea suspendarii contractului individualde munca.
Conform art. 52 alin. (1) lit.c) din Codul muncii, contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.
In baza acestei dispozitii legale angajatorul va putea suspenda contractul individual de munca al salariatei revenite din concediul pentru cresterea copilului acordandu-i  drepturile cuvenite pe durata acestei incetari temporare de activitate (somaj tehnic), respectiv o indemnizatie de minimum 75% din salariul de baza.
Salariatii au dreptul la indemnizatie de somaj daca contractul individual de munca inceteaza prin unul dintre urmatoarele moduri:

a) incetarea raportului de munca in temeiul art. 56 lit. b), e), f), h) si j), art. 61 lit. c) si d), art. 65 alin. (1), art. 94 alin. (4) din Legea 53-2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) incetarea raportului de munca la initiativa angajatorului, prin notificare scrisa, in temeiul art. 31 alin. (41) din Legea 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Codul muncii a fost republicat in Monitorul Oficial, Partea I 345 din 18/05/2011 dandu-se textelor o noua numerotare.

Avand in vedere aceasta noua numerotare prin motive neimputabile in sensul art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea 76/2002 se intelege:

a) incetarea raportului de munca in temeiul art. 56 lit. b), d), e), g) si i), art. 61 lit. c) si d), art. 65 alin. (1), art. 95 alin. (4) din Legea 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) incetarea raportului de munca la initiativa angajatorului, prin notificare scrisa, in temeiul art. 31 alin. (3) din Legea 53/2003- Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.
In consecinta, una dintre conditiile pentru ca o persoana sa beneficieze de indmenizatie de somaj este ca incetarea contractului individual de munca sa se produca printr-unul dintre aceste moduri.
Apreciem ca, daca situatia financiara a societatii a carei activitate este suspendata nu permite plata indemnizatiei de minimum 75% din salariu de baza, angajatorul poate dispune concedierea salariatei in baza art. 65 alin. (1) din Codul muncii, desigur daca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege pentru aceasta forma de incetare a contractului individual de munca. Asa cum rezulta din cele mai sus expuse, incetarea contractului individual de munca in baza art. 65 alin. (1) din Codul muncii constituie unul dintre cazurile ce da dreptul la acordarea indmenizatiei de somaj.

Pentru perioadele de raportare cuprinse intre 1 ianuarie 2011 si 30 iunie 2012, "Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate" se completeaza si se rectifica, dupa caz, in conformitate cu prevederile HG 1397/2010
privind modelul, continutul, modalitatea de depunere si de gestionare a "Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate".

Pentru declararea impozitului pe venit si a contributiilor sociale datorate, incepand cu obligatiile aferente lunii iulie 2012, cu termen de depunere pana la data de 25 august 2012 inclusiv "Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate" se completeaza si se rectifica, dupa caz, in conformitate cu prevederile OMFP 1045/2012.

Atat Instructiunile de completare a formularului Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate aprobate prin HG 1397/2010, cat si cele abrobate prin OMFP 1045/2012 stabilesc ca, in situatia in care in perioada de raportare nu au rezultat sume datorate/de plata pentru impozitul pe venit si/sau contributiile cuprinse in vectorul fiscal, la rubrica Suma datorata/de plata se inscrie cifra 0 (zero).
De asemenea, cele doua instructiuni stabilesc urmatoarele:

Caseta "Data angajare" - se completeaza numai pentru sistemul de asigurari sociale de sanatate - se inscrie data de la care asiguratii incep activitatea dependenta la un angajator, respectiv data de la care incepe relatia de dependenta dintre asigurat si institutia asimilata.
Caseta "Data plecare" - se completeaza numai pentru sistemul de asigurari sociale de sanatate - se inscrie data la care inceteaza activitatea asiguratului la un angajator, respectiv data la care inceteaza relatia de dependenta dintre asigurat si institutia asimilata angajatorului.
Caseta "Data angajare" si caseta "Data plecare", dupa caz, se completeaza de fiecare data cand se intocmeste declaratia.

In cazul suspendarii CIM pentru efectuarea concediului pentru cresterea copilului (CCC) raspunsul oficial al reprezentantilor ANAF in "Colectia de Intrebari si Raspunsuri pe tema declaratiei unice D112" a fost ca se completeaza cele doua casete la intrarea in concediul pentru cresterea copilului si la incetarea acestuia, dat fiind faptul ca persoanele care se afla in concediu si indemnizatie crestere copil pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani sau se afla in concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului cu handicap cu varsta cuprinsa intre 3 si 7 ani sunt asigurate in sistemul asigurarilor sociale de sanatate cu plata contributiei din alte surse, contributia datorata se suporta de catre bugetul de stat iar aceste persoane sunt raportate in Formularul 112 de catre Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale.
Versiunea actuala a colectiei de intrebari si raspunsuri o puteti vizualiza la adresa: http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/declunica/D112_intrebari_frecvente_v6.pdf

Versiunea Formularului 112 valabila incepand cu data de 01 ianuarie 2012 nu mai permite inscrierea unei date anterioare perioadei de raportare in caseta "Data plecare". Data inscrisa in aceasta caseta trebuie sa se incadreze in luna de raportare.
Prin urmare, consideram ca, la suspendarea contractului individual de munca si, respectiv, la reluarea activitatii, cele doua casete nu se completeaza cu data suspendarii, respectiv data reluarii activitatii.

Astfel, pe perioada in care salariatii au contractul individual de munca suspendat pentru concediu crestere copil, consideram ca angajatorul ii inscrie in Declaratia 112, Anexa nr.1.2 Anexa asigurat, Sectiunea A, Tip asigurat - 1 - Salariat, cu venit brut realizat 0. In casetele Asigurat/neasigurat pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate si Asigurat in sistemul de asigurari pentru somaj se va alege optiunea 2-neasigurat. Randul 6- Ore suspendate luna - se completeaza cu numarul de ore suspendate din luna.
In aceste conditii, apreciem ca, pe perioada in care societatea are un salariat cu contractul individual de munca suspendat pentru concediu crestere copil pe care trebuia sa il raporteze in Declaratia 112 cu venit zero si ore suspendate nu se modifica vectorul fiscal in sensul scoterii din evidenta ca platitor de  impozit pe venitul din salarii si asimilate salariilor si contributii sociale.

Drepturile de care beneficiaza persoanele pentru care formarea profesionala este gratuita.

Drepturile de care beneficiaza persoanele pentru care formarea profesionala este gratuita.

Astfel, persoanele care se inscriu in categoria de mai sus primesc urmatoarele facilitati:

a) beneficiaza de pregatire teoretica si practica pe toata durata cursului si sa sustina, gratuit, de cel mult doua ori examenul de absolvire la finalizarea acestuia;
b) beneficiaza de rechizite si materiale de instruire si sa primeasca in folosinta manuale;
c) beneficiaza, daca este cazul, de echipament de protectie pe timpul instruirii practice;
d) beneficiaze, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregatire, de abonament gratuit pe mijloacele de transport in comun sau, dupa caz, de decontarea cheltuielilor de transport, pentru cel mult 4 deplasari in cursul unei luni, daca nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregatire, in conditiile prevazute de reglementarile in vigoare pentru salariatii institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, precum si de abonament gratuit pe mijloacele de transport in comun pe traseul de la unitatea de cazare la unitatea de pregatire;
e) beneficiaza de consultatii medicale, analize medicale si teste necesare frecventarii cursului.


Pentru traseele prevazute mai sus, pentru care nu se elibereaza abonamente, persoanele au dreptul sa beneficieze de decontarea biletelor de calatorie pe mijloacele de transport in comun.
Persoanele care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregatire sau locuiesc la o distanta mai mare de 50 de km de aceasta, au dreptul pe perioada cat participa la pregatirea profesionala sa beneficieze de cazare si de o suma de bani pentru acoperirea mesei la nivelul prevazut de reglementarile in vigoare pentru salariatii institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului.
Persoanele care beneficiaza de drepturile prevazute mai sus nu pot beneficia de abonament gratuit pe mijloacele de transport in comun pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregatire.

prevederile de actualitate aferente acordarii indemnizatiei de somaj

Va prezentam, prin cele ce urmeaza, care sunt prevederile de actualitate aferente acordarii indemnizatiei de somaj. Iata care sunt documentele necesare pentru intocmirea cererii de acordare a indemnizatiei de somaj.

- actul de identitate, in original;
- actele de studii si de calificare, in original si in copie;
- adeverinta medicala din care sa rezulte ca persoana este clinic sanatoasa sau apta de munca ori ca are eventuale restrictii medicale;
- acte eliberate de organele financiare teritoriale, din care sa rezulte ca persoana nu realizeaza venituri sau ca realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare.
In afara documentelor mentionate mai sus, care urmeaza sa fie prezentate de toate categoriile de solicitanti de indemnizatie de somaj, cererea pentru acordarea indemnizatiei de somaj va fi insotita, dupa caz, si de urmatoarele documente:

A. In cazul persoanelor provenite din munca:
a) carnetul de munca, in original si in copie, si/ sau adeverinta prevazuta la art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, , precum si alte acte care,potrivit legii, atesta existenta unor raporturi de munca sau de serviciu pana la data de 31 decembrie 2010 si, dupa caz, vechimea in munca realizata anterior datei de 1 martie2002;
b) copie de pe hotararea judecatoreasca definitiva prin care instanta competenta potrivit legii a dispus reintegrarea in munca, atunci cand reintegrarea nu mai este posibila la unitatea la care persoana a fost incadrata in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia;
c) adeverinta de la unitatea care a preluat patrimoniul unitatii in care persoana a fost incadrata anterior, din care sa rezulte ca reincadrarea in munca nu mai este posibila din cauza desfiintarii postului;

B. In cazul pensionarilor de invaliditate care isi redobandesc capacitatea de munca:

a) carnetul de munca, in original si in copie, si/ sau adeverinta prevazuta la art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 174/2002 , cu modificarile si completarile ulterioare, precum si alte acte care, potrivit legii, atesta existenta unor raporturi de munca sau de serviciu pana la data de
31 decembrie 2010 si, dupa caz, vechimea in munca realizata anterior datei de 1 martie 2002;
b) decizia de revizuire medicala, in original si in copie, emisa de medicul expert al asigurarilor sociale, din care sa rezulte redobandirea capacitatii de munca;
c) adeverinta de la ultima unitate sau unitatea care a preluat patrimoniul acesteia, dupa caz, din care sa rezulte ca reincadrarea in munca nu mai este posibila din lipsa unui post vacant de natura celui ocupat anterior;

C. In cazul persoanelor ale caror raporturi de munca sau de serviciu au incetat in perioada de suspendare a acestora:

a) carnetul de munca, in original si in copie, si/ sau adeverinta prevazuta la art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 174/2002 , cu modificarile si completarile ulterioare, precum si alte acte care, potrivit legii, atesta existenta unor raporturi de munca sau de serviciu pana la data de
31 decembrie 2010 si, dupa caz, vechimea in munca realizata anterior datei de 1 martie 2002;
b) act din care sa rezulte data incetarii motivului pentru care au fost suspendate raporturile de munca sau de serviciu;

D. In cazul absolventilor institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale:
a) actul de absolvire a formei respective de invatamant, in original si in copie;
b) adeverinta eliberata de furnizorul de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca, prin care se certifica data inregistrarii persoanei in evidentele proprii, in cazul in care persoana s-a inregistrat in vederea medierii pentru incadrare in munca la un furnizor de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca, acreditat sau notificat conform legii;

E. In cazul absolventilor scolilor speciale pentru persoane cu handicap, in varsta de minimum 16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale: actul de absolvire a scolii speciale pentru persoane cu handicap, in
original si in copie.

sistemul asigurarilor pentru somaj

In sistemul asigurarilor pentru somaj se pot inscrie facultativ mai multe categorii de persoane. Astfel, pot incheia contract de asigurare urmatoarele persoane:
- asociat unic, asociati;
- administratori care au incheiat contracte potrivit legii;
- persoane autorizate sa desfasoare activitati independente;
- membri ai asociatiei familiale;
- cetateni romani care lucreaza in strainatate, conform legii;
- alte persoane care realizeaza venituri din activitati desfasurate potrivit legii si care nu se regasesc in una dintre situatiile prevazute mai sus.

Categoriile de persoane mentionate pot incheia contract de asigurare pentru somaj cu agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau, dupa caz, resedinta, daca au cel putin varsta de 18 ani si sunt asigurate in sistemul public de pensii si in sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

Venitul lunar pentru care se asigura aceste persoane nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, stabilit potrivit legii, si mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut, stabilit potrivit legii, in vigoare in luna pentru care se plateste contributia de asigurare pentru somaj.

Perioada in care nu s-au platit contributii, este mentionata in adeverinta de somaj?

Prin cele ce urmeaza, analizam cazul unui salariat concediat conform art. 65 alin 1) din Codul muncii, in data de 14 august 2013. Salariatul se prezinta la Agentia de somaj in termen de 10 zile pentru a avea continuitate.

Pe adeverintele eliberate, societatea inscrie salariul realizat pe luna iulie. Avand in vedere ca societatea achita contributiile si impozitele datorate atat de salariat, cat si de angajator prin compensare cu TVA dupa inchiderea lunara, dar in termenul stabilit de lege (25 ale lunii urmatoare), la momentul concedierii salariatului nu i s-a putut completa pe adeverinta partea privind plata contributiei pe luna iulie.

Vom stabili astfel daca in aceasta situatie se va lua in considerare salariul de baza pe luna iulie in stabilirea mediei pe12 luni prevazuta in art . 39 pct. 2 lit. b) si art. 39 pct. 3) din Legea 76/2002.

Solutia:

Este adevarat ca una dintre rubricile adeverintei impune completarea numarului si data documentului prin care se atesta indeplinirea obligatiei de plata a contributiei.
Insa, conform art. 5 pct. V din Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, stagiu de cotizare reprezinta perioada de timp pentru care s-a datorat contributia de asigurari pentru somaj atat de catre asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat, precum si perioada pentru care persoanele asigurate in sistemul asigurarilor pentru somaj prin incheierea unui contract de asigurare pentru somaj au datorat si au platit contributia de asigurari pentru somaj.
Asadar, potrivit definitiei legale, conditia platii contributiei de asigurari pentru somaj este necesara in cazul asigurarii facultative in baza contractului de asigurare. In celelalte cazuri, stagiul reprezinta perioada in care s-a datorat contributia la sistemul asigurarilor pentru somaj.
In cazul in care contributia nu s-a platit, luna respectiva se metioneaza in adeverinta (la B1) fara a se completa numarul si data documentului prin care se atesta indeplinirea obligatiei de plata a contributiei. In acest caz, la B2 se mentioneaza perioada pentru care nu s-a retinut si virat contributia individuala in suma totala de ....................... si platit contributia datorata de angajator in suma de .......................

In cazul in care  nu s-a procedat astfel, trebuie sa va adresati agentiei locale pentru ocuparea fortei de munca cu privire la necesitatea rectificarii adeverintei.

Conditii de revenire din CCC, iar Angajatorul are activitatea suspendata

Pe durata concediului pentru cresterea copilului contractul de munca al salariatei este suspendat la initiativa salariatului, in temeiul art. 51 lit. a) din Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, suspendare ce poate dura pana la momentul expirarii duratei concediului de cresterea copilului. La incetarea cauzei de suspendare salariata isi va relua activitatea, angajatorul avand obligatia sa reintegreze salariata operand in registrul general de evidenta a salariatilor incetarea suspendarii contractului individualde munca.
Conform art. 52 alin. (1) lit.c) din Codul muncii, contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.
In baza acestei dispozitii legale angajatorul va putea suspenda contractul individual de munca al salariatei revenite din concediul pentru cresterea copilului acordandu-i  drepturile cuvenite pe durata acestei incetari temporare de activitate (somaj tehnic), respectiv o indemnizatie de minimum 75% din salariul de baza.
Salariatii au dreptul la indemnizatie de somaj daca contractul individual de munca inceteaza prin unul dintre urmatoarele moduri:
a) incetarea raportului de munca in temeiul art. 56 lit. b), e), f), h) si j), art. 61 lit. c) si d), art. 65 alin. (1), art. 94 alin. (4) din Legea 53-2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) incetarea raportului de munca la initiativa angajatorului, prin notificare scrisa, in temeiul art. 31 alin. (41) din Legea 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.

Codul muncii a fost republicat in Monitorul Oficial, Partea I 345 din 18/05/2011 dandu-se textelor o noua numerotare.

Avand in vedere aceasta noua numerotare prin motive neimputabile in sensul art. 17 alin. (1) lit. a) din Legea 76/2002 se intelege:
a) incetarea raportului de munca in temeiul art. 56 lit. b), d), e), g) si i), art. 61 lit. c) si d), art. 65 alin. (1), art. 95 alin. (4) din Legea 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) incetarea raportului de munca la initiativa angajatorului, prin notificare scrisa, in temeiul art. 31 alin. (3) din Legea 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare.
In consecinta, una dintre conditiile pentru ca o persoana sa beneficieze de indmenizatie de somaj este ca incetarea contractului individual de munca sa se produca printr-unul dintre aceste moduri.
Apreciem ca, daca situatia financiara a societatii a carei activitate este suspendata nu permite plata indemnizatiei de minimum 75% din salariu de baza, angajatorul poate dispune concedierea salariatei in baza art. 65 alin. (1) din Codul muncii, desigur daca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege pentru aceasta forma de incetare a contractului individual de munca. Asa cum rezulta din cele mai sus expuse, incetarea contractului individual de munca in baza art. 65 alin. (1) din Codul muncii constituie unul dintre cazurile ce da dreptul la acordarea indmenizatiei de somaj.

Pentru perioadele de raportare cuprinse intre 1 ianuarie 2011 si 30 iunie 2012, "Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate" se completeaza si se rectifica, dupa caz, in conformitate cu prevederile HG 1397/2010 privind modelul, continutul, modalitatea de depunere si de gestionare a "Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate".

Pentru declararea impozitului pe venit si a contributiilor sociale datorate, incepand cu obligatiile aferente lunii iulie 2012, cu termen de depunere pana la data de 25 august 2012 inclusiv "Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate" se completeaza si se rectifica, dupa caz, in conformitate cu prevederile OMFP 1045/2012.

Atat Instructiunile de completare a formularului Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate aprobate prin HG 1397/2010, cat si cele abrobate prin OMFP 1045/2012 stabilesc ca, in situatia in care in perioada de raportare nu au rezultat sume datorate/de plata pentru impozitul pe venit si/sau contributiile cuprinse in vectorul fiscal, la rubrica Suma datorata/de plata se inscrie cifra 0 (zero).

De asemenea, cele doua instructiuni stabilesc urmatoarele:
Caseta "Data angajare" - se completeaza numai pentru sistemul de asigurari sociale de sanatate - se inscrie data de la care asiguratii incep activitatea dependenta la un angajator, respectiv data de la care incepe relatia de dependenta dintre asigurat si institutia asimilata.

Caseta "Data plecare" - se completeaza numai pentru sistemul de asigurari sociale de sanatate - se inscrie data la care inceteaza activitatea asiguratului la un angajator, respectiv data la care inceteaza relatia de dependenta dintre asigurat si institutia asimilata angajatorului.
Caseta "Data angajare" si caseta "Data plecare", dupa caz, se completeaza de fiecare data cand se intocmeste declaratia.

In cazul suspendarii CIM pentru efectuarea concediului pentru cresterea copilului (CCC) raspunsul oficial al reprezentantilor ANAF in „Colectia de Intrebari si Raspunsuri pe tema declaratiei unice D112” a fost ca se completeaza cele doua casete la intrarea in concediul pentru cresterea copilului si la incetarea acestuia, dat fiind faptul ca persoanele care se afla in concediu si indemnizatie crestere copil pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani sau se afla in concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului cu handicap cu varsta cuprinsa intre 3 si 7 ani sunt asigurate in sistemul asigurarilor sociale de sanatate cu plata contributiei din alte surse, contributia datorata se suporta de catre bugetul de stat iar aceste persoane sunt raportate in Formularul 112 de catre Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale.

Versiunea actuala a colectiei de intrebari si raspunsuri o puteti vizualiza la adresa:
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/declunica/D112_intrebari_frecvente_v6.pdf
Versiunea Formularului 112 valabila incepand cu data de 01 ianuarie 2012 nu mai permite inscrierea unei date anterioare perioadei de raportare in caseta „Data plecare”. Data inscrisa in aceasta caseta trebuie sa se incadreze in luna de raportare.
Prin urmare, consideram ca, la suspendarea contractului individual de munca si, respectiv, la reluarea activitatii, cele doua casete nu se completeaza cu data suspendarii, respectiv data reluarii activitatii.
Astfel, pe perioada in care salariatii au contractul individual de munca suspendat pentru concediu crestere copil consideram ca angajatorul ii inscrie in Declaratia 112, Anexa nr.1.2 Anexa asigurat, Sectiunea A, Tip asigurat – 1 – Salariat, cu venit brut realizat 0. In casetele Asigurat/neasigurat pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate si Asigurat in sistemul de asigurari pentru somaj se va alege optiunea 2-neasigurat. Randul 6- Ore suspendate luna - se completeaza cu numarul de ore suspendate din luna.
In aceste conditii, apreciem ca, pe perioada in care societatea are un salariat cu contractul individual de munca suspendat pentru concediu crestere copil pe care trebuia sa il raporteze in Declaratia 112 cu venit zero si ore suspendate nu se modifica vectorul fiscal in sensul scoterii din evidenta ca platitor de  impozit pe venitul din salarii si asimilate salariilor si contributii sociale

lucratori desemnati trebuie sa desemneze un angajator intr-o intreprindere cu 150 de salariati?

Cati lucratori desemnati trebuie sa desemneze un angajator intr-o intreprindere cu 150 de salariati?

Daca se va desemna mai mult de un lucrator desemnat, este obligatorie organizarea lor intr-un serviciu intern de prevenire si protectie?

Daca nu este necesara organizarea lucratorilor desemnati intr-un serviciu intern de prevenire si protectie, atunci se poate face abstractie de prevederile art. 24, alin. 2 din Normele metodologice potrivit carora "lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare de protectia mediului si prevenirea si stingerea incendiilor"? Astfel daca nu sunt organizati in SIPP, lucratorii desemnati pot desfasura si alte activitati, care nu sunt de natura celor de protectia mediului si pevenirea si stingerea incendiilor?

Raspuns: Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea 319/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, in toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de protectie, tinand seama de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii, se impune ca:

a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate;
b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale adecvate;
c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie in numar suficient.

Alin. (2) din acelasi articol stabileste ca prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor trebuie sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul intreprinderii si/sau unitatii.
Lucratorul/lucratorii si/sau serviciul/serviciile prevazute la alin. (2) trebuie sa colaboreze intre ei ori de cate ori este necesar (art. 19 alin. 3). In cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care se desfasoara activitati fara riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea necesara in domeniu (art. 19 alin. 4).

Conform art. 19 alin. (5) din lege, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste prin norme metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile si aptitudinile necesare, precum si numarul considerat suficient, prevazute la alin. (1) si (4).

Astfel, Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, stabilesc la art. 18 alin. (1) ca in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au intre 50 si 249 de lucratori, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori ori sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul intreprinderii.

Daca in cadrul acestor intreprinderi sau unitati se desfasoara activitati dintre cele prevazute in anexa nr. 5 din norme, angajatorul are obligatia sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie.

Conform art. 22 din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorul va stabili numarul de lucratori desemnati in functie de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii.

Asadar nu este stabilit in mod expres numarul de lucratori trebuie desemnati pentru a se ocupa de activitatea de prevenire si protectie in cadrul unei intreprinderi cu 150 de salariati.

Totodata, legiuitorul nu prevede in mod expres ca in cazul desemnarii mai multor lucratori in conditiile art. 18 alin. (1) din norme acestia sa fie organizati intr-un serviciu.

Daca angajatorul desemneaza lucratorii responsabili cu activitatea de prevenire si protectie din cadrul intreprinderii, atunci in privinta angajatorul va avea in vedere dispozitiile legale aplicabile lor, respectiv articolele 20-22 din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, tot astfel cum daca pentru desfasurarea respectivei activitati se organizeaza unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie, atunci angajatorul va tine seama de dispozitiile art. 23-27 referitoare la aceste servicii.

Potrivit dispozitiilor art. 21 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin HG 1.425/2006 astfel cum au fost modificate si completate prin HG 955/2010, pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul desemnat trebuie sa indeplineasca cel putin cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, potrivit prevederilor art. 49, sau prevederile art. 51 alin. 1 lit. a).

Astfel cerintele minime de pregatire in domeniul SSM pentru lucratorul desemnat sunt:

- conform art. 49:

(1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu sunt:
a)studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil tehnic;
b)curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr. 6 lit. B, cu o durata de cel putin 80 de ore.

(2) Nivelul mediu prevazut la alin. (1) se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a cursului prevazut la alin. (1) lit. b).

Conform Anexei 6 lit. B, suportul de curs destinat programelor de formare profesionala in domeniul securitatii si sanatatii in munca prevazute la art. 49 alin. (1) lit. b) si la art. 50 alin. (1) lit. b) din normele metodologice cuprinde:

1. cadrul legislativ general referitor la securitatea si sanatatea in munca;
2. criterii generale pentru evaluarea riscurilor;
3. organizarea activitatilor de prevenire si protectie;
4. actiuni in caz de urgenta: planuri de urgenta si de evacuare, prim ajutor;
5. elaborarea documentatiilor necesare desfasurarii activitatii de prevenire si protectie;
6. evidente si raportari in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Total: 80 de ore.
- conform art. 51 alin. 1 lit. a) ocupatia specifica domeniului securitatii si sanatatii in munca, necesara efectuarii activitatilor de prevenire si protectie ca lucrator desemnat, este tehnician in securitate si sanatate in munca.

Art. II alin. (1) din HG 955/2010 prevede:

(1) In termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, se aproba cerintele minime de pregatire si formare in domeniul securitatii si sanatatii in munca/continutul minim al programelor-cadru necesare pentru ocupatiile specifice din domeniul securitatii si sanatatii in munca prevazute la art. 51 indice 1 din normele metodologice aprobate prin HG 1.425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, competentele minime si abilitatile aferente acestor ocupatii conferite prin standardele ocupationale, echivalarea intre ocupatiile specifice, precum si alte aspecte necesare aplicarii prezentei hotarari referitoare la formarea profesionala.

(2) Pana la data intrarii in vigoare a ordinului prevazut la alin. (1), in ceea ce priveste cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, raman aplicabile prevederile art. 47, 49 si 50 din normele metodologice aprobate prin HG 1.425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) La data intrarii in vigoare a ordinului prevazut la alin. (1) se abroga art. 47, 49 si 50 din normele metodologice aprobate prin HG 1.425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, urmand sa fie aplicabile, dupa aceasta data, cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca prevazute la art. 51 indice 1-51 indice 3 din normele metodologice aprobate prin HG 1.425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare."

In concordanta cu prevederile art. II din HG 955/2010, pana la aparitia ordinului ministrului muncii familiei si protectiei sociale sunt aplicabile dispozitiile art.

47 din aceste norme, respectiv desemnarea responsabililor cu activitatile de SSM conform nivelurilor de pregatire, mediu si superior, in domeniul securitatii si sanatatii in munca, necesare pentru dobandirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie.

Lucratorul desemnat trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si sanatatea in munca si, cel mult, atributii complementare, potrivit art. 8 din Legea 319/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, iar contractul lui de munca trebuie sa fie cu norma intreaga, conform art. 20 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, astfel cum au fost modificate si completate prin HG 955/2010.

Dupa cum se observa, in acest caz legiuitorul nu specifica functia/ocupatia lucratorului angajat in cadrul societatii si desemnat de catre angajator ca responsabil SSM dintre cei cu CIM cu norma intreaga care indeplinesc cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca prevazute de art. 49 din norme.

Odata cu aparitia ordinului mentionat in art. II din HG 955/2010, art. 47, 49 si 50 din normele metodologice se vor abroga urmand sa devina aplicabile dispozitiile art. 51 indice 1-51 indice 3 din normele metodologice aprobate prin HG 1.425/2006, astfel cum au fost modificate prin HG 955/2010.

Din interpretarea acestor dispozitii se poate intelege ca din momentul in care va aparea ordinul ministerului muncii desfasurarea activitatii de SSM de catre lucratorul desemnat se va putea face in baza contractului individual de munca cu norma intreaga incheiat cu angajatorul pe functia de tehnician in securitate si sanatate in munca, in conformitate cu art. 51 indice 1 lit. a), cu indeplinirea cerintelor minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca prevazute de art. 51 indice 2 din normele metodologice, astfel cum au fost modificate si completate prin HG 955/2010.

La ora actuala aceasta ocupatie nu este prevazuta in COR, prin urmare, va trebui prevazuta in aceasta clasificare, cel mai tarziu la data aparitiei ordinului de care face vorbire art. II din HG 955/2010 sau chiar prin acest ordin.

Studiu de caz- SSM

Cati lucratori desemnati trebuie sa desemneze un angajator intr-o intreprindere cu 150 de salariati?
Daca se va desemna mai mult de un lucrator desemnat, este obligatorie organizarea lor intr-un serviciu intern de prevenire si protectie?
Daca nu este necesara organizarea lucratorilor desemnati intr-un serviciu intern de prevenire si protectie, atunci se poate face abstractie de prevederile art. 24, alin. 2 din Normele metodologice potrivit carora "lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare de protectia mediului si prevenirea si stingerea incendiilor"? Astfel daca nu sunt organizati in SIPP, lucratorii desemnati pot desfasura si alte activitati, care nu sunt de natura celor de protectia mediului si pevenirea si stingerea incendiilor?

Raspuns: Potrivit art. 9 alin. (1) din Legea 319/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, in toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de protectie, tinand seama de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii, se impune ca:

a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate;
b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale adecvate;
c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie in numar suficient.

Alin. (2) din acelasi articol stabileste ca prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor trebuie sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul intreprinderii si/sau unitatii.
Lucratorul/lucratorii si/sau serviciul/serviciile prevazute la alin. (2) trebuie sa colaboreze intre ei ori de cate ori este necesar (art. 19 alin. 3). In cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care se desfasoara activitati fara riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea necesara in domeniu (art. 19 alin. 4).
Conform art. 19 alin. (5) din lege, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste prin norme metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile si aptitudinile necesare, precum si numarul considerat suficient, prevazute la alin. (1) si (4).
Astfel, Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, stabilesc la art. 18 alin. (1) ca in cazul intreprinderilor si/sau unitatilor care au intre 50 si 249 de lucratori, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori ori sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul intreprinderii.
Daca in cadrul acestor intreprinderi sau unitati se desfasoara activitati dintre cele prevazute in anexa nr. 5 din norme, angajatorul are obligatia sa organizeze unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie.

Conform art. 22 din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorul va stabili numarul de lucratori desemnati in functie de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii.

Asadar nu este stabilit in mod expres numarul de lucratori trebuie desemnati pentru a se ocupa de activitatea de prevenire si protectie in cadrul unei intreprinderi cu 150 de salariati.

Totodata, legiuitorul nu prevede in mod expres ca in cazul desemnarii mai multor lucratori in conditiile art. 18 alin. (1) din norme acestia sa fie organizati intr-un serviciu.

Daca angajatorul desemneaza lucratorii responsabili cu activitatea de prevenire si protectie din cadrul intreprinderii, atunci in privinta angajatorul va avea in vedere dispozitiile legale aplicabile lor, respectiv articolele 20-22 din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, tot astfel cum daca pentru desfasurarea respectivei activitati se organizeaza unul sau mai multe servicii interne de prevenire si protectie, atunci angajatorul va tine seama de dispozitiile art. 23-27 referitoare la aceste servicii.

Potrivit dispozitiilor art. 21 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin HG 1.425/2006 astfel cum au fost modificate si completate prin HG 955/2010, pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul desemnat trebuie sa indeplineasca cel putin cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, potrivit prevederilor art. 49, sau prevederile art. 51 alin. 1 lit. a).

Astfel cerintele minime de pregatire in domeniul SSM pentru lucratorul desemnat sunt:

- conform art. 49:

(1) Cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu sunt:
a)studii in invatamantul liceal filiera teoretica in profil real sau filiera tehnologica in profil tehnic;
b)curs in domeniul securitatii si sanatatii in munca, cu continut minim conform celui prevazut in anexa nr. 6 lit. B, cu o durata de cel putin 80 de ore.

(2) Nivelul mediu prevazut la alin. (1) se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a cursului prevazut la alin. (1) lit. b).

Conform Anexei 6 lit. B, suportul de curs destinat programelor de formare profesionala in domeniul securitatii si sanatatii in munca prevazute la art. 49 alin. (1) lit. b) si la art. 50 alin. (1) lit. b) din normele metodologice cuprinde:

1. cadrul legislativ general referitor la securitatea si sanatatea in munca;
2. criterii generale pentru evaluarea riscurilor;
3. organizarea activitatilor de prevenire si protectie;
4. actiuni in caz de urgenta: planuri de urgenta si de evacuare, prim ajutor;
5. elaborarea documentatiilor necesare desfasurarii activitatii de prevenire si protectie;
6. evidente si raportari in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Total: 80 de ore.
- conform art. 51 alin. 1 lit. a) ocupatia specifica domeniului securitatii si sanatatii in munca, necesara efectuarii activitatilor de prevenire si protectie ca lucrator desemnat, este tehnician in securitate si sanatate in munca.

Art. II alin. (1) din HG 955/2010 prevede:

(1) In termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, se aproba cerintele minime de pregatire si formare in domeniul securitatii si sanatatii in munca/continutul minim al programelor-cadru necesare pentru ocupatiile specifice din domeniul securitatii si sanatatii in munca prevazute la art. 51 indice 1 din normele metodologice aprobate prin HG 1.425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, competentele minime si abilitatile aferente acestor ocupatii conferite prin standardele ocupationale, echivalarea intre ocupatiile specifice, precum si alte aspecte necesare aplicarii prezentei hotarari referitoare la formarea profesionala.

(2) Pana la data intrarii in vigoare a ordinului prevazut la alin. (1), in ceea ce priveste cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, raman aplicabile prevederile art. 47, 49 si 50 din normele metodologice aprobate prin HG 1.425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) La data intrarii in vigoare a ordinului prevazut la alin. (1) se abroga art. 47, 49 si 50 din normele metodologice aprobate prin HG 1.425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, urmand sa fie aplicabile, dupa aceasta data, cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca prevazute la art. 51 indice 1-51 indice 3 din normele metodologice aprobate prin HG 1.425/2006, cu modificarile si completarile ulterioare."

In concordanta cu prevederile art. II din HG 955/2010, pana la aparitia ordinului ministrului muncii familiei si protectiei sociale sunt aplicabile dispozitiile art.

47 din aceste norme, respectiv desemnarea responsabililor cu activitatile de SSM conform nivelurilor de pregatire, mediu si superior, in domeniul securitatii si sanatatii in munca, necesare pentru dobandirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie.

Lucratorul desemnat trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si sanatatea in munca si, cel mult, atributii complementare, potrivit art. 8 din Legea 319/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, iar contractul lui de munca trebuie sa fie cu norma intreaga, conform art. 20 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, astfel cum au fost modificate si completate prin HG 955/2010.

Dupa cum se observa, in acest caz legiuitorul nu specifica functia/ocupatia lucratorului angajat in cadrul societatii si desemnat de catre angajator ca responsabil SSM dintre cei cu CIM cu norma intreaga care indeplinesc cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca prevazute de art. 49 din norme.

Odata cu aparitia ordinului mentionat in art. II din HG 955/2010, art. 47, 49 si 50 din normele metodologice se vor abroga urmand sa devina aplicabile dispozitiile art. 51 indice 1-51 indice 3 din normele metodologice aprobate prin HG 1.425/2006, astfel cum au fost modificate prin HG 955/2010.

Din interpretarea acestor dispozitii se poate intelege ca din momentul in care va aparea ordinul ministerului muncii desfasurarea activitatii de SSM de catre lucratorul desemnat se va putea face in baza contractului individual de munca cu norma intreaga incheiat cu angajatorul pe functia de tehnician in securitate si sanatate in munca, in conformitate cu art. 51 indice 1 lit. a), cu indeplinirea cerintelor minime de pregatire in domeniul securitatii si sanatatii in munca prevazute de art. 51 indice 2 din normele metodologice, astfel cum au fost modificate si completate prin HG 955/2010.

La ora actuala aceasta ocupatie nu este prevazuta in COR, prin urmare, va trebui prevazuta in aceasta clasificare, cel mai tarziu la data aparitiei ordinului de care face vorbire art. II din HG 955/2010 sau chiar prin acest ordin.

Procedeu de calcul pentru fondul de handicap

Vom stabili mai jos care este modalitatea de calcul a fondului de handicap, stabilind totodata si daca este posibil ca numarul mediu de salariati intr-o luna sa fie mai mare decat numarul efectiv.

Solutia:

Conform dispozitiilor art. 78 alin. (2) si (3) din Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, autoritatile si institutiile publice, persoanele juridice, publice sau private care au cel putin 50 de angajati, au obligatia de a angaja persoane cu handicap  intr-un procent de cel putin 4% din numarul total de angajati.
In situatia in care nu angajeaza persoane cu handicap in aceste conditii pot opta pentru indeplinirea uneia dintre urmatoarele obligatii:

a) sa plateasca lunar catre bugetul de stat o suma reprezentand 50% din salariul de baza minim brut pe tara inmultit cu numarul de locuri de munca in care nu au angajat persoane cu handicap;
b) sa achizitioneze produse sau servicii realizate prin propria activitate a persoanelor cu handicap angajate in unitatile protejate autorizate, pe baza de parteneriat, in suma echivalenta cu suma datorata la bugetul de stat, in conditiile prevazute la lit. a).

Modalitatea de calcul a fondului de handicap a fost reglementata legal prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap 590/2008 privind aprobarea Instructiunilor pentru aplicarea art. 78 din Legea 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Conform art. 2 din Anexa la acest ordin, numarul de angajati care se ia in calcul este numarul mediu de angajati din luna.
Se determina numarul mediu lunar de salariati din fiecare luna ca medie aritmetica simpla rezultata din suma efectivelor zilnice de salariati din luna respectiva, inclusiv zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatori legale si alte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza, impartita la numarul total de zile calendaristice. In efectivele zilnice nu vor fi inclusi salariatii aflati in concediu fara plata, cei aflati in greva, cei detasati la lucru in strainatate si nici cei ale caror contracte individuale de munca sunt suspendate. Pentru fiecare zi de repaus saptamanal sau de sarbatoare legala se vor lua in calcul efectivele de salariati din ziua lucratoare precedenta, cu exceptia persoanelor al caror contract individual de munca a incetat in acea zi. Astfel, de exemplu, pentru zilele de weekend se ia in considerare numarul de salariati rezultat din ziua de vineri.

Salariatii care nu sunt angajati cu norma intreaga vor fi inclusi in numarul mediu proportional cu timpul de lucru prevazut in contractul individual de munca. De exemplu, apreciem ca un salariat angajat cu jumatate de norma va fi luat in calcul ca 0,5 salariati pe zi.
Totodata, art. 3 din acelasi ordin prevede ca procentul de 4% rezultat conform legii va fi un numar format din doua zecimale, care se va inmulti cu 50% din salariul minim brut pe tara stabilit prin hotarare a Guvernului in vigoare in luna pentru care se plateste.
Coform HG 23/2013 salariul de baza minim brut pe tara este la ora actuala 800 lei lunar pentru un program complet de lucru.

Care sunt actiunile salvatorului?

Care sunt actiunile salvatorului?

Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:

a)    Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si ii bate inima (are puls), sunt necesare urmatoarele actiuni:

•    asezarea in pozitie de siguranta;

•    acoperirea victimei, alarma;

•    supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor medicale.

b)    Daca victima nu raspunde, nu respira, dar are puls, sunt necesare urmatoarele actiuni:

•    degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;
•    manevra Heimlich;

•    respiratie "gura la gura" sau "gura la nas".

c)    Daca victima nu raspunde, nu respira, nu are puls, este necesara:

•    reanimarea cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie "gura la gura" sau "gura la nas").

d)    Daca victima sangereaza abundent, sunt necesare urmatoarele actiuni:

•    compresie manuala locala;

•    pansament compresiv;

•    compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).

e)    Daca victima prezinta arsuri provocate de foc sau caldura:

•    se face spalare cu apa pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru racorire.

f)    Daca victima prezinta arsuri provocate de substante chimice:

•    se face spalare abundenta cu apa. Nu se incearca neutralizarea acidului cu baza si invers.

g)    Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:

•    oricare ar fi semnele, se va actiona ca si cum victima ar avea o fractura, evitand sa o deplaseze si respectand toate eventualele deformari la nivelul: membrului superior, membrului inferior, coloanei vertebrale.

h)    Daca victima prezinta plagi simple:

•    se curata si se panseaza plaga.

i)    Daca victima prezinta plagi grave:

•    se asaza victima intr-o pozitie adecvata si se ingrijeste plaga, aplicandu-se comprese pentru oprirea sangerarii.