Model contract civil

CONVENTIE CIVILA

Art.1. - PARTILE CONTRACTANTE

S.C. ........................................... cu sediul in ................................. ....................................... , inregistrata in Registrul Comertului sub nr..........................., avand CUI .............................., reprezentata legal de catre
Dl. ........................................ ............................................................ , in calitate de BENEFICIAR
si
........................................................... , cu domiciliul in ................................................................, C.N.P. ......................................, C.I. /B.I. ........................., in calitate de PRESTATOR

au convenit incheierea prezentului contract civil de prestari servicii, in conformitate cu prevederile art. 942 si urm., 1410 - 1413 Cod Civil.

Art.2. - OBIECTUL CONTRACTULUI

Prestatorul efectueaza clientului urmatoarele servicii ........................................................ ..................................................................................................................
..................................................................................................................
...................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
.................................................................................


Art.3. - DURATA CONTRACTULUI

Durata prezentului contract este de ..........................................., cu incepere de la ........................ pana la .......................... .

Art.4. - ONORARIUL

1. Onorariul pentru serviciile prestate beneficiarului este de .............................................lei.
2. Onorariul se achita prin..................................., pana la data de ...........

Art.5. - OBLIGATIILE PARTILOR

1. Prestatorul se obliga sa realizeze prestatiile inscrise la art.2 , cu diligenta si buna-credinta.
2. Prestatorul se obliga sa finalizeze serviciile care constituie obiectul prezentului contract la termenul/termenele stabilite in contract.
3. Beneficiarul se obliga sa achite onorariul stabilit conform art. 4 in termenul aratat la art. 4.

Art. 6. – CONFIDENTIALITATEA

Partile convin prin semnarea prezentului contract ca toate informatiile, datele si documentele legate de indeplinirea obiectului acestuia sunt confidentiale si se obliga sa nu le divulge decat cu acordul exprimat in scris al celeilalte parti.

Art.7. - MODIFICAREA CONTRACTULUI

Prezentul contract va fi modificat numai cu acordul comun al partilor exprimat in acte aditionale.

Art.8. - INCETAREA CONTRACTULUI

1. Prezentul contract inceteaza in urmatoarele cazuri:
- prin acordul comun, exprimat in scris, al partilor;
- prin implinirea termenului prevazut la art.3 al prezentului contract;
- prin imposibilitatea indeplinirii obiectului prezentului contract.
2. In toate cazurile, beneficiarul se obliga sa plateasca prestatorului onorariul cuvenit pentru serviciile prestate pana in momentul incetarii prezentului contract.

Art.9. - DISPOZITII FINALE

1. Prezentul contract reprezinta acordul de vointa al partilor contractante, fiind singurul instrument probant al raporturilor juridice dintre acestea.
2. Prezentul contract s-a incheiat in doua exemplare originale, ambele cu aceeasi valoare, unul pentru beneficiar si unul pentru prestator.
3. Prin semnarea prezentei conventii civile, prestatorul opteaza pentru impozitarea veniturilor realizate ca urmare a incheierii acestei conventii civile potrivit art. 52 indice 1 din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Beneficiarul are obligatia calculului impozitului final prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.


PRESTATOR                   
....................................   

BENEFICIAR                                  
..................................................

Lipsa trusei sanitare: AMENDA

Art.10 alin.(1) din Legea 319/2006 va obliga sa luati “toate masurile necesare pentru acordarea primului ajutor”, ceea ce inseamna, evident, ca trebuie sa aveti permanent in firma si o trusa sanitara de prim-ajutor, omologata si perfect functionala.

Iar art.39 alin.(6) din aceeasi lege precizeaza ca incalcarea respectivei dispozitii constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 la 6.000 de lei.

Fiecare angajator sa verifice daca exista trusa sanitara de prim ajutor si sa aibe tot ce trebui in aceasta!!!

Boli profesionale!

Bolile profesionale sunt afectiuni ale organismului dobandite ca urmare a participarii la realizarea unui proces de munca.
Legislatia muncii in vigoare defineste boala profesionala ca fiind afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca.
Afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul efectuarii instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.
Prin urmare, pentru ca o afectiune a organismului sa fie calificata drept boala profesionala, trebuie sa fie indeplinite cumulativ doua conditii:

1. sa decurga din exercitarea unei meserii sau profesii
 2. sa fie provocata de factori nocivi fizici, chimici, biologici caracteristici locului de munca sau de suprasolicitari.

În cazul expunerii lucratorului la factori nocivi, procesul patologic este lent si afecteaza fie starea generala a organismului, fie anumite aparate sau organe. În multe cazuri, vatamarea produsa este reversibila. Prin scoaterea bolnavului din mediul nociv si aplicarea unui tratament adecvat, urmarile bolii se atenueaza sau dispar complet.
Factorii nocivi care pot provoca boli profesionale sunt numerosi: unii dintre ei sunt bine cunoscuti si studiati din punct de vedere al actiunii asupra organismului, altii apar o data cu dezvoltarea unor noi tehnologii.

În tara noastra este recunoscuta si boala legata de profesiune, respectiv boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de natura profesionala.
Clasificarea bolilor profesionale
Dupa natura factorului nociv care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica in urmatoarele grupe:

- intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante toxice;
-  pneumoconioze provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;
-  boli prin expunere la energie radianta;
-  boli prin expunere la temperaturi inalte sau scazute;
-  boli prin expunere la zgomot si vibratii;
-  boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;
-  alergii profesionale;
-  dermatoze profesionale;
-  cancerul profesional;
-  boli infectioase si parazitare;
-  boli prin suprasolicitare;
- alte boli (care nu intra in categoriile anterioare).
Dupa timpul de expunere la actiunea factorului nociv, exista:
- boli cronice, provocate, de regula, de doze relative mici, dar care actioneaza timp indelungat asupra organismului;
- boli acute, generate de o expunere de scurta durata la actiunea factorului nociv asupra organismului, dar la doze mari.
Dupa modul de actiune a factorului nociv asupra organismului se pot distinge:
-  boli cu actiune generala, care afecteaza intregul organism;
-  boli cu actiune locala, care afecteaza o parte a organismului, un aparat sau un organ.

Recuperarea veniturile CO , necuvenite!

Conform art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat, durata efectiva a concediului de odihna anual se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
In situatia in care, salariatul efectueaza zile de concediu de odihna peste limita zilelor proportionale cu timpul efectiv lucrat se naste obligatia acestuia de a restitui indemnizatia de concediu de odihna corespunzatoare acestor zile. Aceasta obligatie, consider ca isi are suport legal in dispozitiile art. 256 alin. (1) din Codul muncii, potrivit carora, salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.
Insa, daca salariatul nu restituie de buna voie indemnizatia de concediu de odihna necuvenita la casiera unitatii, caz in care i se va elibera chitanta pentru suma depusa, angajatorul nu va putea sa ii retina indemnizatia decat in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.
Aceasta, deoarece conform art. 169 din Codul muncii, nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege iar potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Zilele de concediu de odihna efectuate necuvenit, pentru care indemnizatia aferenta a fost restituita sau retinuta in conditiile mai sus expuse constituie zile neplatite.
Atentie! aceste zile le veti inregistra ulterior, la data restituirii indemnizatiei ca zile neplatite insa nu ca o suspendare a contractului individual de munca ca urmare a acordarii unui concediu fara plata

Mod de calcul Concediu de odihna!

Potrivit art. 150 alin. (1) din Codul muncii, pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca.
Astfel cum prevede alin. (2), indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
Asadar, pentru stabilirea cuantumului indemnizatiei se calculeaza media zilnica a drepturilor cu caracter permanent mentionate din ultimele 3 luni anterioare celei in care se efectueaza concediul si se inmulteste cu numarul de zile de concediu. Se compara cuantumul indemnizatiei astfel stabilit cu salariul de baza, sporurile si indemnizatiile permanente cuvenite pentru perioada concediului, potrivit contractului de munca. Valoarea indemnizatiei acordate va fi cea mai favorabila dintre cele comparate
Pentru exemplificare consideram ca salariatul nu beneficieaza de indemnizatii si sporuri cu caracter permanent, iar veniturile realizate in perioada decembrie 2012 – februarie 2013 sunt:

Venituri:
Decembrie 2012: 800  lei
Ianuarie 2013: 850 lei
Februarie 2013: 900 lei
Total           2.550 lei

Zile lucratoare:

Decembrie 2012: 19
Ianuarie 2013: 21
Februarie 2013: 20
Total:          60

Calcululul indemnizatiei: 2.550 lei: 60 zile lucratoare x 5 zile lucratoare concediu de odihna =  213 lei
Salariu de baza cuvenit pentru aceasta perioada: 900 lei : 21 zile x 5 zile lucratoare concediu odihna = 214 lei
Salariatul va primi o indemnizatie de concediu de 214 lei.

Venit realizat in luna martie 2013:
5 zile lucratoare CO      =    214 lei
16 zile lucrate        =   686 lei (900 lei : 21 zile x 16 zile)
       Total     900 lei

Diurna sau delegarea!

Delegarea presupune schimbarea unui singur element al contractului individual de munca, respectiv locul muncii.
Conform art. 44 alin. (1) din Codul muncii, delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia iar potrivit alin. (2) al aceluiasi articol salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.
Astfel, delegarea se dispune pe zile calendaristice fapt pentru care si indemnizatia de delegare se acorda tot pe zile calendaristice.
In ceea ce priveste munca in zilele de repaus saptamanal, art. 137 din Codul muncii
stabileste urmatoarele reguli:
- repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
- in cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern situatie, in care, salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca;
- zilele de repaus saptamanal pot fi acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.
Prin urmare, daca salariatul nu beneficiaza de repaus saptamanal in zilele de sambata si duminica, angajatorul trebuie sa acorde salariatului alte doua zile libere consecutive precum si sporul la salariu in cuantumul si in conditiile negociate prin contractul colectiv de munca sau prin contractul individual de munca.

Procedura de acordare a celor doua zile libere pentru fiecare dintre cele trei sarbatori religioase anuale!

Vom stabili, prin cele ce urmeaza, care va fi procedura de acordare a celor doua zile libere pentru fiecare dintre cele trei sarbatori religioase anuale declarate astfel de cultele religioase legale, altele decit cele crestine, precum si cum se inregistreaza in pontaj aceste zile. Vom vedea, de asemenea, daca in acest caz angajatul beneficiaza si de celelalte zilele libere religioase acordate in mod obisnuit.
Solutia:
Dorim sa va reamintim ca potrivit art. 139 alin. (1) din Codul muncii, republicat, zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:
- 1 si 2 ianuarie;
- prima si a doua zi de Pasti;
- 1 mai;
- prima si a doua zi de Rusalii;
- Adormirea Maicii Domnului;
- 30 noiembrie, Sfantul Apostol Andrei cel Intai Chemat, Ocrotitorul Romaniei;
- 1 decembrie;
- prima si a doua zi de Craciun;
- doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
Alin. (2) din acelasi articol prevede ca acordarea zilelor libere se face de catre angajator. In cadrul zilelor de sarbatoare legala unele au caracter laic, fiind de interes national, iar altele au caracter religios. Pastele, Rusaliile si Craciunul sunt sarbatori religioase crestine, sarbatorite atat in cultul ortodox, cat si in cel catolic la aceleasi date sau la date diferite.
Textul legal citat nu este suficient de clar pentru a naste o interpretare unitara, de aceea solutiile sunt diferite si la nivelul angajatorilor.
Intr-o opinie s-ar putea sustine ca pentru persoanele de alta religie decat cea crestin ortodoxa numarul de zile de sarbatoare religioasa in care nu se lucreaza, ce tin de fiecare cult, ar trebui sa fie egal cu numarul de zile de sarbatoare religioasa crestina in care nu se lucreaza. In aceasta varianta, de exemplu, angajatii catolici ar fi liberi de Pastele catolic, iar salariatii ortodocsi de Pastele ortodox.
Intr-o alta interpretare, avand in vedere ca art. 139 nu precizeaza daca sarbatorile religioase sunt ortodoxe, se poate intelege, de exemplu, ca in loc de doua zile libere de Pasti pot fi de fapt patru atunci cand sarbatorile au loc la date diferite in cultul ortodox si in cel catolic. In aceasta varianta, toti salariatii vor beneficia de patru zile de Paste indiferent de care cult religios apartin. In mod similar se pune problema si in cazul Rusaliilor.
In plus, salariatii apartinand cultelor care nu sunt crestine beneficiaza si de alte zile libere pe langa cele acordate pentru sarbatorile religioase crestine, pentru sarbatorile specifice cultelor respective.
In consecinta, datorita faptului ca textul legal naste interpretari nenumarate si contradictorii, nu exista nici o practica unitara in aceasta privinta.

Cumul de functii la acelasi angajator!

Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, la angajatori diferiti sau la acelasi  angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea (art. 35 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata).
Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.
Codul muncii nu distinge intre diferitele tipuri de contracte de munca incheiate de o singura persoana, asadar acestea pot fi, dupa caz, cu norma intreaga sau cu timp partial, pe perioada nedeterminata sau pe perioada determina, la angajatori diferiti sau la acelasi angajator.
Astfel, un salariat poate avea doua sau mai multe contracte individuale de munca si cate o fisa de post aferenta fiecarui contract de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca (art. 159 alin. (1) din Codul muncii).
Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani, care se plateste cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.
De asemenea, salariatul in cauza este indreptatit sa primeasca si toate celelelalte drepturi  acordate la nivelul unitatii in care salariatul isi presteaza munca care decurg din contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul unitatii.
Totusi, in ceea ce priveste acordarea tichetelor de masa, potrivit prevederilor art. 35 din HG 5/1999 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul cumulului de functii, tichetele de masa pot fi acordate numai de catre angajatorii unde salariatii in cauza isi au functia de baza, potrivit legii.
Obligativitatea declararii functiei de baza rezulta din interpretarea prevederilor art.7 pct. 3 din Legea 571/2003 - Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, care incumba salariatului obligatia declararii functiei considerata a fi functie de baza.
Aceasta restrictie opereaza si in situatia deducerii personale, unde, potrivit prevederilor art.56 din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
In acest context, o persoana poate avea doua sau mai multe contracte individuale de munca, cu exceptia situatiilor in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii,  beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea, raportat la functia pe care o ocupa si drepturile salariale aferente acesteia, precum si de celalalte drepturi ce decurg din raporturile de munca, cu exceptiile mentionate mai sus.

REVISAL : Procedura

Au obligatia de a infiinta, completa si transmite registrul general de evidenta a salariatilor in format electronic angajatorii, persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt definiti la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 52/2003 - Codul muncii, republicata, precum si misiunile diplomatice si oficiile consulare ale altor state in Romania, respectiv, dupa caz, institutele culturale si reprezentantele comerciale si economice ale altor state in Romania, pentru personalul angajat local care are cetatenia romana sau resedinta permanenta in Romania, potrivit art. 2 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor, denumita in continuare hotarare.
Unitatile fara personalitate juridica ale angajatorilor - sucursale, agentii, reprezentante, puncte de lucru sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, precum si misiunile diplomatice si oficiile consulare ale altor state in Romania, respectiv, dupa caz, institutele culturale si reprezentantele comerciale si economice ale altor state in Romania - au obligatia de a infiinta, completa si transmite registrul general de evidenta a salariatilor, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) au primit delegare de competenta pentru incadrarea personalului prin incheierea de contracte individuale de munca;
b) au primit delegare de competenta pentru infiintarea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor.

Unitatile fara personalitate juridica care indeplinesc conditiile mentionate la pct. 2 pot incheia contracte de prestari de servicii in vederea completarii si transmiterii registrului, daca au primit delegare in acest sens.
Registrul general de evidenta a salariatilor cuprinde contractele individuale de munca in desfasurare la data intrarii in vigoare a prevederilor hotararii, indiferent daca acestea sunt suspendate.
Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza in ordinea incheierii, modificarii, suspendarii sau incetarii contractelor individuale de munca.
Completarea elementului referitor la salariu se realizeaza si pentru contractele deja inregistrate, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a hotararii.
Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza de catre angajatori cu ajutorul aplicatiei informatice distribuite gratuit de Inspectia Muncii sau cu ajutorul aplicatiilor informatice proprii ale angajatorilor.

Completarea registrului se face de catre una sau mai multe persoane nominalizate prin decizie scrisa de catre angajator.
Angajatorii pot contracta serviciul de completare si transmitere a registrului prin incheierea, cu respectarea dispozitiilor art. 20 alin. (5) din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare, de contracte de prestari de servicii cu prestatori inregistrati la inspectoratele teritoriale de munca, care isi desfasoara activitatea in conditiile prevederilor legale in vigoare.
In vederea inregistrarii prestatorilor de servicii la inspectoratele teritoriale de munca, angajatorii au obligatia de a informa in scris inspectoratele teritoriale de munca despre incheierea contractului cu prestatorul cu care a contractat serviciul de completare si transmitere a registrului. Informarea inspectoratului teritorial de munca se va efectua in termen de 3 zile lucratoare de la data incheierii contractului de prestari de servicii.
Informarea la care s-a facut referire va consta intr-o adresa intocmita de angajator, care va cuprinde:
- denumirea prestatorului de servicii;
- certificatul de inregistrare al prestatorului, eliberat de registrul comertului; sau
- dovada inregistrarii fiscale la organele competente, precum si
- data de la care s-a contractat serviciul de completare si transmitere a registrului.
In cazul incetarii sau rezilierii contractului de prestari de servicii, angajatorul va comunica inspectoratului teritorial de munca acest fapt cel mai tarziu la data incetarii sau rezilierii, in vederea eliberarii unei noi parole angajatorului.
Completarea registrului general de evidenta a salariatilor prin utilizarea aplicatiei puse la dispozitie de Inspectia Muncii se face in conformitate cu instructiunile de utilizare obtinute de pe pagina de internet a Inspectiei Muncii www.inspectiamuncii.ro sau de la sediul inspectoratelor teritoriale de munca.
In cazul in care, pentru infiintarea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor, angajatorii folosesc aplicatii informatice proprii de gestiune a salariatilor, aceste aplicatii trebuie sa cuprinda si sa furnizeze elemente obligatorii, similar aplicatiei informatice puse la dispozitie de Inspectia Muncii.
Structura si formatul de fisier aferente registrului general de evidenta a salariatilor in format electronic care trebuie transmis la inspectoratul teritorial de munca, in cazul angajatorilor care utilizeaza aplicatii informatice proprii, se pun la dispozitie de Inspectia Muncii. Specificatiile tehnice ale fisierului pot fi obtinute de pe pagina de internet a Inspectiei Muncii www.inspectiamuncii.ro sau de la sediul inspectoratelor teritoriale de munca.

Zile concediu paternal pentru tatal a doi copii gemeni!!!

Titularul dreptului la concediu paternal cu durata de 5 zile lucratoare, este tatal copilului nou-nascut, care participa efectiv la ingrijirea acestuia, indiferent daca copilul este nascut din casatorie, din afara casatoriei sau este adoptat de titularul dreptului.
Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamani de la nasterea copilului, justificat cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului.
Indemnizatia pentru concediul paternal se plateste din fondul de salarii al unitatii si este egala cu salariul corespunzator perioadei respective.
Concediul paternal se acorda numai daca titularul acestui drept are calitatea de salariat, indiferent de modul de organizare si de finantare a unitatii in care el isi desfasoara activitatea.
Prin urmare, legea nu reglementeaza ce se intampla in situatia gemenilor, tripletilor si multipletilor. Chiar daca concediul paternal este solicitat succesiv in termenul de 8 saptamani de la data nasterii copiilor la baza celor 10 zile lucratoare stand doua certificate de nastere consideram ca legiuitorul acorda aceste 5 zile in vederea inregistrarii copilului/copiilor, nejustificandu-se 10 zile.
De altfel, in temeiul art. 4 din Legea nr. 210/1999 prind concediul paternal, in cazul in care tatal copilului nou-nascut a obtinut atestatul de absolvire a cursului de puericultura, durata concediului paternal, acordat se majoreaza cu 10 zile lucratoare. De acest supliment de 10 zile tatal poate beneficia numai o singura data.
Prin urmare, salariatul poate beneficia de 15 zile de concediu paternal daca a obtinut atestatul de absolvire a unui curs de puericultura.
Dreptul la majorarea duratei concediului paternal se acorda numai o singura data, indiferent de numarul copiilor titularului.
Cursul de puericultura consta in prezenta-rea unor notiuni elementare teoretice si practice necesare in vederea ingrijirii copilului mic, in vederea participarii efective a tatalui la ingrijirea propriului copil nou-nascut.
Cursul de puericultura va fi tinut de medicul de familie al tatalui, in perioada de sarcina a mamei sau dupa nasterea copilului.
In urma verificarii notiunilor dobandite medicul de familie va elibera atestatul de absolvire a cursului de puericultura.
In cazul in care tatal are studii de specialitate (medic, asistent medical) nu mai este necesara absolvirea cursului de puericultura, ci numai obtinerea atestatului in conditiile mentionate.
Atestatul reprezinta actul doveditor prin care se constata insusirea notiunilor si cuprinde, impreuna cu aceasta constatare, datele personale din cartea de identitate a tatalui, locul sau de munca, data eliberarii, semnatura si parafa medicului de familie.
Tatal copilului nou-nascut beneficiaza de concediul de lauzie neefectuat de mama, in situatia in care aceasta a decedat in timpul nasterii sau in perioada concediului de lauzie.
Acordarea concediului de lauzie neefectuat se face de conducerea unitatii la care tatal isi desfasoara activitatea, la cerere, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de tata al copilului nou-nascut, precum si a certificatului de deces al mamei si, dupa caz, a certificatului de concediu de lauzie al mamei in situatia in care acesteia i s-a eliberat un certificat de acest fel.
Pentru concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului cat si pentru stimulentul de insertie sunt necesare urmatoarele documente:
a) actul de identitate al solicitantului;
b) certificatul de nastere al copilului si, dupa caz, livretul de familie;
c) certificatul de persoana cu handicap al copilului, dupa caz;
d) adeverinta eliberata de autoritatile competente sau de catre angajator, dupa caz, din care sa rezulte indeplinirea conditiilor prevazute la art. 1;
e) adeverinta eliberata de platitorul indemnizatiei de maternitate sau, dupa caz, alte dovezi, din care sa reiasa ultima zi de concediu de maternitate, in situatia prevazuta la art. 10 alin. (1) lit. a);
f) declaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca solicitantul nu beneficiaza in acelasi timp de indemnizatie de maternitate, in situatia prevazuta la art. 10 alin. (1) lit. b);
g) declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca celalalt parinte natural sau, dupa caz, o alta persoana dintre cele prevazute la art. 5 alin. (2) nu beneficiaza de drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta;
h) declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca solicitantul se ocupa de cresterea si ingrijirea copilului si ca acesta nu este incredintat sau dat in plasament nici unui organism privat autorizat sau serviciu public autorizat ori unei persoane fizice;
i) dovada eliberata de autoritatile competente, de angajatori sau, dupa caz, declaratie pe propria raspundere, din care sa rezulte ca solicitantul se afla in concediu pentru cresterea copilului - pentru acordarea drepturilor prevazute la art. 1, respectiv art. 2;
j) dovada eliberata de autoritatile competente sau, dupa caz, declaratie pe propria raspundere, din care sa rezulte ca solicitantul realizeaza venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru acordarea drepturilor prevazute la art. 3;
k) dovada eliberata de autoritatile competente sau de catre angajator, dupa caz, din care sa rezulte incadrarea in situatiile prevazute la art. 1 alin. (2);
k1) dovada eliberata de autoritatile competente pentru realizarea veniturilor din activitati independente sau, dupa caz, din activitati agricole si a platii impozitului pentru acestea;
l) alte acte necesare, dupa caz, stabilirii dreptului, prevazute in normele metodologice pentru aplicarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta.
Concediul pentru cresterea copilului se acorda, la cerere, de catre persoanele juridice sau fizice, denumite angajatori, la care isi desfasoara activitatea persoanele beneficiare.
Cererile pentru acordarea drepturilor reprezentand indemnizatie sau stimulent, si documentele din care rezulta indeplinirea conditiilor legale de acordare a acestora se depun, dupa caz, la primaria comunei, orasului, municipiului, respectiv sectoarelor municipiului Bucuresti pe raza careia solicitantul isi are domiciliul sau resedinta.

Criterii de evaluare!!!

- domeniu de activitate;
- mod de organizare a firmei;
- numar de salariati;
- existenta unui contact direct cu clienti;
- caracterul normat/nenormat al muncii;
- structura ierarhica stricta/flexibila etc.

In prezentul capitol vom avea in vedere cu deosebire stabilirea criteriilor de evaluare din punctul de vedere al juristului, pentru a identifica diferitele consecinte juridice ale impunerii si utilizarii unor atare criterii.
Cu toate acestea, anumite aspecte de management al resurselor umane trebuie avute in vedere, deoarece in prezent, prin modificarile intervenite in legislatia muncii in materia evaluarii salariatilor, juristul va trebui sa stapaneasca o serie de informatii de baza din domeniul pana acum rezervat specialistilor in managementul resurselor umane.

Astfel, criteriile de evaluare vor fi fundamentate pe analiza muncii, prin:
- identificarea posturilor
- stabilirea obiectivelor acestora
- a responsabilitatilor titularilor
- a relatiilor de personal
- a conditiilor de munca
- a conditiilor salariale si de cariera
- a premiselor de evolutie.

Asadar, iata ce are de facut angajatorul in aceasta privinta:
a) Mai intai elaboreaza criteriile de evaluare profesionala a salariatilor, pe care le introduce in Regulamentul intern;
b) Apoi stabileste modul concret de realizare a evaluarii salariatilor, anume:
- periodicitatea acesteia;
- criteriile utilizate;
- continutul Fisei de evaluare;
- calificativele care se pot acorda;
- efectele in planul raporturilor de munca ale rezultatelor evaluarii;
- rezultate ale evaluarii apte a conduce la concedierea pentru necorespundere profesionala;
c) Desfasoara activitatea de evaluare periodica a salariatilor, prin aplicarea criteriilor de evaluare care au fost comunicate de la inceput acestora;
d) Realizeaza selectia personalului pe baza rezultatelor evaluarii, in caz de concediere colectiva; informeaza fiecare nou salariat cu privire la criteriile de evaluare profesionala, inserandu-le in mod individualizat si in contractele de munca;
e) Acolo unde este cazul, stabileste obiective de performanta, individualizat pentru fiecare salariat.
Evaluarea salariatilor este procesul prin care se apreciaza nivelul de dezvoltare profesionala a acestora. Ea se concentreaza asupra progreselor realizate, precum si asupra posibilitatilor de imbunatatire a activitatii. Evaluarea salariatilor face obiect de studiu in managementul resurselor umane.
Concret, criteriile de evaluare vor depinde de structura postului, de natura activitatii desfasurate si de raporturile de munca incheiate. Evaluarea se va face cu utilizarea unor criterii care, in functie de prioritatile manageriale, pun accentul pe:
- Persoana salariatului (se evalueaza comportamente);
- Performanta acestuia pe post;
- Eficienta (rezultatele organizationale pentru care individul este partial raspunzator).
Se va avea in vedere ca salariatului i se pot pretinde tipuri diferite de competente:
- competente profesionale;
- competente tehnice;
- competente manageriale;
- competente relationale etc.

consecintele pentru angajator in cazul nesemnarii contractului individual de munca de catre salariat, precum si care vor fi consecintele pentru acesta din urma.

Prin cele ce urmeaza, vom stabili care sunt consecintele pentru angajator in cazul nesemnarii contractului individual de munca de catre salariat, precum si care vor fi consecintele pentru acesta din urma.

Mentionam, mai intai, ca domeniul raporturilor de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii fac obiectul Legii 53/2003 din Codul muncii, republicata.
Astfel, potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea 53/2003 - Codul muncii, republicata, contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului.
De asemenea, potrivit prevederilor Codului muncii, anterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se inregistreaza de catre angajator in registrul general de evidenta a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca. De asemenea, tot anterior inceperii activitatii, angajatorul are obligatia sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca.
Asadar, pentru ca un contract individual de munca sa fie incheiat in mod legal este necesar ca vointa ambelor parti sa fie exprimata in mod neechivoc si in deplina cunostinta de cauza. Astfel, Codul muncii conditioneaza legalitatea contractului individual de munca de forma scrisa a acestuia, respectiv de semnarea acestui contract de ambele parti. Lipsa semnarii contractului individual de munca de catre una dintre parti (angajator sau salariat) echivaleaza cu lipsa consimtamantului.
Totodata, potrivit prevederilor art. 17 din Codul muncii anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice. Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii sau a salariatului se considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca sau a actului aditional, dupa caz.

Astfel, contractul individual de munca trebuie semnat inainte de inceperea activitatii salariatului si ulterior informarii prealabile a salariatului.


In cazul nerespectarii prevederilor legale mentionate, devin incidente prevederile art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul Muncii, conform carora primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1) este contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata.
Totodata, potrivit art. 260 alin. (1) lit. f) din Codul muncii, prestarea muncii de catre o persoana fara incheierea unui contract individual de munca, este contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei.
Totodata, in lipsa existentei contractului individual de munca in forma scrisa, incheiat potrivit prevederilor legale si deci, pe cale de consecinta semnat de ambele parti, Codul muncii
prevede sanctiuni atat pentru angajator, cat si pentru salariatul care presteaza munca fara incheierea unui contract individual de munca.
De asemenea, in lipsa incheierii contractului individual de munca, cu respectarea prevederilor legale, angajatorul nu va putea sa isi respecte nici obligatia de inregistrare a acestuia in registrul general de evidenta a salariatilor, fapt ce contravine atat prevederilor art. 34 din Codul muncii, cat si prevederilor HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
In acest caz, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din HG 500/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, neinregistrarea contractului individual de munca in REVISAL la angajarea fiecarui salariat, cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de 10.000 lei pentru fiecare persoana primita la munca fara transmiterea la inspectoratul teritorial de munca a registrului completat cu toate elementele contractului individual de munca, fara ca amenda totala cumulata sa depaseasca suma de 50.000 lei.
Asadar, nu poate fi inregistrat in REVISAL decat un contract individual de munca care indeplineste toate conditiile cerute de lege, respectiv cuprinde acordul de vointa al partilor manifestat prin semnarea contractului de ambele parti.
Totusi, Codul Muncii prevede la art. 57 faptul ca, nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru incheierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia, insa constatarea acesteia produce efecte numai pentru viitor si poate fi acoperita prin indeplinirea ulterioara a conditiilor impuse de lege. Asadar, prin semnarea la acest moment a contractului individual de munca de catre salariat nulitatea contractului va fi acoperita.
Un alt element importat este faptul ca, si in aceasta situatie, persoana care a prestat munca in temeiul unui contract individual de munca nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzator modului de indeplinire a atributiilor de serviciu.
Totusi, in situatia in care se recunoaste, chiar si numai partial, dreptul la plata salariului, se impune acceptarea si a statutului de salariat al persoanei in cauza, astfel cum este stabilit de legislatia muncii, cu toate efectele acestuia, cum ar fi spre exemplu: compensarea in bani a concediului neefectuat, plata eventualelor ajutoare. 
In concluzie, nerespectarea formei scrise la incheierea contractului individual de munca este sanctionata cu nulitatea absoluta a conventiei, sanctiune care poate fi insa acoperita de parti prin indeplinirea ulterioara a acestei conditii. Partile au posibilitatea de a constata nulitatea intervenita, dar si de a stabili, potrivit legii, efectele sale.
In cazul in care partile nu sunt de acord asupra nulitatii contractului, nulitatea poate fi constatata prin hotararea instantei judecatoresti competente. Constatarea, respectiv declararea nulitatii, produce efecte numai pentru viitor. Intrucat nerespectarea formei scrise afecteaza intreg contractul, suntem in prezenta unei nulitati totale, care, nevalidata de parti, determina incetarea de drept a contractului potrivit prevederilor art. 56 alin. (1) lit. d) din Codul muncii.
Totusi, Codul muncii nu reglementeaza in detaliu efectele nulitatii, aratand doar ca "persoana care a prestat munca in temeiul unui contract individual de munca nul are dreptul la remunerarea acesteia corespunzator modului de indeplinire a atributiilor de serviciu", deci nu opereaza retroactiv.
Reglementarea nulitatii contractului individual de munca in aceasta maniera atenueaza impactul acestei cerinte imperative, nulitatea putand fi acoperita, in conditiile legii.
In concluzie, se impune intrarea in legalitate si indeplinirea cerintelor prevazute de lege, in lipsa indeplinirii acestor obligatii partile  - angajator si salariat - putand fi sanctionate corespunzator.

Obligatia de eliberare a documentelor de personal!

Problema:
Bancile solicita print screen Revisal precum si alte acte (CIM, AA, etc.). Codul muncii spune ca se elibereaza la cererea angajatului (nu a bancii!) toate documentele care atesta calitatea de salariat. As dori sa stiu daca eliberand o adeverinta de salariat (cu data angajarii, tipul contractului de munca, norma de lucru, si salariul) semnata de director nu este suficienta, sau este necesar sa devenim sclavii bancilor ca sa facem dovada calitatii de salariat?! Azi, de exemplu, foarte insistent au zis ca vor ultimul act aditional pentru a vedea salariul, desi am zis ca ultima modificare salariala este rezultata din contractul colectiv de munca, prin urmare nu exista un act aditional facut. Ce solutie vedeti?

Raspuns:
Obligatia angajatorului de a elibera documente care sa priveasca situatia de salariat a solicitantului este una legala, fiind prevazuta ca atare prin dispozitiile art. 40 alin. (2) lit. h) din Codul muncii, republicat.
Adeverinta eliberata de angajatori trebuie sa reflecte intocmai evidentele interne ale unitatii, ele nefiind acte creatoare de drepturi, angajatorul asumandu-si responsabilitatea pentru conformitatea continutului acestor adeverinte cu actele interne de natura primara.
Adeverintele creeaza doar prezumtia ca cele atestate sunt conforme cu evidentele, responsabilitatea revenind unitatii pentru prezentarea unei alte situatii decat cele reale.
Dupa cum stim, bancile nu lucreaza pe prezumtii, acordarea creditelor bancare desfasurandu-se dupa reguli specifice activitatii bancare, aceste institutii bancare justificand un interes legitim in ceea ce priveste solicitarea respectivelor documente, si anume acela ca trebuie sa se asigure de realitatea veniturilor obtinute de persoana solicitanta a creditului bancar.
In ceea ce priveste salariul, nu se poate stabili prin contractul colectiv de munca (CCM) precum ca modificarea salariilor angajatilor se face prin contractul colectiv de munca. Salariul constituie element al contractului individual de munca al salariatului, prin urmare trebuie stipulat in CIM sau in situatia modificarii lui, intr-un act aditional la CIM. Prin urmare, chiar daca prin CCM ati negociat cu sindicatul sau reprezentantii salariatilor, dupa caz, drepturi in ceea ce priveste salarizarea personalului, modificarea CIM ale salariatilor in privinta salariului impunea incheierea unor acte aditionale la CIM cu salariatii.

Procedura acordarii somajului!

- CIM a incetat din motive neimputabile lui (ex. desfiintarea locului de munca, expirarea termenului CIM incheiat pe durata determinata,   CIM a incetat ca urmare a retragerii de catre autoritatile competente a avizelor, autorizatiilor, ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei etc.).
- Are un stagiu de cotizare de minimum 12 luni (in sistemul asigurarilor pentru somaj) in ultimele 24 de luni premergatoare datei inregistrarii cererii.
- Nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare. Lipsa veniturilor sau cuantumul acestora se certifica de catre organele fiscale teritoriale.
- Nu indeplinesc conditiile de pensionare, potrivit legii.
- Sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca in a caror raza teritoriala isi au domiciliul sau, dupa caz, resedinta, daca au avut ultimul loc de munca ori au realizat venituri in acea localitate.
- In vederea obtinerii indemnizatiei de somaj, salariatul care indeplineste conditiile mentionate mai sus, va depune la agentia teritoriala de ocupare a fortei de munca o cerere insotita de urmatoarele documente:
- Actul de identitate.
- Actele de studii si/sau de calificare.
- Adeverinta medicala din care sa rezulte ca are capacitatea fizica si psihica de a presta o activitate in baza unui CIM.

Documentele eliberate de catre organele fiscale teritoriale prin care acestea certifica faptul ca salariatul nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta.
Carnetul de munca in original si copie, sau in cazul in care nu s-a intocmit carnet de munca, adeverinta eliberata de angajator si vizata de inspectoratul teritorial de munca, din care sa rezulte perioadele in care s-a prestat activitatea, precum si data si motivul incetarii CIM.
Adeverinta eliberata de angajator din care sa rezulte baza lunara de calcul al contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj (conform modelului prevazut la art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin H.G. nr. 174/2002 cu modificarile si completarile ulterioare).
Adeverinta privind vechimea in munca pentru perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 2011 si data incetarii CIM.
Indemnizatia de somaj se acorda pe perioade stabilite diferentiat, in functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza:
   a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;
   b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;
   c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

Valoarea lunara a indemnizatiei de somaj variaza in functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza:
a) 75% din valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data stabilirii acesteia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin un an;
b) 75% din valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data stabilirii acesteia la care se adauga o suma calculata prin aplicarea asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale diferentiate, dupa cum urmeaza:
   a) 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 3 ani;
   b) 5% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 5 ani;
   c) 7% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 10 ani;
   d) 10% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani.
Valoarea indicatorului social de referinta pentru anul 2013 este de 500 lei.

Protectia maternitatii!

Vom analiza, prin randurile urmatoare, modul in care facem pontarea in cazul unei salariate gravide care beneficiaza, conform Codului muncii, de 16 ore pe luna pentru control medical.

Solutia:

In temeiul art. 2 lit. f) din OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca, dispensa pentru consultatii prenatale reprezinta un numar de ore libere platite salariatei de catre angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultatiilor si examenelor prenatale pe baza recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist.

Potrivit art. 15 din OUG 96/2003 angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale in limita a maximum 16 ore pe luna, in cazul in care investigatiile se pot efectua numai in timpul programului de lucru fara diminuarea drepturilor salariale.

Protocolul privind Metodologia efectuarii consultatiei prenatale si a consultatiei postnatale, Carnetului gravidei si Anexei pentru supravegherea medicala a gravidei si lauzei este reglementat de Ordinul 12/2004.

Astfel, potrivit dispozitiilor Ordinului 12/2004 astfel cum a fost modificat prin Ordinul 1982/2008, carnetul gravidei se constituie ca document medical la purtator si suport al informatiei medicale intre diferitele esaloane ale serviciilor medicale.

Anexa pentru supravegherea medicala a gravidei si lauzei constituie suport al informatiei medicale anexa la fisa de consultatii medicale a pacientei in cabinetele medicilor de familie si in cabinetele de specialitate.

Completarea informatiilor prevazute in Carnetul gravidei si in Anexa pentru supravegherea medicala a gravidei si lauzei este obligatorie pentru tot personalul medical din unitati publice sau private care furnizeaza servicii medicale femeii gravide.
Directiile judetene de sanatate publica si casele judetene de asigurari de sanatate vor asigura distributia Protocolului privind Metodologia efectuarii consultatiei prenatale si a consultatiei postnatale, Carnetului gravidei si Anexei pentru supravegherea medicala a gravidei si lauzei catre toti medicii de familie sau, dupa caz, de specialitate, din teritoriul de competenta.
Asadar, pe durata dispensei pentru consultatii prenatale salariata este pontata iar dovada consultatiilor este inregistrata in carnetul gravidei ce constituie document medical la purtator si suport al informatiei medicale intre diferitele esaloane ale serviciilor medicale.

Retributii cumul de functii!

Orice salariat are dreptul de a cumula mai multe functii, la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea (art. 35 alin. (1) din Legea nr. 53/2003
- Codul muncii, republicata). Fac exceptie de la aceste prevederi situatiile in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii.
Codul muncii nu distinge intre diferitele tipuri de contracte de munca incheiate de o singura persoana, asadar acestea pot fi, dupa caz, cu norma intreaga sau cu timp partial, pe perioada nedeterminata sau pe perioada determina, la angajatori diferiti sau la acelasi angajator.
Astfel, un salariat poate avea doua sau mai multe contracte individuale de munca si cate o fisa de post aferenta fiecarui contract de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca (art. 159 alin. (1) din Codul muncii). Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani, care se plateste cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.
Deasemenea, salariatul in cauza este indreptatit sa primeasca si toate celelelalte drepturi  acordate la nivelul unitatii in care salariatul isi presteaza munca care decurg din contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul unitatii.
Totusi, in ceea ce priveste acordarea tichetelor de masa, potrivit prevederilor art. 35 din HG 5/1999 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul cumulului de functii, tichetele de masa pot fi acordate numai de catre angajatorii unde salariatii in cauza isi au functia de baza, potrivit legii. Obligativitatea declararii functiei de baza rezulta din interpretarea prevederilor art.7 pct. 3 din Legea 571/2003 – Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, care incumba salariatului obligatia declararii functiei considerata a fi functie de baza.
Aceasta restrictie opereaza si in situatia deducerii personale, unde, potrivit prevederilor art.56 din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Codul fiscal au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
In acest context, o persoana poate avea doua sau mai multe contracte individuale de munca, cu exceptia situatiilor in care prin lege sunt prevazute incompatibilitati pentru cumulul unor functii,   beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea, raportat la functia pe care o ocupa si drepturile salariale aferente acesteia, precum si de celalalte drepturi ce decurg din raporturile de munca, cu exceptiile mentionate mai sus.

zilele de repaus saptamanal, art. 137 din Codul muncii

In ceea ce priveste munca in zilele de repaus saptamanal, art. 137 din Codul muncii stabileste urmatoarele reguli:
- repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica;
- in cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern situatie, in care, salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca;
- zilele de repaus saptamanal pot fi acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.
Prin urmare, pentru munca prestata in zilele de sambata si duminica, angajatorul trebuie sa acorde salariatului alte doua zile libere consecutive precum si sporul la salariu in cuantumul si in conditiile negociate prin contractul colectiv de munca sau prin contractul individual de munca.
Asadar, daca cele doua zile de repaus saptamanal nu sunt acordate sambata si duminica, ci in alte doua zile consecutive, salariatul trebuie sa beneficieze de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
Cuantumul sporului nu este prevazut de lege ci este stabilit de parti prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.

Conform art. 137 alin. (4) din Codul muncii, republicat, in situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.
Asadar repausul saptamanal poate fi acordat si dupa cel mult 14 zile calendatristice, dar cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, art. 137 alin. (5) din Codul muncii prevede ca salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2), respectiv (150%).

Recalculare pensie

Intrebare: Sunt pensionara de varsta, si in momentul de fata am o pensie de 680 lei. Daca muncesc un an de zile cu un salariu brut de 1000 lei cu cat imi creste pensia intr-un an? Cum se calculeaza? Mentionez ca inainte de a intra in pensia normala de varsta am fost in pensie de boala.

Raspuns: Porivit prevederilor art. 107 alin. (4) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, pensionarii pentru limita de varsta care, dupa data inscrierii la pensie realizeaza stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, in conditiile legii.
Totodata, precizam ca potrivit prevederilor art. 5 din HG 257/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare ale Legii 263/2010, declaratia nominala de asigurare constituie documentul pe baza caruia casele teritoriale de pensii, respectiv casele de pensii sectoriale competente stabilesc stagiul de cotizare in sistemul public de pensii si determina punctajul lunar al asiguratului, utilizate la stabilirea drepturilor de pensie
Astfel, cuantumul pensiei se determina prin inmultirea punctajului mediu anual, realizat de asigurat in perioada de cotizare, cu valoarea unui punct de pensie Punctajul mediu anual se determina prin impartirea numarului de puncte, rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate in perioada de cotizare, la numarul de ani corespunzatori stagiului complet de cotizare, prevazut de lege.
Punctajul anual se determina prin impartirea la 12 a punctajului rezultat in anul respectiv din insumarea numarului de puncte realizat in fiecare luna.
Numarul de puncte realizat in fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, la castigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.
Modalitatea de stabilire a cuantumului pensiei pentru o persoana pensionata pentru limita de varsta, care desfasoara dupa aceasta data activitati remunerate. Astfel, in cazul unei pensii in plata de 680 lei, punctajul mediu anual este de aproximativ 0,89 puncte (pensia in plata / valoarea unui punct de pensie 680 lei / 762,1 lei), obtinut prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate (aproximativ 31,15 puncte) la 35 de ani, reprezentand stagiul complet de cotizare prevazut de lege.
In urma recalcularii pensiei prin adaugarea anului suplimentar de stagiu, ar rezulta ca dvs aveti un punctaj mediu lunar in acest an suplimentar de aproximativ 0,46 puncte, obtinut prin raportarea salariului de 1.000 lei la valoarea castigului salarial mediu brut din luna respectiva, aproximativ 2.150 lei (1.000 lei/2.150 lei=0,46 puncte), si un punctaj anual de aproximativ 0,46 puncte (0,46*12/12). Acest punctaj anual se adauga la punctajul initial si se imparte la stagiul complet de cotizare prevazut de lege ((31,15 puncte+0,46)/35= 0,90 puncte).
Asadar, in urma recalcularii cuantumul pensiei va fi de aproximativ 684 lei.
Avand in vedere ca modul de stabilire si recalculare a drepturilor de pensie este atributul exclusiv al casei de pensii in evidenta careia se afla dosarul dvs. de pensie si luand in considerare ca elementele furnizate de dvs. nu conduc la un calcul exact al cuantumului pensiei recalculate, acest punct de vedere exprima un raspuns de principiu fundamentat pe legislatia in domeniu, in vigoare.

Cine dispune infiintarea de poprire

Vom stabili mai jos in ce masura poate fi operata o retinere din salariu avand la baza adresa de infiintare poprire emisa de un birou executor judecatoresc, contractul de creditare si adresa pentru stabilirea cheltuielilor de executare.
Cu alte cuvinte, vom vedea daca sunt suficiente aceste documente sau este necesara si hotararea judecatoreasca in acest sens.
Se mentioneaza ca retinerea a fost comunicata de executorul judecatoresc facandu-se referire la obligativitatea operarii retinerii de catre angajator (tert poprit), in caz contrar fiind pasibili de plata unei amenzi.

Solutia:

Potrivit art. 453 alin. (1) din vechiul Cod de procedura civila, poprirea se infiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit.
Iar potrivit art. 454 din vechiul Cod de procedura civila, poprirea se infiinteaza fara somatie, prin adresa insotita de o copie certificata de pe titlul executoriu, comunicata celei de-a treia persoane aratate la art. 452, instiintandu-se totodata si debitorul despre masura luata. In adresa de poprire se va pune in vedere celei de-a treia persoane, care devine potrivit alin. 1 tert poprit, interdictia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile incorporale ce i le datoreaza ori pe care i le va datora, declarandu-le poprite in masura necesara pentru realizarea obligatiei ce se executa silit. Adresa de infiintare a popririi va cuprinde numele si domiciliul debitorului persoana fizica ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si codul de identificare fiscala.

De asemenea, art. 781 din noul Cod de procedura civila, poprirea se infiinteaza la cererea creditorului de catre un executor judecatoresc al carui birou se afla in circumscriptia curtii de apel unde isi are domiciliul sau sediul debitorul ori tertul poprit. Poprirea se infiinteaza fara somatie, in baza incheierii de incuviintare a executarii, prin adresa in care se va preciza si titlul executoriu in temeiul caruia s-a infiintat poprirea, ce va fi comunicata celei de-a treia persoane aratate la art. 780 alin. (1), impreuna cu incheierea de incuviintare a executarii sau un certificat privind solutia pronuntata in dosar.
Despre masura luata va fi instiintat si debitorul, caruia i se va comunica, in copie, adresa de infiintare a popririi, la care se vor atasa si copii certificate de pe incheierea de incuviintare a executarii sau de pe certificatul privind solutia pronuntata in dosar, si titlul executoriu, in cazul in care acestea din urma nu i-au fost anterior comunicate (art. 782 din noul Cod de procudura civila).
Totodata art. 3 alin. (1) din Legea 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010
privind Codul de procedura civila prevede ca dispozitiile noului Cod de procedura civila
se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acestuia in vigoare, respectiv dupa 15.02,2013.
Astfel, indiferent de data inceperii executarii silite, poprirea se infiinteaza de executorul judecatoresc insa documentele care insotesc adresa de infiintare a popririi sunt diferite in functie de temeiul juridic al infiintarii popririi.
Asadar, potrivit vechiului Cod de procedura civila, adresa de infiintare a popririi este insotita de titlul sau titlurile executori cum ar fi contractul de credit si procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare iar potrivit noului Cod de procedura civila adresa de infiintare a popririi este insotita de incheierea de incuviintare a executarii silite sau un certificat privind solutia pronuntata in dosar.
Atragem atentia ca atat potrivit vechiului cat si noului Cod de procedura civila creditorul urmaritor, debitorul sau executorul judecatoresc au dreptul sa solicite instantei judecatoresti validarea popririi pentru neindeplinirea de catre tertul poprit a obligatiilor sale, respectiv neindisponibilizarea sumelor datorate debitorului si nevirarea lor catre executor tertul poprit. Efectele acestei validarii constau in obligarea tertului poprit la plata din surse proprii a sumelor neindisponibilizate si nevirate executorului judecatoresc.

situatia unei firme care doreste sa angajeze o persoana in baza unei adeverinte de la locul de munca unde s-a calificat in meseria de lacatus mecanic

Vom analiza, prin randurile urmatoare, situatia unei firme care doreste sa angajeze o persoana in baza unei adeverinte de la locul de munca unde s-a calificat in meseria de lacatus mecanic. In sens larg, dezbatem cazurile persoanelor calificate in conditiile unor prevederi anterioare care nu obligau si la detinerea unor studii liceale.

Solutia:

Potrivit art. 76 din Regulamentul Cadru din 1 ianuarie 1969 privind organizarea si functionarea cursurilor pentru calificarea si perfectionarea muncitorilor si a personalului cu pregatire medie, emis de Ministerul Invatamantului, calificarea muncitorilor in meserii simple sau in domenii restrinse ale unei meserii (specialitate sau functie), la care notiunile teoretice pot fi insusite o data cu deprinderile practice in procesul muncii, se va putea face, conform prevederilor art. 17 din H.C.M. nr. 2105/1969 , si prin practica la locul de munca fara cursuri teoretice.
Meseriile si domeniile restrinse ale unor meserii la care calificarea se face prin practica la locul de munca se stabilesc de organele centrale si locale ale administratiei de stat prevazute la art. 4 al. 1.
Conform art. 78 din acelasi regulament, pentru muncitorii calificati prin practica la locul de munca, actul doveditor al calificarii obtinute il constituie adeverinta eliberata de organizatia socialista in cadrul careia s-au calificat, pe baza procesului-verbal al comisiei tehnice de incadrare a muncitorilor.
Potrivit  art. 17 din HCM 2105/1969 privind cursurile pentru calificarea si perfectionarea muncitorilor si a personalului cu pregatire medie, calificarea muncitorilor in meserii simple sau in domenii restrinse ale unei meserii (specialitate sau functie), la care notiunile teoretice pot fi insusite odata cu deprinderile practice, in procesul muncii, se va putea face si prin practica la locul de munca fara cursuri teoretice.
Meseriile si domeniile restrinse ale unor meserii la care calificarea se va face prin practica la locul de munca se vor stabili de organele prevazute la art. 4.

Muncitorii care se vor pregati pe aceasta cale vor primi, pe perioada pregatirii, retributia pentru munca prestata in productie. Actul doveditor al calificarii obtinute il va constitui adeverinta eliberata de organizatia socialista in cadrul careia s-au calificat, pe baza procesului-verbal al comisiei tehnice de incadrare a muncitorilor.

Totodata, art. 23 din regulament prevede ca in aplicarea prevederilor art. 22 se stabilesc urmatoarele criterii generale de admitere la cursurile de calificare si la cursurile de perfectionare:

a) La cursurile de calificare de gradul I se admit persoane care au absolvit scoala generala sau alte scoli echivalente, indiferent de virsta.
In meserii de complexitate mai redusa, potrivit art. 21 din H.C.M. nr. 2105/1969 , vor putea fi admise la aceste cursuri si persoane care nu au absolvit inca scoala generala, dar au ca studii cel putin 4 clase ale scolii generale. In acest caz, vor fi admisi in primul rind angajatii necalificati existenti in intreprinderi si alte organizatii socialiste.
Lista meseriilor in care se vor califica prin cursuri de calificare de gradul I angajatii care nu au absolvit scoala generala se stabileste de Ministerul Muncii impreuna cu Ministerul Invatamintului, la propunerea organelor prevazute la art. 4 alin. 1 ori a organelor centrale ale organizatiilor cooperatiste interesate. In cazul admiterii la cursurile de calificare de gradul I a unor angajati care nu au absolvit scoala generala, intreprinderile si celelalte organizatii socialiste au obligatia de a-i sprijini in vederea completarii studiilor generale prin invatamintul seral sau fara frecventa.
Art. 12 alin. (1) din Decretul nr. 92/1976 privind carnetul de munca (act normativ in prezent abrogate) stabilea ca pregatirea scolara si cea profesionala se dovedeste si se inscrie in carnetul de munca cu actele originale de studii si calificare.
Alin. (2) din acelasi articol prevedea ca se considera acte de calificare, dupa caz: diploma sau certificatul de absolvire a scolilor profesionale si a uceniciei la locul de munca, potrivit dispozitiilor legale; adeverinta eliberata pe baza procesului-verbal al comisiei tehnice de incadrare si promovare a muncitorilor pentru cei calificati prin practica la locul de munca, precum si pentru pregatirea tehnico-productiva prevazuta in planurile de invatamint ale liceelor de cultura generala si scolilor generale de 10 ani; certificatul de calificare pentru absolventii cursurilor de calificare; diploma sau certificatul de absolvire a liceelor de specialitate; diploma de absolvire a scolilor de specializare postliceala si a scolilor de maistri; diploma sau certificatul eliberat de institutele de invatamint superior.
Asadar, adeverinta eliberata pe baza procesului-verbal al comisiei tehnice de incadrare si promovare a muncitorilor pentru cei calificati prin practica la locul de munca este considerata act de calificare, pe cale de consecinta atata timp cat persoana a obtinut in conditiile legii o calificare in meseria respectiva in opinia mea poate fi incadrata conform acestei calificari.

Transformarea CIM nedeterminat in CIM determinat - INTERZIS

Prin cele ce urmeaza, vom analiza cazul unui salariat angajat in data de 23.06.2008 cu contract de munca pe durata nedeterminata. Salariatului in cauza i se modifica functia incepand cu 01.03.2013, dar si durata contractului pe o perioada determinata de 6 luni.

Prevederile Codului muncii nu interzic aceasta modificare din durata nedeterminata in durata determinata, atata timp cat presupune si modificarea de functie.

Societatea genereaza ReviSal-ul din aplicatia proprie de salarizare. In aplicatia proprie se pot introduce modificarile si genera xml-ul fara nicio problema.

In momentul transformarii xml-lui in rvs., se genereaza urmatoarea eroare: contractul individual de munca cu durata determinata se poate incheia pentru o perioada de maxim 3 ani.

Vom stabili astfel cum se vor transmite in ReviSal aceste modificari contractuale.

Solutia este urmatoarea:

Conform art. 83 din Codul muncii , contractul individual de munca poate fi incheiat pentru o durata determinata numai in urmatoarele cazuri:


a) inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva;
b) cresterea si/sau modificarea temporara a structurii activitatii angajatorului;
c) desfasurarea unor activitati cu caracter sezonier;
d) in situatia in care este incheiat in temeiul unor dispozitii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fara loc de munca;
e) angajarea unei persoane care, in termen de 5 ani de la data angajarii, indeplineste conditiile de pensionare pentru limita de varsta;
f) ocuparea unei functii eligibile in cadrul organizatiilor sindicale, patronale sau al organizatiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului;
g) angajarea pensionarilor care, in conditiile legii, pot cumula pensia cu salariul;
 h) in alte cazuri prevazute expres de legi speciale ori pentru desfasurarea unor lucrari, proiecte sau programe.

Asadar, contractul individual de munca poate fi incheiat pe durata determinata numai in aceste cazuri. Aceste situatii trebuie sa existe la incheierea unui contract individual de munca pentru ca acesta sa poate fi incheiat pe durata determinata. In speta prezentata, exista un contract individual de munca incheiat pe durata nedeterminata astfel incat conditia existentei uneia dintre aceste situatii la incheierea contractului individual de munca nu este indeplinita.

De aceea, apreciem ca un contract individual de munca incheiat pe durata nedeterminata nu poate fi transformat intr-un contract individual de munca incheiat pe durata determinata.

Tototada, apreciem ca modificarea duratei contractului prevazuta de art. 41 alin. (3) lit. a) din Codul muncii, prin act aditional se refera la modificarea duratei unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara inteleasa ca o prelungire a acestor contracte cu inca o perioada de timp determinata, in cazurile in care Codul muncii permite o asemenea prelungire si nu la transformarea unui contract individual de munca incheiat pe durata nedeterminata in durata determinata aceasta din urma fiind inadmisibila in opinia noastra avand in vedere motivatia expusa.

In speta prezentata apreciem ca operatiunea juridica corecta pentru transformarea relatiei de angajare pe perioada nedeterminta intr-una pe durata determinata de timp este incetarea CIM incheiat pe durata nedeterminata si apoi incheierea unui nou CIM pe durata determinata pentru noua functie.

Conventii Civile!

In cele ce urmeaza, va prezentam dispozitiile actuale care privesc incheierea de conventii civile in 2013, conditiile aferente si contributiile sociale datorate.

Organele fiscale pot reconsidera drept venituri de natura salariala orice venituri care indeplinesc unul dintre criteriile mentionate la pct. 2.1 al art. 7 alin. (1) din Codul fiscal, respectiv:

- beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit, si respecta conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru;

Exemple: lucratorul are stabilita fisa postului; lucratorul respecta programul de lucru al platitorului de venit sau un alt program de lucru fix si prestabilit; lucratorul isi desfasoara activitatea la sediul platitorului de venit sau la un punct de lucru al acestuia.

- in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste exclusiv baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca si altele asemenea si contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;

Exemple: lucratorul isi desfasoara activitatea exclusiv la sediul platitorului de venit folosind exclusiv baza materiala a acestuia; lucratorul nu isi asuma riscuri comerciale.

- platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura;


Exemple - lucratorului i se deconteaza cheltuielile de deplasare; platitorul de venit ii plateste lucratorului diurna; platitorul de venit deconteaza cheltuielile de cazare in alta localitate a lucratorului care se deplaseaza in scopul desfasurarii activitatii.

- platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit;

Exemplu - lucratorul nu isi asuma riscul de incapacitate temporara de munca.

Asadar, atunci cand se incheie o conventie civila toate aceste aspecte trebuiesc negate. Astfel, nu stabiliti fisa postului prestatorului, nu prevedeti ca beneficiarul poate aplica sanctiuni disciplinare, etc.

Temeiul legal pentru prestarea unei activitatii materiale sau intelectuale in afara contractului individual de munca il constituie art. 1851 si urmatoarele din Codul de procedura civila.
Aceste dispozitii nu prevad cate contracte de aceasta natura pot fi incheiate de o persoana juridica in calitate de beneficiar. In ceea ce priveste termenul contractului, acesta se incheie pe durata efectuarii activitatii materiale sau intelectuale. Insa, nu se va stabili un program ci se va prevedea termenul pe care cele doua parti il stabilesc pentru finalizarea activitatii materiale sau intelectuale. Obiectul conventiei civile consta in obligatia de a face ceva si nu a de a presta succesiv o activitate zi de zi dupa un program de lucru.

Clasificarea activitatii ca fiind dependenta precum si aprecierea ca pentru prestarea unei activitati se impune incheierea unui contract individual de munca nu sunt chestiuni care se stabilesc cu caracter general ci de la caz la caz in functie de situatia concreta.

Cu privire la contributiile sociale, in functie de statutul beneficiarului conventiei civile situatia este diferita. Astfel, conform art. 296 indice 21 alin. (1), urmatoarele persoane au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii si la cel de asigurari sociale de sanatate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internationale la care Romania este parte, dupa caz:

a) intreprinzatorii titulari ai unei intreprinderi individuale;
b) membrii intreprinderii familiale;
c) persoanele cu statut de persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati economice;
d) persoanele care realizeaza venituri din profesii libere;
e) persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, la care impozitul pe venit se determina pe baza datelor din evidenta contabila in partida simpla;
f) persoanele care realizeaza venituri, in regim de retinere la sursa a impozitului pe venit, din activitati de natura celor prevazute la art. 52 alin. (1) si din asocierile fara personalitate juridica prevazute la art. 13 lit. e);
g) persoanele care realizeaza venituri din activitatile agricole prevazute la art. 71 alin. (1);
h) persoanele care realizeaza venituri de natura celor prevazute la art. 71 alin. (2) si (5)."

Printre veniturile la care face trimitere art. 296 indice (21) lit. f) regasim si veniturile din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil.

Conform art. 296 indice 23 alin. (4) din Codul fiscal, persoanele care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor si orice alte venituri din desfasurarea unei activitati dependente, venituri din pensii si venituri sub forma indemnizatiilor de somaj, asigurate in sistemul public de pensii, persoanele asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale neintegrate in sistemul public de pensii, care nu au obligatia asigurarii in sistemul public de pensii, precum si persoanele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme, nu datoreaza contributia de asigurari sociale pentru veniturile obtinute ca urmare a incadrarii in una sau mai multe dintre situatiile prevazute la art. 296 indice 21 alin. (1)."

Asadar, persoana care obtine venituri din salarii nu datoreaza contributia individuala la sistemul asigurarilor sociale de stat pentru veniturile din conventii civile.

Pentru veniturile din contracte/conventii civile incheiate potrivit Codului civil nu exista exceptii de la plata contributiei la sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

Astfel, o persoana care realizeaza venituri din contracte/conventii civile incheiate potrivit Codului civil datoreaza contributie la sistemul asigurarilor sociale de sanatate chiar daca in acelasi timp realizeaza si venituri din pensii. Pentru contributia de asigurari sociale de sanatate cota este de 5,5%.

Contributia de asigurari sociale de sanatate se calculeaza, retine si vireaza de catre asociatia de proprietari alaturi de impozitul pe venit. Contributia la sistemul asigurarilor pentru somaj nu se datoreaza pentru veniturile din conventii civile.

Compensarea in bani, a CO neefectuat

Potrivit art. 148 din Codul muncii efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.

Asa cum rezulta din dispozitiile art. 148, programarea individuala se efectueaza de angajator cu consultarea salariatului. Odata ce programarea a fost efectuata apreciem ca angajatorul are obligatia sa o respecte, nefiind stabilite de legiuitor situatii in care angajatorul poate modifica unilateral data efectuarii concediului stabilita in conditiile art. 148. Daca am admite ca angajatorul poate modifica unilateral perioada concediului de odihna ce a fost programat ar insemna sa admitem ca angajatorul poate oricand sa stabileasca data concediului de odihna ceea ce contravine dispozitiilor art. 148 care stabilesc ca programarea concediului de odihna se face de angajator pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.
Concediul de odihna se acorda la cererea salariatului in perioada stabilita in conditiile mentionate mai sus.

De altfel, potrivit art. 8 din Codul muncii , relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei-credinte. Pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca se vor informa si se vor consulta reciproc, in conditiile legii si ale contractelor colective de munca.

Mai mult, conform art. 149 din Codul muncii salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat. Astfel, daca are un motiv obiectiv, salariatul nu este obligat sa efectueze concediul de odihna in perioada in care a fost programat.

Nerespectarea de catre angajator a programarii efectuate nu este sanctionata in mod expres de lege.
In baza art. 19 lit. (i) din Legea inspectiei muncii nr. 108/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inspectorul de munca, cu ocazia unui control, poate sa dispuna angajatorului masuri, in vederea remedierii intr-un timp determinat a neconformitatilor constatate iar nerespectarea acestor masuri se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei conform art. 20 din acelasi act normativ.

Zilele de concediu de odihna neefectuate pot fi platite in situatia incetarii contractului de munca.


Potrivit art. 146 alin. (3) din Codul muncii , angajatorul este obligat sa acorde concediu de odihna, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul.
La alineatul (4) al aceluiasi articol, legiuitorul stabileste conditiile in care este permisa compensarea in bani a concediului de odihna.
Astfel, compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.
Totodata, daca salariatul sufera un prejudiciu ca urmare a neaprobarii de catre angajator a cererii privind efectuarea concediului de odihna se poate adresa instantelor de judecata cu actiune in angajarea raspunderii patrimoniale a angajatorului.

Potrivit art. 268 cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate:

a) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care a fost comunicata decizia unilaterala a angajatorului referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca;
b) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care s-a comunicat decizia de sanctionare disciplinara;
c) in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator;
d) pe toata durata existentei contractului, in cazul in care se solicita constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia;
e) in termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune, in cazul neexecutarii contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia.
In toate situatiile, altele decat cele prevazute mai sus, termenul este de 3 ani de la data nasterii dreptului.
In concluzie, in cazul incetarii contractului individual de munca angajatorul poate compensa in bani concediul de odihna neefectuat.

Concediu de odihna - 2

Munca in baza unui CIM cu program de lucru inegal este reglementata in dispozitiile art. 113 si 116 din Codul muncii , republicat.
Potrivit art. 113 alin. (1) din Codul muncii , republicat, repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus.
Alin. (2) din acelasi articol prevede ca in functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.
Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal in cadrul saptamanii de lucru de 40 de ore, precum si in cadrul saptamanii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului sau, in absenta acestuia, va fi prevazut in regulamentul intern, potrivit dispozitiilor art. 116 alin. (1) din Codul muncii , republicat.
Asadar trebuie stipulat in CCM sau, in absenta acestuia, in regulamentul intern, programul inegal de lucru al salariatilor.
Programul de lucru inegal poate functiona numai daca este specificat expres in contractul individual de munca, conform art. 116 alin. (2) din Codul muncii , republicat.
Asadar, in cazul programului de lucru inegal acesta va fi specificat expres in contractul individual de munca, nefiind suficienta foaia de pontaj colectiv, si mentionarea in contractul individual de munca a duratei lunare a timpului de lucru.
In concluzie, daca se opteaza pentru un contract de munca cu program de lucru inegal acesta va fi specificat expres in contractul individual de munca, iar daca se opteaza pentru un contract de munca cu timp partial in CIM se va inscrie in mod obligatoriu atat durata muncii, cat si programul de lucru. Si in cazul contractului de munca cu timp partial este necesara inscrierea in contract a repartizarii programului de lucru avand in vedere ca durata redusa a muncii este diferita de programul normal de lucru al unitatii iar salariatul angajat cu timp partial nu poate presta ore suplimentare.

Art. 145 din Codul muncii , republicat, stabileste ca durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare. Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.
Alin. (4) al art 145 din Codul muncii , republicat, potrivit caruia durata concediului anual de odihna pentru salariatii cu contract individual de munca (CIM ) cu timp partial se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, a fost abrogat prin OUG 65/2005 . In temeiul acestui articol stabilirea concediului de odihna al unui salariat cu CIM partial se facea in functie de norma de munca.
Din momentul abrogarii acestui articol concediului de odihna al salariatilor cu CIM cu timp partial nu se mai calculeaza proportional cu timpul efectiv lucrat, adica in functie de norma de munca, salariatii avand dreptul, indiferent de norma de lucru, la un concediu de odihna anual de minimum 20 de zile lucratoare in baza art. 145 alin. (1) din Codul muncii , republicat.
Art. 148 alin. (2) din Codul muncii , republicat, prevede ca durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Prin urmare, chiar daca ipotetic toti salariatii pot avea un concediu de minimum 20 de zile lucratoare, in fapt durata efectiva a concediului de odihna anual se acorda proportional cu activitatea prestata de salariat intr-un an calendaristic, ceea ce insemna ca se acorda proportional cu perioada lucrata din anul calendaristic.
Pe cale de consecinta rezulta ca nu toti salariatii vor beneficia efectiv de 20 de zile concediu de odihna pe an, ci doar cei care au lucrat un an integral.
Asadar durata concediului de odihna anual se acorda proportional cu activitatea prestata in anul calendaristic in functie de numarul de zile lucrate si nu in functie de numarul de ore lucrate.
In cazul angajatului care desfasoara activitate 2 sau 4 ore pe luna in baza contractului individual de munca cu timp partial consideram ca acestuia i se va acorda concediu de odihna proportional cu activitatea prestata in anul calendaristic.

Pentru o medie de 21 de zile lucratoare pe luna:
21 zile : 12 luni/an = 1,75 zile/luna pentru un program complet de 21 zile/luna
1,75 : 21 = 0,083/zi
0,083 x y zile = z zile/an

Cu privire la munca in zilele de repaus saptamanal, art. 137 din Codul muncii stabileste urmatoarele reguli:
- repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
- in cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern situatie, in care, salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca;
- zilele de repaus saptamanal pot fi acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.
Asadar, repausul saptamanal se acorda intotdeauna in natura, de regula sambata si duminica iar daca acordarea in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul se poate acorda si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern situatie in care, salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
Prin urmare, salariatii care lucreaza in zilele de sambata sau duminica vor beneficia de repausul saptamanal in alte doua zile consecutive astfel cum este reglementat in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern al unitatii precum si de un spor la salariu.
Cu privire la cuantumul sporului, mentionam ca legiuitorul a stabilit numai obligatia de a acorda un spor pentru situatia in care repausul saptamanal se acorda in alte zile decat sambata si duminica lasand partilor libertate deplina in stabilirea cuantumului si a conditiilor acordarii acestuia prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
Sporurile acordate salariatilor pot fi fixe sau pot consta intr-un procent la salariu de baza. In cazul muncii suplimentare, legiuitorul a prevazut un procent de minimum 75% din salariu de baza.
In cazul repausului saptamanal sporul poate fi fix, de exemplu, 50 de lei, sau poate fi stabilit in procent, de exemplu 10% din salariu de baza.
In concluzie, munca prestata in zilele de sambata sau duminica este munca prestata in zilele de repaus saptamanal. Salariatii care lucreaza in zilele de sambata sau duminica  vor beneficia de repausul saptamanal in alte doua zile consecutive astfel cum este reglementat in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern al unitatii precum si de un spor la salariu.

Concediul paternal

Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamani de la nasterea copilului, justificat cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului.
Indemnizatia pentru concediul paternal se plateste din fondul de salarii al unitatii si este egala cu salariul corespunzator perioadei respective.
Concediul paternal se acorda numai daca titularul acestui drept are calitatea de salariat, indiferent de modul de organizare si de finantare a unitatii in care el isi desfasoara activitatea.
In temeiul art. 4 din Legea 210/1999 prind concediul paternal, in cazul in care tatal copilului nou-nascut a obtinut atestatul de absolvire a cursului de puericultura, durata concediului paternal, acordat se majoreaza cu 10 zile lucratoare. De acest supliment de 10 zile tatal poate beneficia numai o singura data.
Prin urmare, salariatul poate beneficia de 5 zile de concediu paternal daca nu a obtinut atestat de puericultura si de 15 zile de concediu paternal daca a obtinut atestatul de absolvire a unui curs de puericultura.
Dreptul la majorarea duratei concediului paternal se acorda numai o singura data, indiferent de numarul copiilor titularului.
Cursul de puericultura consta in prezentarea unor notiuni elementare teoretice si practice necesare in vederea ingrijirii copilului mic, in vederea participarii efective a tatalui la ingrijirea propriului copil nou-nascut.
Cursul de puericultura va fi tinut de medicul de familie al tatalui, in perioada de sarcina a mamei sau dupa nasterea copilului.
In urma verificarii notiunilor dobandite medicul de familie va elibera atestatul de absolvire a cursului de puericultura.
In cazul in care tatal are studii de specialitate (medic, asistent medical) nu mai este necesara absolvirea cursului de puericultura, ci numai obtinerea atestatului in conditiile mentionate.
Atestatul reprezinta actul doveditor prin care se constata insusirea notiunilor si cuprinde, impreuna cu aceasta constatare, datele personale din cartea de identitate a tatalui, locul sau de munca, data eliberarii, semnatura si parafa medicului de familie.
Conform art. 2 alin. (3) din Legea 210/1999 a concediului paternal, indemnizatia pentru concediul paternal se plateste din fondul de salarii al unitatii si este egala cu salariul corespunzator perioadei respective.
Asadar, indemnizatia de concediu paternal se plateste din fondul de salarii al unitatii si nu din fondurile statului. Plata indemnizatiei de concediu patrernal nu se suporta si de angajator si de catre stat asa cum este cazul, de exemplu, al indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca care suporta in primele 5 zile de angajator iar in urmatoarele din FNUASS.
Conform art. 2 alin. (2) lit. h) din HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) constituie element al registrului perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale.
Concediul paternal nu se acorda in baza unui certificat medical, astfel incat, suspendarea contractului individual de munca pentru efectuarea acestui concediu se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor.
Conform art. 49 alin. (2) din Codul muncii , suspendarea contractului individual de munca are ca efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.
Totodata la alin. (3) al aceluiasi articol se prevede ca, pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor decat cele prevazute la alin. (2), daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne Astfel, pe durata suspendarii se prestarea muncii de catre salariat si a drepturilor de natura salariale cuvenite pentru munca prestata. Dar, asa cum se arata la alin. (3) pe durata suspendarii pot continua sa existe alte drepturi si obligatii daca acestea sunt prevazute prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contracte individuale de munca sau prin regulamente interne.
Ori, indemnizatia cuvenita salariatului pe durata concediului paternal este un drept prevazut de lege.
Drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca (art. 37 din Legea 53/2003 – Codul muncii , republicata).
Asadar, daca in contractele de munca aplicabile este reglementat ajutorul pentru nastere in cuantum de un salariu mediu pe unitate acesta se va aplica, in caz contrar nu veti beneficia de aceasta facilitate.