PFA pentru a obtine banii de la casa de sanatate pentru acea parte din concediu medical platita din fondul de CCI.

Prin cele ce urmeaza, vom stabili ce procedura va urma un PFA pentru a obtine banii de la casa de sanatate pentru acea parte din concediu medical platita din fondul de CCI.

Solutia :

Conform art. 12 din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta dupa cum urmeaza:

A. de catre angajator, din prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca;
B. din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, incepand cu:
a) ziua urmatoare celor suportate de angajator, conform lit. A, si pana la data incetarii incapacitatii temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii acestuia;
b) prima zi de incapacitate temporara de munca, in cazul persoanelor asigurate prevazute la art. 1 alin. (1) lit. C si alin. (2).

Asadar, in cazul persoanelor asigurate prevazute la art. 1 alin. (1) lit. C si alin. (2) indemnizatia de incapacitate temporara de munca se suporta din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate din prima zi de incapacitate temporara de munca.

Printre persoanele asigurate prevazute la la art. 1  alin. (2) se regasesc si persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente.
In consecinta, indemnizatia de incapacitate temporara de munca se suporta in integralitate din FNUASS in cazul PFA cu conditia realizarii stagiului de cotizare prevazut de lege.

In ceea ce priveste indemnizatia de maternitate, in baza art. 25 alin. (2) din OUG nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, indemnizatia aferenta concediului medical de maternitate se suporta integral din Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Specialist Servicii Resurse Umane& Protectia muncii & Training

Specialist Servicii Resurse Umane & Protectia muncii & Training. Va ofer solutii si servicii pentru problemele de personal cu care va confruntati. In parteneriat, veti putea evita desele erori care se fac in aplicarea prevederilor legale, evitand urmarile neplacute ale unor astfel de greseli: amenzi, pierderi financiare, conflicte de munca, procese interminabile. Servicii de administrare a personalului, Servicii de salarizare, Servicii de consultanta in domeniul resurselor umane. Prin aceste servicii, vom reusi: Imbunatatirea conditiilor de munca ale salariatilor dumneavoastra. Prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. Reducerea concediilor medicale ale salariatilor dumneavoastra!
Speram intr-o colaborare cat mai fructuoasa si eficienta.
Marineata Ionut - Specialist Servicii Resurse Umane & Protectia muncii & Training E-mail ionut.marineata@gmail.com Telefon (+40)754863536 (+40)723725386

In ce masura PFA-urile sunt obligate sa plateasca si contributia pentru concedii si indemnizatii de 0.85%.

Vom stabili mai jos in ce masura PFA-urile sunt obligate sa plateasca si contributia pentru concedii si indemnizatii de 0.85%.


Solutia:
In conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, persoanele asigurate pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in sistemul de asigurari sociale de sanatate, denumite in continuare asigurati, au dreptul, in conditiile acestei ordonante de urgenta, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei, la concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, daca:

- desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau in baza raportului de serviciu;
- desfasoara activitati in functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la lit. A;
- beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii.
De aceleasi drepturi beneficiaza si persoanele care nu se afla in una dintre aceste situatii, dar sunt:
- asociati, comanditari sau actionari;
- administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management;
- membri ai asociatiei familiale;
- autorizate sa desfasoare activitati independente;
- persoane care incheie un contract de asigurari sociale pentru concedii si indemnizatii pentru maternitate si concedii si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav, in conditiile in care au inceput stagiul de cotizare pana la data de 1 ianuarie 2006.

Prevederile enuntate instituie dreptul, nu obligatia persoanelor care realizeaza venituri din activitati independente, de a se asigura in sistemul asigurarilor pentru concedii si indemnizatii.
Daca doresc sa beneficieze de concedii si indemnizatii, persoanele care realizeaza astfel de venituri sunt obligate sa depuna declaratia de asigurare pentru concedii si indemnizatii la Casa de asigurari de sanatate la care acestia sunt luati in evidenta ca platitori de contributie de asigurari sociale de sanatate.

Declaratia de asigurare pentru concedii si indemnizatii se intocmeste in forma scrisa, conform modelului prezentat in anexa nr. 4 la Norma de aplicare a prevederilor OUG 158/2005
privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, si se depune personal sau de catre persoana imputernicita de titularul declaratiei.

Beneficiarii veniturilor din activitati independente pot solicita retragerea declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii prin depunerea la casele de asigurari de sanatate a formularului tip al solicitarii de retragere a declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii, conform modelului prezentat in anexa nr. 6 a normei.
In concluzie, beneficiarul veniturilor din activitati independente se poate asigura facultativ pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale, in baza Declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii (anexa nr. 4) si poate solicita oricand retragerea declaratiei, pe baza unui formular-tip de retragere (anexa nr. 6) din Norma de aplicare a prevederilor OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.

cum se completeaza casetele "Data angajare" si "Data plecare" din D112

Vom analiza cazul unei societati in cadrul careia persoana X,  angajata din 01.01.2011, intra in concediu crestere copil in data de 01.01.2012 si isi reia activitatea la data de 01.01.2013.

Vom stabili astfel cum se completeaza casetele "Data angajare" si "Data plecare" din D112 in lunile:
- ianuarie 2012
- februarie 2012
- ianuarie 2013
- februarie 2013, precum si ce alte obligatii legate de completare mai exista in afara de HG 1397/28.12.2010.

Solutia:

Pentru perioadele de raportare cuprinse intre 1 ianuarie 2011 si 30 iunie 2012, "Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate" se completeaza si se rectifica, dupa caz, in conformitate cu prevederile HG 1397/2010 privind modelul, continutul, modalitatea de depunere si de gestionare a "Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate".

Pentru declararea impozitului pe venit si a contributiilor sociale datorate, incepand cu obligatiile aferente lunii iulie 2012, cu termen de depunere pana la data de 25 august 2012 inclusiv "Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate" se completeaza si se rectifica, dupa caz, in conformitate cu prevederile OMFP 1045/2012.

Atat Instructiunile de completare a formularului Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate aprobate prin HG 1397/2010, cat si cele abrobate prin OMFP 1045/2012 stabilesc ca, in situatia in care in perioada de raportare nu au rezultat sume datorate/de plata pentru impozitul pe venit si/sau contributiile cuprinse in vectorul fiscal, la rubrica Suma datorata/de plata se inscrie cifra 0 (zero).
De asemenea, cele doua instructiuni stabilesc urmatoarele:
Caseta "Data angajare" - se completeaza numai pentru sistemul de asigurari sociale de sanatate - se inscrie data de la care asiguratii incep activitatea dependenta la un angajator, respectiv data de la care incepe relatia de dependenta dintre asigurat si institutia asimilata.

Caseta "Data plecare" - se completeaza numai pentru sistemul de asigurari sociale de sanatate - se inscrie data la care inceteaza activitatea asiguratului la un angajator, respectiv data la care inceteaza relatia de dependenta dintre asigurat si institutia asimilata angajatorului.

Caseta "Data angajare" si caseta "Data plecare", dupa caz, se completeaza de fiecare data cand se intocmeste declaratia.

In cazul suspendarii CIM pentru efectuarea concediului pentru cresterea copilului (CCC) raspunsul oficial al reprezentantilor ANAF in "Colectia de Intrebari si Raspunsuri pe tema declaratiei unice D112" a fost ca se completeaza cele doua casete la intrarea in concediul pentru cresterea copilului si la incetarea acestuia, dat fiind faptul ca persoanele care se afla in concediu si indemnizatie crestere copil pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani sau se afla in concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului cu handicap cu varsta cuprinsa intre 3 si 7 ani sunt asigurate in sistemul asigurarilor sociale de sanatate cu plata contributiei din alte surse, contributia datorata se suporta de catre bugetul de stat iar aceste persoane sunt raportate in Formularul 112 de catre Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale.

Versiunea actuala a colectiei de intrebari si raspunsuri o puteti vizualiza la adresa:
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/declunica/D112_intrebari_frecvente_v6.pdf

Versiunea Formularului 112 valabila incepand cu data de 01 ianuarie 2012 nu mai permite inscrierea unei date anterioare perioadei de raportare in caseta "Data plecare". Data inscrisa in aceasta caseta trebuie sa se incadreze in luna de raportare.

Prin urmare, consideram ca, la suspendarea contractului individual de munca si, respectiv, la reluarea activitatii, cele doua casete nu se completeaza cu data suspendarii, respectiv data reluarii activitatii.

Astfel, pe perioada in care salariatii au contractul individual de munca suspendat pentru concediu crestere copil, consideram ca angajatorul ii va inscrie in Declaratia 112, Anexa nr.1.2 Anexa asigurat, Sectiunea A, Tip asigurat - 1 - Salariat, cu venit brut realizat 0.

In casetele Asigurat/neasigurat pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate si Asigurat in sistemul de asigurari pentru somaj se va alege optiunea 2-neasigurat. Randul 6- Ore suspendate luna - se completeaza cu numarul de ore suspendate din luna.

Caseta "Data angajare" se completeaza cu data angajarii (01.01.2011) de fiecare data cand se intocmeste declaratia.

Durata suspenderii in perioada CCC.

Ne oprim astazi asupra cazului in care o salariata intra in concediu crestere copil (CCC) incepand cu 01.08.2013 pana implineste copilul 2 ani. Perioada de suspendare este 01.08.2013-24.05.2015. Copilul s-a nascut la data de 24.05.2013.

Avand in vedere ca sotul nu opteaza ptr CCC de cel putin o luna, vom vedea daca in ReviSal se va opera suspendarea contractului individual de munca in perioada 01.08.2013-24.04.2015 sau in perioada 01.08.2013-24.05.2013. In plus, vom stabili daca inregistrarea suspendarii CIM in ReviSal se face in data de 01.08.2013.


Solutia:

Perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale, se inscriu in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) conform art. 3 alin. (2) lit. h) din HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal), cu modificarile si completerile ulterioare.
Pe cale de consecinta, decizia de suspendare a CIM pentru concediu crestere copil va fi inregistrata in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) dupa inregistrarea cererii pentru concediu crestere copil, depusa de salariata.
Ori salariata in cererea depusa va mentiona perioada concediului pana la implinirea copilului a varstei de 2 ani. Astfel angajatorul va inregistra in registrul general de evidenta a salariatilor suspendarea contractului pana la implinirea copiluluia varstei de 2 ani si nu de un an si 11 luni.
Potrivit dispozitiilor art. 11 din OUG 111/2010, salariata mama trebuie sa inregistreze, la unitate, cererea de revenire, cel mai tarziu la implinirea copilului a varstei de un an si 11 luni daca pe durata concediului pentru cresterea copilului nu se constata un handicap si daca tatal indeplineste conditiile pentru CCC.
Daca tatal nu indeplineste conditiile de acordare a concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului, mama va beneficia de concediu crestere copil pana la implinirea copilului a varstei de 2 ani, dispozitiile art. 11 din OUG 111/2010 nemaifiind aplicabile.

6000 lei amenda trusa medicala

Firmele sunt supuse unui set larg de cerinte. Toate trebuie indeplinite pentru ca un control ITM sa treaca fara palpitatii, fara amenzi, fara concedieri din partea superiorilor nostri. La urma urmei, stim cu totii faptul ca greselile sunt omenesti, insa asta nu inseamna ca ni le iarta cineva.

Este cazul tuturor angajatorilor amendati pe motivul ca nu au in dotare truse sanitare de prim ajutor, complete, omologate. Este si cazul celor care au achizitionat o trusa sanitara contrafacuta!

Da! In cazul in care nu stiati, va spunem noi. Pe piata exista o serie larga de truse sanitare contrafacute. Inspectorii ITM le recunosc cu maxima usurinta si vor aplica amenzi fara sa clipeasca in cazul in care trusa dvs nu este una omologata, care sa respecte toate cerintele Ordinului 427/2002.

Din pacate, aceasta este situatia de care ne lovim cu totii. Nu avem cum sa o schimbam, insa putem sa ne asiguram ca rezultatul final nu este o amenda! De aceea, va rog sa verificati daca aveti sau in situatia in care nu aveti aceste truse, sa le achizitionati cat mai urgent!
Amenda este de 6000 lei.

Controlul medical la elevi/studenti practicanti

Intrebare: Elevii sau studentii care in baza unei conventii isi desfasoara stagiul de practica in cadrul unei unitati/inteprinderi sunt obligati ca in prealabil sa efectueze un control medical (cab. de medicina a muncii) in urma caruia sa le fie eliberata o fisa de aptitudine pentru activitatea de practica ce urmeaza sa o desfasoare in cadrul acelei unitati/intreprinderi ?

Raspuns: Cerintele minime pentru supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate, pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu boli profesionale cauzate de agenti nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si a suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca sunt stabilite prin HG nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Potrivit acestei reglementari, supravegherea sanatatii lucratorilor reprezinta totalitatea serviciilor medicale care asigura prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesie, precum si mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca a lucratorilor.

Serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii lucratorilor sunt:

- examenul medical la angajarea in munca,
- examenul medical de adaptare,
- examenul medical periodic,
- examenul medical la reluarea activitatii,
- supravegherea speciala si
- promovarea sanatatii la locul de munca.
In sensul prevederilor din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, cu modificarile si completarile ulterioare, (art. 5, lit. a), prin lucrator se intelege persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice.

Prin urmare, nu elevii sau studentii care in baza unei conventii isi desfasoara stagiul de practica in cadrul unei unitati/intreprinderi sunt obligati ca in prealabil sa efectueze un control medical, ci angajatorul la care elevii sau studentii isi desfasoara stagiul de practica in baza unei conventii are obligatia de a asigura supravegherea sanatatii acestora potrivit legilor in vigoare.

Angajatorul este obligat sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sanatatii lucratorilor, inclusiv studentilor si elevilor in perioada efectuarii stagiului de practica, acestia nefiind implicati in niciun fel in costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale.

Primul ajutor in caz de accidentare sau de imbolnavire.

Primul ajutor in caz de accidentare sau de imbolnavire acuta trebuie sa fie acordat la locul unde s-au produs acestea, de catre orice persoana care este pregatita pentru astfel de interventii.

Ce este un salvator?

Cel care acorda primul ajutor – salvatorul – nu inlocuieste medicul, dar prin masurile pe care le aplica, el trebuie sa reuseasca sa evite:

-    inrautatirea starii accidentatului;
-    aparitia altor complicatii;
-    producerea mortii victimei.

In functie de pregatirea lor, salvatorii pot fi incadrati in trei categorii:

-    medicii de orice specialitate: ei vor interveni cu prioritate la locul unui accident;
-    cadrele medii sanitare si studentii medicinisti din ultimii ani de facultate;
-    toate persoanele care au fost instruite pentru a acorda primul ajutor.

Cu exceptia cazurilor de mare urgenta si/sau petrecute in locuri izolate, primul ajutor in caz de accident sau imbolnavire acuta ar trebui sa fie acordat de catre salvatorii din prima si a doua categorie – salvatorii profesionisti.

Salvatorul trebuie sa cunoasca riscurile specifice locurilor de munca pentru care este pregatit sa acorde prim ajutor in caz de accident sau imbolnavire acuta, avand si un rol preventiv. El trebuie sa fie in legatura cu personalul de conducere si cu personalul implicat in activitatea de securitate si sanatate in munca.

Formarea salvatorului trebuie sa fie predominant practica, explicatiile fiind date in timpul predarii si invatarii manevrelor. Este necesar ca aceasta pregatire sa fie completata cu antrenamente periodice, pentru ca salvatorii sa poata efectua manevrele de reanimare si operatiile de salvare oricand si oriunde.

Obligatia cea mai importanta a unui salvator este sa previna agravarea starii victimei, deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului.

Care sunt actiunile salvatorului?

Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:

a) Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si ii bate inima (are puls), sunt necesare urmatoarele actiuni:

•  asezarea in pozitie de siguranta;

•  acoperirea victimei, alarma;

•  supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor medicale.

b) Daca victima nu raspunde, nu respira, dar are puls, sunt necesare urmatoarele actiuni:

• degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;

• manevra Heimlich;

• respiratie "gura la gura" sau "gura la nas".

c) Daca victima nu raspunde, nu respira, nu are puls, este necesara:

• reanimarea cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie "gura la gura" sau "gura la nas").

d) Daca victima sangereaza abundent, sunt necesare urmatoarele actiuni:

•  compresie manuala locala;

•  pansament compresiv;

•  compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).

e) Daca victima prezinta arsuri provocate de foc sau caldura:

•  se face spalare cu apa pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru racorire.

f) Daca victima prezinta arsuri provocate de substante chimice:

• se face spalare abundenta cu apa. Nu se incearca neutralizarea acidului cu baza si invers.

g) Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:

• oricare ar fi semnele, se va actiona ca si cum victima ar avea o fractura, evitand sa o deplaseze si respectand toate eventualele deformari la nivelul: membrului superior, membrului inferior, coloanei vertebrale.

h) Daca victima prezinta plagi simple:

• se curata si se panseaza plaga.

i) Daca victima prezinta plagi grave:

• se asaza victima intr-o pozitie adecvata si se ingrijeste plaga, aplicandu-se comprese pentru oprirea sangerarii.

Sanctionarea disciplinara are loc potrivit unor reguli procedurale

Sanctionarea disciplinara are loc potrivit unor reguli procedurale al caror scop este asigurarea, pe de o parte a eficientei combaterii unor acte si comportari daunatoare procesului muncii, iar pe de alta parte, garantarea stabilirii exacte a faptelor si respectarii dreptului la aparare al persoanelor in cauza, evitandu-se astfel aplicarea unor sanctiuni nejuste.

In acest context, Legea 53/2003 – Codul muncii, republicata stabileste in cadrul art. 247 ca angajatorul dispune de prerogativa discplinara, avand dreptul de aplica potrivit legii, sanctiuni discplinare salariatuilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere discplinara, dar stabileste sub sanctiunea nulitatii absolute, ca nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art.248 alin. (1) lit. a), respectiv avertismentul scris, nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile (art. 251 alin. (1) Codul muncii, republicat).
Mai mult, abaterea disciplinara este, asa cum o defineste art. 263 alin. (2) din Codul muncii, o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.
Prin urmare, pentru a incadra fapta salariatului in notiunea de abatere disciplinara trebuie sa se constate ca salariatul a actionat cu vinovatie. Lipsa vinovatiei salariatului atrage inadmisibilitatea sanctionarii disciplinare a acestuia.
Pentru a stabili vinovatia salariatului si in functie de gravitatea faptei comise, sanctiunea aplicabila, angajatorul este obligat ca, inainte de aplicarea sanctiunii, sa efectueze cercetarea disciplinara prealabila.
Asadar, fata de prevederile legale mentionate apreciem ca inscrierea in Regulamentul intern a unei prevederi conform careia in situatia absentelor nemotivate angajatorul poate desface contractul de munca disciplinar fara a parcurge etapele prevazute de lege contravine prevederilor legale mentionate, iar emiterea unei decizii de sanctionare fara indeplinirea procedurii cercetarii discplinare prealabile este lovita de nulitate absoluta. In aceasta situatie, apreciem ca in eventualitatea unui conflict de munca, decizia emisa fara respectarea prevederilor legale ar fi anulata.
Precizam ca, angajatorul are posibilitatea ca, in regulamentul intern sa cuprinda reguli cu privire la abaterile discplinare si sanctiunile aplicabile, precum si reguli referitoare la procedura disciplinara, insa la stabilirea acestora trebuie sa se tina cont in mod imperativ de prevederile cuprinse in cadrul art. 247 – 252 din Codul muncii, republicat.

Acordarea diurnei tuturor angajatilor

Prin randurile urmatoare, vom stabili in ce masura este obligatorie acordarea diurnei tuturor angajatilor care pleaca in deplasare in interes de serviciu, in tara sau in strainatate, in conditiile in care li se asigura angajatilor toate trei mesele in fiecare zi, transport si cazare platite de firma.

De asemenea, vom vedea daca aceasta diurna trebuie obligatoriu acordata chiar daca li se asigura angajatilor doar micul dejun si masa de pranz, plus cazare si transport - atat cand este vorba despre deplasare in tara, cat si cand este vorba despre deplasare in strainatate.

Solutia:

Codul muncii stabileste drepturile salariatului delgat fara a distinge dupa cum delegarea are loc in tara sau in strainatate.

Conform art. 44 alin. (2) din Codul muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.

Astfel, indiferent daca este delegat in tara sau in strainatate salariatul delegat are dreptul la:

- plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.
- indemnizatie de transport si cazare in conditiile prevazute de lege sau de contractual colectiv de munca aplicabil.

Dupa cum se poate observa, prevederea legala care stabileste dreptul salariatilor la indemnizatia de delegare, art. 44 alin. (2) din Codul muncii,  nu distinge dupa cum angajatorul le asigura masa.

De aceea apreciem ca angajatorul are obligatia sa acorde salariatilor indemnizatia de deplasare si facultativ poate sa asigure acestora masa.

cazul in care angajatul care urmeaza sa il inlocuiasca pe angajatul suspendat are CIM pe perioada nedeterminata

La inlocuirea unui angajat cu CIM suspendat, un alt angajat din subordinea acestuia ii preia functiile, fara a se face insa cumul de functii. In cazul in care angajatul care urmeaza sa il inlocuiasca pe angajatul suspendat are CIM pe perioada nedeterminata, vom stabili in ce masura se mai poate face act aditional de modificare functie perioada determinata.

Solutia:
Dupa cum am mentionat anterior, salariata care intra in concediul pentru cresterea copilului (CCC) poate fi inlocuita prin angajarea pe postul acesteia a unei persoane cu contract individual de munca pe durata determinata, in temeiul art. 83 lit. a) din Codul muncii, republicat, potrivit caruia contractul individual de munca poate fi incheiat pentru o durata determinata pentru inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva.
Potrivit art. 84 alin. (2) din Codul muncii, republicat, in cazul in care contractul individual de munca pe durata determinata este incheiat pentru a inlocui un salariat al carui contract individual de munca este suspendat, durata contractului va expira la momentul incetarii motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de munca al salariatului titular.
In ceea ce priveste modificarea temporara a felului muncii, aceasta se poate realiza in mod exceptional, prin detasare, insa numai cu acordul salariatului in cauza, in conformitate cu dispozitiile art. 45 teza a II-a din Codul muncii, republicat. Totodata, in conformitate cu dispozitiile art. 48 din cod, angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii, fara consimtamantul salariatului, in cazul unor situatii de forta majora, cu titlu de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului, in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod.

Aceste dispozitii legale de exceptie au caracter imperativ, prin urmare, modificarea temporara a felului muncii poate fi dispusa numai cu respectarea acestor prevederi legale.

Pe cale de consecinta trecerea in mod temporar (pe o durata determinata) a unui salariat pe o alta functie s-ar putea dispune numai prin actul unilateral al angajatorului numai in cazurile prevazute limitativ de art. 48 din Codul muncii, republicat.
Apreciem ca actul aditional prin care partile convin modificarea functiei nu poate fi incheiat pe durata determinata, deoarece legiuitorul nu opereaza cu un asemenea concept, nefiind reglementat legal, asa incat apreciem ca in speta prezentata este inadmisibila incheierea unui astfel de document.
De altfel, legea prevede in mod neechivoc ca salariata care intra in concediul pentru cresterea copilului (CCC) poate fi inlocuita prin angajarea pe postul acesteia a unei persoane cu contract individual de munca pe durata determinata.
In concluzie, postul salariatei care intra in CCC va putea fi ocupat de o persoana angajata in baza unui contract individual de munca pe durata determinata

Cum calculam corect baza de calcul al concediului medical

Intrebare: Cum calculam corect baza de calcul al concediului medical ( cod 09-risc maternal ) pentru o salariata cu 4 luni lucrate la societatea noastra, iar pentru celelalte 2 luni anterior angajarii la societatea noastra nu poate aduce adeverinta cu stagiu si venituri din motive neimputabile ei?

Raspuns: In situatia in care salariata nu prezinta dovada stagiului de cotizare in sistemul asigurarilor pentru concedii si indemnizatii  veti lua in calcul numai veniturile acordate in cele 4 luni asupra carora s-a calculat contributia pentru concedii si indemnizatii.
Baza de calcul al indemnizatiei de incapacitate temporara de munca se determina, potrivit art. 10 alin. (1) din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si In cazul in care persoana asigurata a realizat venituri pe o perioada mai mica de 6 luni (luand in calcul si veniturile realizate la alti angajatori), baza de calcul a indemnizatiilor o constituie media veniturilor realizate pe baza carora s-a achitat contributia.
Aceasta situatia este explicata la art. 73 din (2) din Normele metodologice de aplicare a OUG 158/2005
privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate dupa cum urmeaza:
In cazul in care persoana asigurata a realizat venituri pe o perioada mai mica de 6 luni, baza de calcul a indemnizatiilor o constituie media veniturilor realizate pe baza carora s-a achitat contributia.
Exemplul nr. 1                   
                            - lei -
    luna    1    2       3         4       5        6
    V          -    -    500    500    500    500
    NZ        -    -      21       20     21      20

In acest caz, media zilnica a bazei de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate se determina ca raport intre suma veniturilor realizate in lunile 3, 4, 5 si 6, pe baza carora s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii, si numarul total de zile pentru care s-a achitat contributia in aceasta perioada.

Procedura cercetare disciplinara!

Vom analiza mai jos situatia in care un salariat (conducator auto) a produs un accident rutier din culpa sa si a avariat total un cuplu de vehicule producand un prejudiciu mare societatii.
Vom stabili ce trebuie intocmit in vederea cercetarii disciplinare. Societatea decide sa-i fie suspendat contractul de munca astfel ca se va vedea in ce masura trebuie intocmita decizie de suspendare CIM, cu semnatura de luare la cunostinta a salariatului.
Solutia:
In temeiul art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea 53/2003 - Codul muncii, republicata angajatorul poate avea initiativa suspendarii contractului individual de munca, pe durata cercetarii disciplinare, in conditiile legii. Este de retinut ca, in cazul suspendarii contractului individual de munca din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendarii acesta nu va beneficia de niciun drept care rezulta din calitatea sa de salariat (alin. (4) al art.49 din Codul muncii, republicat).
Totodata, art. 251 alin. (1) din Codul muncii stabileste sub sanctiunea nulitatii absolute, ca nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.
Asadar, angajatorul are posibilitatea de a suspenda contractul de munca al salariatului cercetat pe perioada cat dureaza cercetarea disciplinara. Alte dispozitii legale in ceea ce priveste conditiile sau limitarea duratei de suspendare a contractului individual de munca nu sunt stabilite de lege. In ceea ce priveste perioada pe care urmeaza sa fie suspendat contractul individual de munca textul de lege nu a determinat in concret acest lucru, ci doar ca suspendarea se poate dispune pe durata cercetarii prealabile, adaugand doar sintagma in conditiile legii.
Insa angajatorul nu va putea dispune suspendarea decat in masura in care aceasta se bazeaza pe criterii obiective, este dispusa cu buna-credinta si este necesara pentru asigurarea cercetarii prealabile corecte a abaterii savarsite de salariat, in caz contrar, in eventualiatea contestarii de catre salariat a masurii dispuse impotriva lui angajatorul putand fi gasit vinovat de savarsirea unui abuz de drept impotriva salariatului. De aceea, in ceea ce priveste suspendarea contractului individual de munca al salariatului cercetat, decizia ii apartine in mod exclusiv angajatorului si se va lua de la caz la caz in functie de imprejurarile concrete care impun suspendarea contractului, neprelungindu-se suspendarea acestuia dincolo de necesarul desfasurarii cercetarii prealabile.
Potrivit art. 252 alin. (1) din Codul muncii angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei, decizie de suspendare care, pentru a produce efecte, trebuie adusa la cunostinta salariatului.
Teoretic, durata cercetarii prealabile nu poate depasi prin urmare 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, asa incat in raport de dispozitiile art. 52 alin. (1) lit. a) din Codul muncii coroborat cu art. 252 alin. (1), apreciem ca efectuarea cercetarii disciplinare prealabile si deci a suspendarii contractului individual de munca pentru efectuarea cercetarii nu poate depasi termenul de 30 de zile calendaristice. Totusi, in masura in care din motive obiective perioada cercetarii disciplinare depaseste termenul de 30 de zile calendaristice prevazut de lege, atunci apreciem ca, contractul individual de munca al salariatului poate fi suspendat pana la finalizarea perioadei de cercetare disciplinara.
Asadar, potrivit prevederilor legale mentionate, fapta va putea fi considerata imputabila doar daca in urma finalizarii procedurii cercetarii disciplinare salariatul in cauza este considerat vinovat aplicandu-i-se o sanctiune disciplinara, in conditiile legii.
In situatia in care, la finalul procedurii cercetarii disciplinare prealabile se constata nevinovatia salariatului in cauza, acesta isi reia activitatea avuta anterior si i se va plati, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului (art. 52 alin. (2).
In ceea ce priveste documentele ce trebuie avute in vedere cu ocazia cercetarii disciplinare, precizam ca potrivit prevederilor art. 242 lit. f) si g) din Codul muncii, republicat, Regulamentul intern al unitatii trebuie sa cuprinda abterile disciplinare si sanctiunile aplicabile, dar si reguli referitoare la procedura disciplinara. Totodata, art. 251 alin. (2) din Codul muncii, republicat stabileste ca la nivelul angajatorului trebuie sa existe o persoana imputernicita sa realizeze cercetarea disciplinara. Asadar, acestei persoane imputernicite de catre angajator ii revine sarcina de a indeplini procedura cercetarii disciplinare prelabile, conform celor stabilite si reglementate prin Regulamentul intern aprobat la nivelul unitatii.
Astfel, va trebui ca procedura cercetarii disciplinare sa fie efectuata cu respectarea intocmai a prevederilor Codului muncii, republicat referitoare la modalitatea de stabilire a sanctiunii discplinare, aydirea salariatului si alte asemenea aspecte, iar decizia de aplicare a sanctiunii sa cuprinda in mod obligatoriu elementele prevazute la art. 252 alin. (2) din Codul muncii, republicat.
Precizam ca, in cazul in care fapta salariatului in cauza a fost sesizata si ca abatere disciplinara si ca infractiune, procedura angajarii raspunderii disciplinare se suspenda pana la dispunerea neinceperii urmaririi penale, scoaterii de sub urmarire penala ori incetarii urmaririi penale sau pana la data la care instanta judecatoreasca dispune achitarea sau incetarea procesului penal. In aceasta situatie devin aplicabile prevederile art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, conform carora contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului  in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.

De asemenea, va rugam sa tineti cont si de prevederile Codului muncii, republicat referitoare la angajarea raspunderii patrimoniale a salariatului reglemenate la art. 253 - 259 din Codul muncii, republicat.
In ceea ce priveste documentele care trebuie intocmite mentionam ca acestea ar fi:
- Stabilirea procedurii cercetarii disciplinare prealabile in Regulamentul intern;
- Nominalizarea persoanei/persoanelor imputernicite de angajator sa realizeze procedura cercetarii disciplinare prelabile;
- Luarea deciziei angajatorului de a suspenda contractul individual de munca al salariatului, intocmirea deciziei de suspendare si comunicarea acesteia salariatului in cauza, cu semnatura de primire a acestuia si a datei in care a fost realizata comunicarea;
- Convocarea salariatului cercetat discplinat, cu precizarea obiectului, a datei, orei si locului intalnirii si consemnarea audierii in scris sub semnatura partilor participante;
- Administrarea de probe;
- Intocmirea de catre persoana/persoanele imputernicite de angajator a referatului de cercetare disciplinara care trebuie sa cuprinda cel putin:
* imprejurarile in care fapta a fost savarsita;
* gradul de vinovatie a salariatului;
* consecintele abaterii disciplinare;
* comportarea generala in serviciu a salariatului;
* eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta
- Intocmirea deciziei de sanctionare disciplinara cu respectarea elementelor prevazute la art. 252 din Codul muncii, republicat;
- Comunicarea deciziei de sanctionare salariatului in cauza predata personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta.

infiintarea popririi pe salariu

O societate primeste o comunicare prin care i se solicita sa retina bani din salariul unui angajat, acesta avand calitatea de coplatitor intr-un contract de credit. In adeverinta eliberata de societate, s-a mentionat ca angajatorul nu isi asuma raspunderea de a retine suma din salariu in caz de neplata.
Vom stabili in ce masura este societatea obligata sa retina sumele respective, in conditiile in care nu s-a intocmit inca o adresa de infiintare a popririi.

Solutia:

In speta nu se precizeaza cine este expeditorul comunicarii primite de angajator si nici continutul acestei comunicari, fapt pentru care mentionam ca in baza dispozitiilor art. 781 alin. (1) din Codul de procedura civila, poprirea trebuie sa fie infiintata la cererea creditorului de catre un executor judecatoresc al carui birou se afla in circumscriptia curtii de apel unde isi are domiciliul sau sediul debitorul ori tertul poprit, nerespectarea dispozitiilor acestui articol atragand nulitatea neconditionata a actelor de procedura efectuate, astfel cum rezulta din dispozitiile art. 781 alin. (3) coroborat cu art. 651 alin. (4) din Codul de procedura civila
.
Totodata, dupa cum rezulta din dispozitiile art. 782 alin. (1) din Codul de procedura civila poprirea se infiinteaza fara somatie, in baza incheierii de incuviintare a executarii, prin adresa in care se va preciza si titlul executoriu in temeiul caruia s-a infiintat poprirea, ce va fi comunicata tertului poprit, in speta angajatorului, impreuna cu incheierea de incuviintare a executarii sau un certificat privind solutia pronuntata in dosar.

Despre masura luata va fi instiintat si debitorul, caruia i se va comunica, in copie, adresa de infiintare a popririi, la care se vor atasa si copii certificate de pe incheierea de incuviintare a executarii sau de pe certificatul privind solutia pronuntata in dosar, si titlul executoriu, in cazul in care acestea din urma nu i-au fost anterior comunicate.

In adresa de infiintare a popririi i se va pune in vedere tertului poprit, interdictia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile pe care i le datoreaza ori pe care i se va datora, declarandu-le poprite in masura necesara pentru realizarea obligatiei ce se executa silit, astfel cum reiese din dispozitiile alin. (2) al aceluiasi articol.

Adresa de infiintare a popririi va cuprinde numele si domiciliul debitorului persoana fizica ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de inregistrare ori codul de identificare fiscala, daca sunt cunoscute (art. 782 alin. 3 din Codul de procedura civila).
In speta daca nu s-a infiintat poprirea astfel cum este reglementata cu titlu imperativ de legiuitor, simpla comunicare din partea unei banci prin care s-a solicitat angajatorului sa retina o suma de bani din salariul unui angajat apreciem ca nu are valoarea unui act procedural de executare silita, asa incat nici angajatorul nu are calitatea unui tert poprit si nici obligatiile rezultand din aceasta calitate.

Transferul unui angajat (personal contractual) de la o firma privata catre o institutie publica.

Vom stabili mai jos care e procedura pe care va trebui sa o urmeze angajatorul pentru transferul unui angajat (personal contractual) de la o firma privata catre o institutie publica.

Solutia:

In prezent institutia transferului este reglementata doar in domeniul functiei publice, in speta in cadrul Legii 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, acesta neregasindu-se reglementat si in legislatia muncii, respectiv in cadrul Legii 53/2003 - Codul muncii, republicat.
In acest context, apreciem ca institutia transferului reprezinta atat o modalitate de ocupare a functiei publice, cat si de modificare a raporturilor de serviciu, dar exclusiv in domeniul functiei publice, astfel cum este aceasta prevazuta in cadrul art. 90 si urmatoarele din Legea 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel, conform acestor prevederi legale transferul poate avea loc fie in interesul serviciului, fie la cererea functionarului public si se poate face intr-o functie publica pentru care sunt indeplinite conditiile specifice prevazute in fisa postului.
Asadar, intrucat legea speciala conditioneaza transferul de detinerea unei functii publice, apreciem ca in speta mentionata de dvs transferul nu este posibil, intrucat o persoana care nu are aceasta calitate nu poate fi transferata in cadrul unei institutii publice.

Beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare asiguratii

In anumite situatii varsta standard de pensionare poate fi redusa. Beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare asiguratii care au realizat stagii de cotizare in una sau mai multe din urmatoarele situatii:

- au desfasurat activitate in conditii de munca speciale (fosta grupa I);
- au desfasurat activitate in conditii de munca deosebite (fosta grupa II);
- au desfasurat activitate in alte conditii de munca;
- au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat;
- nevazatorii care au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare;
- beneficiari ai Decretului-lege nr. 118/1990.

Persoanele care au prestat activitate in grupele speciale de munca anterior date de 01 aprilie 2001, dar si persoanele care au realizat ulterior acestei date stagiu de cotizare in conditii deosebite sau speciale de munca beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare.

Perioadele de vechime in munca realizate in grupele I si a II-a de munca pana la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare in conditii deosebite, in vederea reducerii varstelor de
pensionare, cu exceptia celor realizate in activitatile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt incadrate in conditii speciale.


Sunt incadrate in conditii speciale conform art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 locurile de munca din:

- unitatile miniere, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel putin 50% din timpul normal de munca in luna respectiva;

- activitatile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii;

- activitatile din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, prevazute de actele normative cu regim clasificat emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi;

- aviatia civila, pentru personalul navigant prevazut in anexa nr. 1 la Legea nr. 263/2000 privind sistemul unitar de pensii publice (vezi anexa 3);

- activitatile si unitatile prevazute in anexele nr. 2 si 3 la Legea nr. 263/2000 privind sistemul unitar de pensii publice (vezi anexa nr. 4);

- activitatea artistica desfasurata in profesiile prevazute in anexa nr. 4 la Legea nr. 263/2000 privind sistemul unitar de pensii publice (vezi anexa nr. 5).

Asadar, perioada de vechime in munca realizata in grupele I si a II-a de munca, daca nu se incadreaza in prevederile art. 30 din Legea 263/2010, constituie stagiu de cotizare in conditii
deosebite.

Concediul pentru cresterea copilului este reglementat de OUG 111/2010.

Concediul pentru cresterea copilului este reglementat de OUG 111/2010. Durata concediului pentru cresterea copilului se raporteaza la data nasterii copilului.

Prin urmare nu se calculeaza un an de cand salariata a depus cererea pentru concediu crestere copil ci de la data nasterii copilului.
Astfel, potrivit art. 8 din OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copilului, de indemnizatia lunara si stimulentul de insertie beneficiaza oricare dintre parintii firesti ai copilului, in raport cu optiunea exprimata, daca indeplineste conditiile de acordare prevazute de OUG 111/2010.
Angajatorul are obligatia de a aproba concediul pentru cresterea copilului precum si concediul fara plata. Perioada de acordare se stabileste de comun acord cu angajatul (art. 25 alin. (1) din OUG 111/2010).
Asadar, dupa efectuarea concediului indemnizat pentru cresterea copilului pana la un an, salariata poate solicita concediu fara plata pana la implinirea copilului a varstei de 2 ani respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap.
Cu privire la dreptul tatalui la concediu pentru cresterea copilului facem precizarea ca incepand cu data de 1 martie 2012, in cazul salariatilor ai caror copii se nasc, sunt adoptati, luati in plasament, incredintati in vederea adoptiei, sau s-a stabilit tutela incepand cu aceasta data, sunt aplicabile dispozitiile art. 11 din OUG 111/2010.

Astfel, potrivit acestor dispozitii, dreptul la concediul pentru cresterea copilului stabilit potrivit OUG 111/2010 se acorda pe baza netransferabila persoanelor ai caror copii se nasc incepand cu data de 1 martie 2012, sau sunt adoptati, luati in plasament, incredintati in vederea adoptiei, sau s-a stabilit tutela incepand cu aceasta data, in situatia in care ambele persoane din familia respectiva indeplinesc conditiile de acordare a acestuia, dupa cum urmeaza:
a) cel putin o luna din perioada totala a concediului de crestere a copilului este alocata uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;
b) in situatia in care persoana prevazuta la lit. a) nu solicita dreptul la concediul care ii revine, celalalt parinte nu poate beneficia de dreptul la concediu in locul acesteia.
Celalalt parinte care nu a solicitat dreptul la indemnizatie poate solicita acest drept, daca indeplineste conditiile de acordare, oricand pana la implinirea de catre copil a varstei de un an, 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap. Daca acest drept nu se solicita, concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului se reduc cu o luna.

Persoana indreptatita care se afla in concediu pentru cresterea copilului poate opta pentru concediu fara plata sau, dupa caz, pentru realizarea de venituri supuse impozitului.
Prevederile art. 11 nu se aplica:
- in cazul persoanei singure;
- in cazul in care celalalt parinte nu indeplineste conditiile de acordare a concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului.

In speta, daca celalalt parinte, tatal, indeplineste conditiile pentru acordarea concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului, salariata va beneficia de concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea de catre copil a varstei de un an redus cu o luna.

Asadar, salariata mama trebuie sa inregistreze, la unitate, cererea de revenire sau cererea de concediu fara plata cel mai tarziu, cu o luna inainte de implinirea copilului a varstei de un an.

Munca suplimentara, dezbatere

Potrivit art. 120 alin. (1) din Codul muncii, republicat, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.
Art. 112 alin. (1) din cod prevede ca pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.
Conform acestor dispozitii legale, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal de 40 de ore pe saptamana este considerata munca suplimentara.
Asadar, aprecierea muncii prestate de salariat ca fiind munca suplimentara se face in raport de saptamana de lucru ca unitate de timp.
Prin urmare, daca salariatul presteaza activitate peste 40 de ore pe saptamana, ceea ce trece de 40 de ore pe saptamana reprezinta munca suplimentara.
Conform art. 122 din Codul muncii, munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.
In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
Art. 123 stabileste ca, in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.
Sporul pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

Asadar, orele suplimentare efectuate de catre angajat se vor compensa cu ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice.

In situatia in care nu este posibila compensarea prin ore libere platite, salariatul beneficiaza de:
- salariul corespunzator pentru orele lucrate suplimentar si
- un spor pentru munca suplimentara stabilit prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, spor ce nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

In ceea ce priveste munca prestata in zilele de sambata si duminica sunt aplicabile drepturile prevazute la art. 137 din Codul muncii.
Astfel, art.137 din Codul muncii stabileste ca acesta se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
In doua ipoteze - pericolul de a se prejudicia intresul public sau pericolul de a se periclita desfasurarea normala a activitatii-conform art.137 alin.(2) din Codul muncii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca sau prin regulamentul intern.
In aceasta situatie, salariatii beneficiaza de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca(art.137 alin.3).
In plus, art. 137 alin.(4) stabileste ca, in situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).
Asadar, salariatului care presteaza activitate sambata nu ii este respectat repausul saptamanal. Prin urmare nu are relevanta daca salariatul presteaza sambata 2 ore, 4 ore sau 8 ore, relevanta are faptul ca salariatul nu a beneficiat de repausul saptamanal in ziua de sambata situatie in care pentru respectarea dispozitiilor art. 137, salariatul va beneficia de alte doua zile libere consecutiv si de un spor la salariu astfel cum acesta a fost stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.

Negocierea si inregistrarea contractului colectiv de munca sunt reglementate de Legea 62/2011 a dialogului social, republicata.

Negocierea si inregistrarea contractului colectiv de munca sunt reglementate de Legea  62/2011 a dialogului social, republicata.

In cuprinsul contractului colectiv de munca vor fi inregistrate clauze cu privire la:

-  sfera de aplicare;
- clauze de recunoastere;
- colaborarea dintre partile contractante;
- durata contractului colectiv de munca;
- incheierea, modificarea, executarea, suspendarea si incetarea CCM;
- timpul de munca si timpul de odihna;
- durata muncii;
- durata normala a muncii;
- durata redusa de munca;
- munca suplimentara;
- munca in timpul noptii;
- zilele de sarbatoare legala;
- concediul de odihna;
- alte concedii si zile libere;
- invoiri;
- salarizarea;
- securitatea si sanatatea in munca;
- acordarea echipamentului individual de protectie si a echipamentului de lucru;
- ocrotirea sanatatii salariatilor;
- igiena muncii;
- conditii sociale;
- munca in conditii deosebite;
- organizarea si normarea muncii;
- masuri de protectie sociala;
- piederea temporara a capacitatii de munca;
- munca persoanelor cu handicap;
- refacerea capacitatii de munca;
- ajutoare materiale;
- munca si protectia femeilor si tinerilor;
- incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului indiviual de munca;
- angajarea si incadrarea personalului;
- perioada de proba;
- incetarea contractului individual de munca din initiativa salariatului;
- incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului (concedierea);
- incetarea contractului individual de munca din motive care tin de persoana salariatului;
- concedieri colective;
- protejarea fortei de munca;
- formarea profesionala, economica, sociala si sindicala;
- drepturi si imunitati sindicale;
- comunicarile in cadrul intreprinderii;
- obligatiile partilor;
- dispozitii finale.

Cu privire la inregistrarea contractului colectiv de munca, acesta va fi inregistrat la inspectoratul teritorial de munca de la sediul angajatorului si va intra in vigoare la data inregistrarii sau la o data ulterioara, potrivit intelegerii partilor semnare.
La nivel de unitate, contractul colectiv de munca va fi inregistrat fara semnatura tuturor partilor numai in cazul in care partea semnatara care reprezinta angajatii acopera mai mult de jumatate din totalul angajatilor.
Impotriva refuzului inregistrarii contractelor colective de munca partile interesate se pot adresa instantelor judecatoresti in conditiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Referitor la aplicabilitatea prevederilor CCM incheiat la nivel de sector de activitate, precizam ca potrivit prevederilor art. 133 alin. (1) lit c) din Legea dialogului social 62/2011, republicata, clauzele contractelor colective de munca produc efecte pentru toti angajatii incadrati in unitatile din sectorul de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca si care fac parte din organizatiile patronale semnatare ale contractului.
Astfel, in cazul contractelor negociate la nivelul sectoarelor de activitate, contractul colectiv de munca va fi inregistrat la nivelul respectiv numai in situatia in care numarul de angajati din unitatile membre ale organizatiilor patronale semnatare este mai mare decat jumatate din numarul total al angajatilor din sectorul de activitate.
In aceasta situatie,  aplicarea contractului colectiv de munca inregistrat la nivelul unui sector de activitate va fi extinsa la nivelul tuturor unitatilor din sector, prin ordin al ministrului muncii, familiei, protectiei sociale si persoanelor varstnice, cu aprobarea Consiliului National Tripartit, in baza unei cereri adresate acestuia de catre semnatarii contractului colectiv de munca la nivel sectorial.
Totusi, conform prevederilor art. 132 alin. (3) din Legea 62/2011 a dialogului social, republicata contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivel superior.

In concluzie, in speta mentionata de dvs contractul colectiv de munca incheiat la nivelul unitatii dvs nu poate contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de grup de unitati sau, in situatia in care un astfel de contract nu exista, celor stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de sector de activitate.

Angajatorul nu poate obliga o angajata, sa intre in concediu fara plata!

Vom analiza mai jos cazul unei salariate care solicita concediu de crestere copil de doi ani. Salariata a nascut dupa 1 martie 2012. Tatal nu doreste sa efectueze o luna de CCC. Pentru aceasta luna, conform legii, salariata revine la serviciu sau intra in concediu fara plata. Vom stabili daca angajatorul are dreptul de a alege una dintre variante.

Solutia:
Potrivit art. 11 din OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, dreptul la concediul pentru cresterea copilului se acorda pe baza netransferabila persoanelor ai caror copii se nasc incepand cu data de 1 martie 2012, precum si celor aflate in situatiile prevazute la art. 8 alin. (2), incepand cu aceasta data, in situatia in care ambele persoane din familia respectiva indeplinesc conditiile de acordare a acestuia, dupa cum urmeaza:
a) cel putin o luna din perioada totala a concediului de crestere a copilului este alocata uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;
b) in situatia in care persoana prevazuta la lit. a) nu solicita dreptul la concediul care ii revine, celalalt parinte nu poate beneficia de dreptul la concediu in locul acesteia.

In aplicarea prevederilor art. 11 lit. a) din OUG 111/2010, celalalt parinte sau cealalta persoana care nu a solicitat dreptul la indemnizatie poate solicita acest drept, daca indeplineste conditiile de acordare, oricand pana la implinirea de catre copil a varstei de un an, 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap. Daca acest drept nu se solicita, concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului se reduc cu o luna.
In aceasta situatie, persoana indreptatita care se afla in concediu pentru cresterea copilului poate opta pentru concediu fara plata sau, dupa caz, pentru realizarea de venituri supuse impozitului.
Prevederile art. 11 nu se aplica:

- in cazul persoanei singure;
- in cazul in care celalalt parinte nu indeplineste conditiile de acordare a concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului (CCC).

Angajatorul nu poate obliga salariata sa intre in concediu fara plata. Este optiunea salariatei daca doreste reintoarcerea la munca sau intrarea in concediu fara plata. Atat incetarea suspendarii CIM la revenirea din CCC cat si intrarea in concediu fara plata a salariatei au loc la cererea expresa a salariatei si nu poate angajatorul sa impuna niciuna dintre variante.