Detasarea a unui angajat bugetar

Prin cele ce urmeaza, analizam cazul unei unitati bugetare care efectueaza o detasare, cu data de 13.09.2013. S-au intocmit adresele adresele de corespondenta si s-a cerut raportul per salariat din ReviSal. Salariata in cauza avea un contract cu timp partial (2 ore/zi), iar postul vacant pentru care se face detasarea este cu 8 ore/zi. Vom vedea cum va proceda societatea la care apare acum detasata salariata.
Mentionez faptul ca trebui luat in calcul faptul ca legislatia muncii atat angajatorii privati cat si cei bugetari, trebui sa o respecte. 
Precizam ca in functie de tipul de personal care este detasat in cadrul unei institutii publice, respectiv personal contractual sau functionar public, devin incidente prevederile Legii 53/2003 - Codul muncii, republicata sau, dupa caz, ale Legii 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
In speta mentionata de dvs, apreciem ca devin incidente prevederile Codului muncii, republicat.
Astfel, potrivit prevederilor art. 45 detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii uor lucrari in interesul acestuia. In mod exceptional, prin detasare se poate modifica si felul muncii, dar numai cu consimtamantul scris al salariatului.
Asadar, prin detasare legiuitorul a stabilit ca se pot modifica doar locul muncii si, in mod cu totul exceptional, si felul muncii, in aceasta din urma situatie fiind necesar si acordul scris al salariatului.
In speta mentionata de dvs. apreciem ca, in situatia in care salariatul a fost detasat de pe un contract individual de munca cu timp partial de 2 ore/zi, acesta isi va desfasura activitatea in cadrul institutiei la care este detasat tot in aceleasi conditii, respectiv pentru 2 ore/zi. In ipoteza in care am accepta ca detasarea sa fie considerata a fi realizata pentru un program normal de lucru de 8 ore/zi, ne-am afla in ipoteza modificarii timpului de munca, aspect care, potrivit prevederilor art. 41 alin. (1) si (3) lit.f) din Codul muncii, republicat, nu poate fi realizat decat prin acordul partilor, manifestat prin incheierea unui act aditional. Contractul individual de munca al salariatul detasat subzista pe toata perioada detasarii, dar este suspendat in baza art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, republicat. Modificarea duratei timpului de munca inscrisa in contractul individual de munca nu poate fi convenita de salariat cu angajatorul la care a fost detasat, intrucat acest angajator nu are calitatea de parte in contractul individual de munca. Astfel, pe parcursul detasarii elementele inscrise in contractul individual de munca nu pot fi modificate prin act aditional incheiat intre salariat si angajatorul la care a fost detasat.
Mentionam ca, in sectorul bugetar nu exista reglementate restrictii la nivelul institutiilor bugetare in cea ce priveste incadrarea unor persoane care sa isi desfasoare activitatea in temeiul unui contract individual de munca cu timp partial, acest aspect ramanad a fi decis de conducatorul unitatii in cauza, in functie de nevoile existente la un anumit moment dat.
Astfel, avand in vedere schimbul de corespundenta si acceptul celor doi angajatori cu privire la detasarea salariatului in cauza, apreciem ca aceasta este realizata in aceleasi conditii cuprinse in contractul individual de munca al salariatului, respectiv pentru o fractiune de norma de 2 ore/zi.
In situatia in care, la nivelul angajatorului la care se efectueaza detasarea nevoia de ocupare a postului este pentru un program normal de lucru de 8 ore/zi, apreciem ca detasarea poate fi revocata, respectiv poate inceta anterior termenului pentru care a fost dispusa.
Codul muncii, republicat nu cuprinde dispozitii de procedura in ceea ce priveste detasarea, asadar, apreciem ca tot astfel cum a fost dispusa, respectiv prin actul unilateral al angajatorului (decizie), detasarea poate inceta anterior termenului stabilit tot in baza unei decizii a angajatorului prin care se dispune incetarea detasarii si revenirea la locul de munca.
In baza acestei decizii se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor incetarea suspendarii si a detasarii. In situatia in care detasarea nu poate inceta anterior inceperii activitatii, apreciem ca poate opera pentru o zi, salariatul prestand fractiunea de norma de 2 ore/zi, urmand ca dupa aceasta zi detasarea sa inceteze. In masura in care angajatorul de baza poate modifica durata timpului de munca, odata reintors salariatul poate fi incheiat un act aditional in acest sens, in conditiile art. 41 din Codul muncii, republicat, si ulterior redispusa detasarea.

Concediu crestere copil va fi acordat tatalui numai din cea de-a 43-a zi de la nasterea copilului.

Analizam mai jos cazul unui salariat care doreste sa intre in concediu de crestere si ingrijire copil. 
Avand in vedere ca sotia acestuia nu lucreaza si nu beneficiaza de concediu de maternitate, vom stabili daca tatal poate intra in concediu de crestere si ingrijire copil imediat dupa nasterea copilului sau daca va trebui sa astepte 42 de zile prevazute pentru lauzie.
Mentionam astfel ca daca mama a beneficiat de concediul de maternitate si nu indeplineste conditia realizarii veniturilor timp de 12 luni in ultimul an anterior nasterii pentru a solicita concediu crestere copil (CCC), acesta poate fi solicitat de catre tatal copilului care indeplineste conditiile cerute de lege.
Concediu crestere copil va fi acordat tatalui numai din cea de-a 43-a zi de la nasterea copilului.
In cazul persoanelor care nu indeplinesc conditiile legale pentru acordarea concediului de maternitate si a indemnizatiei aferente, concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda incepand cu data nasterii copilului, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data.
Nu se justifica respectarea obligatiei de acordare a celor 42 de zile de concediu de odihna, daca mama copilului se afla, exemplificativ, in una dintre urmatoarele situatii:
- a murit la nasterea copilului, iar tatal indeplineste conditiile de acordare a concediului pentru cresterea copilului;
- nu are calitatea de asigurat pentru concedii si indemnizatii de sanatate, in conditiile OUG 158/2005;
- nu indeplineste conditiile de stagiu de cotizare, pentru a beneficia de concediu de maternitate, potrivit dispozitiilor OUG 158/2005.
In situatiile enumerate mai sus, precum si in orice alte situatii in care nu sunt indeplinite cerintele legale pentru acordarea concediului de maternitate si a indemnizatiei aferente, concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului reglementate prin dispozitiile OUG 111/2010 se acorda incepand cu data nasterii copilului, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data.

zile de concediu de odihna

Vom analiza mai jos situatia in care un functionar public, in anul 2011, nu a efectuat10 zile de concediu de odihna (acestea fiind reportate pentru anul 2012), avand insa tot anul 2012 concediul medical. Vom stabili, asadar, in ce masura acesta beneficiaza in anul 2013 de cele 10 zile de concediu de odihna.
Mentionam, mai intai, ca potrivit prevederilor art. 35 coroborate cu prevederile art. 117 din Legea 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, functionarii publici au dreptul la concediul de odihna, in conditiile legii.
Astfel, fiind vorba despre sectorul bugetar, concediul de odihna se acorda potrivit prevederilor Legii 53/2003  Codul muncii, republicata si ale HG 250/1992privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, republicata.  

Astfel, conform prevederilor art. 146 din Codul muncii, republicat, concediul de odihna se efectueaza in fiecare an. Prin exceptie de la aceasta regula, efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil. Angajatorul este este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul.
De asemenea, in cuprinsul art.149 se mentioneaza clar faptul ca, salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.
Daca in timpul concediului de odihna intervine una dintre situatiile mentionate in HG nr. 250/1992, republicata, cu modificarile ulterioare, la art. 10 alin. (1) lit. a), c), d) si e), efectuarea acestuia se intrerupe, iar potrivit prevederilor art. 10 alin.(1) lit.a) programarea concediilor de odihna va fi modificata, la cererea salariatului, in cazul in care salariatul se afla in concediu medical.
Asadar, conform prevederilor legale mentionate, apreciem ca in speta mentionata de dvs.  functionarul are dreptul, potrivit prevederilor Codului muncii, republicat, sa efectueze in natura cele 10 zile de concediu de odihna ramase neefectuate in anul 2011. 
In aceasta situatie, in care functionarul a prestat activitatea, dar nu a efectuat concediul de odihna la care avea dreptul, apreciem ca angajatorul a ramas obligat cu acordarea concediului de odihna pentru fiecare an in care functionarul a prestatat activitatea, atata vreme cat dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari si nici nu poate fi compensat in bani (cu exceptia situatiei in care inceteaza raporturile de serviciu).
Prin urmare, dreptul la concediu de odihna nu se pierde prin neefectuare, chiar daca nu a fost efectuat in anul in curs sau in anul urmator. Din aceasta perspectiva, apreciem ca odata ce nu a fost efectuat si mai este posibila efectuarea sa, functionarul fiind inca angajat in cadrul respectivei unitati, angajatorul trebuie sa acorde concediul de odihna pentru perioada din trecut pentru care nu a acordat concediul de odihna, in sens contrar, acesta putand fi obligat prin actiunea intentata in instanta de catre functionar la acordarea concediului de odihna la care este indreptatit si care nu a fost acordat de angajator.

contract de prestari servicii

In ce priveste colaborarea cu o firma straina in baza unui contract de prestari servicii, care poate fi incadrata ca activitate dependenta, vom raspunde urmatoarelor intrebari:

- Cine calculeaza si plateste taxele salariale?
- Ce declaratii se intocmesc in acest caz?

Regula este ca activitatea dependenta se presteaza in baza unui contract individual de munca. In acest caz, angajatorul este cel care calculeaza, plateste si declara taxele salariale. Exista si exceptii expres prevazute de Codul fiscal cum ar fi administratorii, directorii, persoanele alese in organele de conducere ale organizatiilor fara scop patrimonial. In cazul acestora, platitorul venitului este cel care calculeaza, plateste si declara taxele salariale.
In alte cazuri, reconsiderarea activitatii ca activitate dependenta este atributul organelor fiscale. Astfel, o activitate dependenta nu poate fi prestata in baza unui contract de prestari servicii si sa plateasca taxele aferenta unei activitati dependente. In consecinta, daca nu se incadreaza la exceptiile mentionate, se va incheia contract individual de munca.

Veniturile din salarii si asimilate salariilor se declara de angajatori in:
1. formularul 112 "Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate";
2. formularul 205 "Declaratie informativa privind impozitul retinut la sursa si castigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit";
3. formularul 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat", numai contributia la fondul persoanelor cu handicap.

Ajutoare acordate de catre angajator, la situatii speciale!

Societatea nu are incheiat un contract colectiv de munca 

Se propune introducerea acestor ajutoare in Regulamentul intern. Vom vedea daca pentru evitarea impozitarii ca venit salarial al acestor ajutoare este suficient sa se incheie un act aditional la contractul individual de munca cu fiecare salariat. Prin acest act aditional se va face doar o trimitere generala fara enumerare la drepturile acordate salariatilor prin Regulamentul Intern.
Conform art. 55 alin. (4) lit. a) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit, ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.
In ceea ce priveste contributiile sociale, conform art. 296 indice 15 lit. b) din Codul fiscal nu se cuprind in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii, prevazuta la art. 296 indice 4, ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.

Observam ca pentru a nu intra in baza de calcul al impozitului pe venit si al contributiilor sociale obligatorii ajutoarele trebuie sa indeplineasca doua conditii:

1. Sa faca parte dintre ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere;
2. Sa fie acordate astfel cum este prevazut in contractul de munca (colectiv sau individual);

Prin urmare, ajutoarele pentru nastere si cele pentru inmormantare nu intra in baza de calcul al impozitului pe venit si al contributiilor sociale astfel cum este prevazut in contractul individual sau colectiv de munca.
In situatia expusa, apreciem ca este indeplinita conditia acordarii ajutoarelor astfel cum este prevazut in contractul de munca daca in contractual individual de munca se prevede, printr-un act aditional ca salariatii beneficiaza de toate drepturile prevazute in regulamentul intern si cele doua ajutoare sunt prevazute in regulament.

Sanctiunile disciplinare, art. 248 alin. (1) din Codul muncii

Potrivit art. 248 alin. (1) din Codul muncii, republicat, sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt:

a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.

Asadar, una dintre sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul este reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10% in conformitate cu dispozitiile art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, republicat.
Observam ca potrivit dispozitiilor legala nu exista sanctiunea reducerii salariului de baza pe durata de 1 luna cu 3%.
De asemenea, conform art. 248 alin. (2) din cod, in cazul in care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabileste un alt regim sanctionator, va fi aplicat acesta.
Cu alte cuvinte, daca prin legi speciale nu se prevede un alt regim sanctionator, atunci in privinta sanctionarii disciplinare se vor aplica dispozitiile din Codul muncii, republicat.

Prin urmare, apreciem ca se poate sanctiona un salariat cu reducerea salariului de baza pe 1 luna cu 3% daca prin lege speciala aplicabila se prevede acest regim sanctionator.

Modificarea CIM - Functia; procedeu de aplicare

Contractul individual de munca va putea fi modificat numai prin acordul partilor, prin incheierea unui act aditional la contractul individual de munca al salariatului, in temeiul art. 41 alin. (1) coroborat cu alin. (3) lit. c) si e) din Codul muncii, republicat.

Astfel, anterior modificarii unui contract individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa salariatul cu privire la clauzele generale pe care intentioneaza sa le modifice, inclusiv modificare functiei.
Totodata, conform art. 17 alin. (3) lit. d) din Codul muncii, republicat, functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului constituie elementele cu privire la care angajatorul are obligatia sa informeze persoana selectata in vederea angajarii.
Astfel, orice modificare impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii (art. 17 alin. (5) din Codul muncii republicat).
Informarea si acordul salariatului sunt obtinute prin semnarea actului aditional de ambele parti angajat si angajator.
In calitate de angajator aveti obligatia mentionarii printre elementele de continut ale contractului individual de munca al salariatului, functia/meseria conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative si atributiile postului, potrivit dispozitiilor art. 17 alin. (3) lit. d) coroborat cu alin. (4) din Codul muncii, republicat.
In plus, in modelul-cadrul al contractului individual de munca, aprobat prin OMMSS 64/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, la lit. e) Felul muncii trebuie prevazuta ”Functia/meseria (…) conform Clasificarii ocupatiilor din Romania.
Totodata, aveti obligatia intocmirii fisei postului fiecarui salariat in temeiul aceluiasi art. 17 alin. (3) lit. d) republicat, document care descrie atributiile specifice felulului muncii salariatului, care este determinat de functia/meseria specificata in contractul individual de munca.
Cu alte cuvinte, atributiile astfel stabilite prin fisa postului trebuie sa corespunda descrierii functiei/meseriei din contract, deoarece fisa postului este o anexa la contractul individual de munca al salariatului angajat pe o anumita functie/meserie. Conform Capitolului F: Atributiile postului din modelul cadru al CIM, aprobat prin OMMSS 64/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca.

Cumul de functie - Pensionari

Mentionam astfel ca un contract individual de munca existent inceteaza de drept la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare (art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii republicat).
Asadar, contractul individual de munca existent inceteaza de drept in cazul salariatilor ce indeplinesc conditiile de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la data indeplinirii cumulative a celor doua conditii.

Numai in cazul celorlalte situatii de pensionare, la data comunicarii deciziei de pensie.
Prin urmare, in cazul pensionarii pentru limita de varsta, contractul individual de munca inceteaza de drept la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, legiuitorul neimpunand, ca in celelalte cazuri de pensionare, conditia comunicarii deciziei de pensionare.
Astfel, in cazul pensionarii la limita de varsta, independent de vointa salariatului si a angajatorului sau de comunicarea deciziei de pensie, contractul individual de munca inceteaza de drept in ziua in care salariatul indeplineste cumulativ conditiile de varsta standard si stagiu minim de cotizare pentru pensionare, si nu la data comunicarii deciziei de pensionare pentru limita de varsta.
In baza art. 56 alin. (2) din Codul muncii, constatarea cazului de incetare de drept a contractului individual de munca se face in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea acestuia, in scris, prin decizie a angajatorului, si se comunica persoanelor aflate in situatiile respective in termen de 5 zile lucratoare.
Prin urmare, in termen de 5 zile lucratoare de la data la care salariatul a indeplinit conditiile de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare aveti obligatia sa intocmiti decizia prin care constatati incetarea de drept a contractului individual de munca.
Conform art. 4 alin. (1) lit. d) din HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (ReviSal), data incetarii contractului individual de munca se inregistreaza in registru la data incetarii contractului individual de munca/la data luarii la cunostinta a evenimentului ce a determinat, in conditiile legii, incetarea contractului individual de munca.

Data incetarii CIM in cazul salariatului care indeplineste conditiile de pensionare la limita de varsta se inregistreaza in registru la data luarii la cunostinta a evenimentului ce a determinat, in conditiile legii, incetarea contractului individual de munca, respectiv data luarii la cunostinta a indeplinirii cumulative a celor doua conditii, varsta standard si stagiul minim de cotizare.
Astfel, rolul angajatorului este de a constata, nu de a dispune incetarea contractului individual de munca, incetare care s-a produs in puterea legii la data indeplinirii cumulative a celor doua conditii.
Dupa data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare, contractul individual de munca nu mai exista.  Prin urmare, dupa aceasta data, salariatul poate presta activitate numai daca incheie cu angajatorul un alt contract individual de munca. Altfel, munca este prestata fara incheierea unui contract individual de munca, fapta ce constituie contraventie si se sanctioneaza potrivit dispozitiilor Codului muncii.
Prestarea muncii de catre o persoana fara incheierea unui contract individual de munca constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei.
In consecinta, puteti emite decizia prin care constatati incetarea contractului individual de munca la data la care cele doua conditii sunt indeplinite cumulativ dupa care incheiati un alt contract de munca in temeiul art. 83 lit. g) din Codul muncii.

Mobilitatea angajatului in baza Contractului de munca

Conform art. 25 din Legea 53/2003 - Codul muncii, republicata, prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura.
Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca.
Prin acest text de lege s-a stabilit obligatia angajatorului de a specifica in contractul individual de munca cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura in cazul in care partile stabilesc ca in considerarea specificului muncii ca executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca.
Asadar, mobilitatea implica stabilirea in contractul individual de munca a mai multor locuri de munca in care salariatul are obligatia sa isi desfasoare activitatea cu stabilirea cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura, indiferent de procentul din timpul de lucru al salariatului petrecut la diferitele locuri de munca organizare de angajator.
Pentru a desfasura activitate in alte locuri de munca decat cele inscrise in contractul individual de munca salariatul poate fi delegat/detasat in conditiile Codului muncii. Pe durata delegarii salariatul are dreptul la indemnizatie de deplasare (diurna).
Spre deosebire de delegare sau detasare - masuri dispuse de regula unilateral, dar avand caracter temporar - salariatul care a acceptat o clauza de mobilitate isi executa obligatiile de munca prin deplasari de serviciu fie intermitente, fie continue pe intreaga durata a contractului individual de munca.
Asadar, in cazul mobilitatii, prestatiile suplimentare la care se refera art. 25 alin. (2) din Codul muncii apar ca firesti deoarece salariatul, in deplasarile lui de serviciu, neaflandu-se in delegare sau detasare, nu primeste drepturile banesti ce se cuvin, potrivit legii sau/si contractului colectiv de munca, celor delegati sau detasati.

Zile libere acordate pentru evenimente speciale!

Analizam situatia de acordare a zilelor libere pentru evenimente speciale, numai ca trebui sa tinem cont de Contractul Colectiv de munca, daca exista si Regulamentul de ordine interioara. 

Potrivit dispozitiilor din Codul muncii (art. 139), zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:
- 1 si 2 ianuarie;
- prima si a doua zi de Pasti;
- 1 mai;
- prima si a doua zi de Rusalii;
- Adormirea Maicii Domnului;
- 30 noiembrie, Sfantul Apostol Andrei cel Intai Chemat, Ocrotitorul Romaniei;
- 1 decembrie;
- prima si a doua zi de Craciun;
- 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

Potrivit art. 143 din Codul muncii, prin contractul colectiv de munca aplicabil se pot stabili si alte zile libere fata de cele prevazute la art. 139.
De exemplu, pana la 1 ianuarie 2011, prin contractul colectiv de munca unic la nivel national aplicabil tuturor societatilor comerciale, salariatii aveau dreptul la zile libere platite pentru evenimente deosebite in familie sau pentru alte situatii, astfel:
- la casatoria salariatului – 5 zile;

- la casatoria unui copil – 2 zile;
- la nasterea unui copil – 5 zile + 10 zile daca tatal copilului a urmat un curs de puericultura;
- la decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor – 3 zile;
- la decesul bunicilor, fratilor, surorilor – 1 zi;
- donatorii de sange – conform legii;
- la schimbarea locului de munca in cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului in alta localitate – 5 zile;
- 30 de zile concediu fara plata pentru pregatirea si sustinerea lucrarii de diploma in invatamantul superior;

In unele unitati se acorda zi libera tuturor femeilor in ziua de 8 martie sau se acorda zi libera platita pentru ziua de nastere.
Acestea zile libere sunt reglementate prin contractul colectiv de munca aplicabil. Asadar, beneficiaza de zile libere  pentru evenimente familiale deosebite astfel cum acestea sunt negociate prin contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil.

Prin urmare, daca nu exista o reglementare expresa, cum este cazul concediului paternal, zilele vor fi acordate astfel cum acestea sunt reglementate in contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil. De preferat este ca zilele sa se acorde cel putin in luna in care are loc evenimentul avand in vedere ca zilele libere sunt in legatura cu evenimentul respectiv justificat de un document, in speta, certificatul de casatorie.

Modificarea Contractului Colectiv de munca

Potrivit art. 149 din Legea 62/2011, clauzele cotractului colectiv de munca pot fi modificate pe parcursul executarii lui, in conditiile legii, ori de cate ori toate partile indreptatite sa negocieze contractul colectiv de munca convin acest lucru.
Vom analiza mai jos cazul in care un contract colectiv de munca expira in data de 04.11.2013. Prima sedinta propusa de administratie in data de 11.09.2013. Sindicatul refuza data si propune prima sedinta de deschidere a negocierilor in data de 23.09.2013.

De asemenea, sindicatul doreste prelungirea negocierilor pana la un an si prelungirea in consecinta a valabilitatii contractului colectiv de munca pe durata negocierilor, deci pana la un an.
Vom stabili daca acest lucru este posibil si daca pe perioada negocierilor CCM se pot incheia acte aditionale la CCM.
Asa cum am mentionat, clauzele contractului colectiv de munca pot fi modificate pe parcursul executarii lui, in conditiile amintite mai sus.
Asadar, daca sindicatul si patronatul convin prelungirea duratei contractului colectiv de munca pana la 31 decembrie precum si prelungirea negocierii noului contract pana la aceeasi data, pe cale de consecinta vor modifica contractul colectiv de munca aplicabil printr-un act aditional.
Prin urmare, modificarile aduse contractului colectiv de munca se consemneaza intr-un act aditional semnat de toate partile care au incheiat contractul.
Actul aditional se transmite in scris organului la care a fost inregistrat contractul colectiv de munca si tuturor partilor semnatare si produce efecte de la data inregistrarii acestuia in conditiile Legii 62/2011 sau de la o data ulterioara, potrivit conventiei partilor.

In concluzie, oricand pe durata executarii contractului pot fi modificate clauzele acestuia printr-un act aditional, act ce va fi inregistrat la inspectoratul teritorial de munca.

Procedura de implementare a Contractului Colectiv de munca

Contractul colectiv la nivel de unitate isi produce efectele pe durata stabilita in chiar cuprinsul acestuia.

Potrivit art. 129 alin. (1) din Legea 62/2011, negocierea colectiva este obligatorie numai la nivel de unitate, cu exceptia cazului in care unitatea are mai putin de 21 de angajati. Initiativa negocierii apartine angajatorului sau organizatiei patronale.

Angajatorul sau organizatia patronala initiaza negocierea colectiva cu cel putin 45 de zile calendaristice inaintea expirarii contractelor colective de munca sau a expirarii perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate in actele aditionale la contractele colective de munca.

In cazul in care angajatorul sau organizatia patronala nu initiaza negocierea, aceasta va incepe la cererea scrisa a organizatiei sindicale reprezentative sau a reprezentantilor angajatilor, in termen de cel mult 10 zile calendaristice de la comunicarea solicitarii.

Durata negocierii colective nu poate depasi 60 de zile calendaristice decat prin acordul partilor. Contractele colective de munca pot sa prevada renegocierea periodica a oricaror clauze convenite intre parti.

In termen de 5 zile calendaristice de la data declansarii procedurilor de negociere angajatorul sau organizatia patronala are obligatia sa convoace toate partile indreptatite in vederea negocierii contractului colectiv de munca.

La prima sedinta de negociere se stabilesc informatiile publice si cu caracter confidential pe care angajatorul le va pune la dispozitia delegatilor sindicali sau ai reprezentantilor angajatilor, conform legii si data pana la care urmeaza a indeplini aceasta obligatie.

Regimul informatiilor confidentiale puse la dispozitie de angajator este cel stabilit prin Legea nr. 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare si consultare a angajatilor.
Informatiile pe care angajatorul sau organizatia patronala le va pune la dispozitia delegatilor sindicali ori a reprezentantilor angajatilor, dupa caz, vor cuprinde cel putin date referitoare la:

a) situatia economico-financiara la zi;
b) situatia ocuparii fortei de munca.
Tot la prima sedinta de negociere partile vor consemna in procesul-verbal urmatoarele:
a) componenta nominala a echipelor de negociere pentru fiecare parte, in baza unor imputerniciri scrise;
b) nominalizarea persoanelor mandatate sa semneze contractul colectiv de munca;
c) durata maxima a negocierilor convenita de parti;
d) locul si calendarul reuniunilor;
e) dovada reprezentativitatii partilor participante la negocieri;
f) dovada convocarii tuturor partilor indreptatite sa participe la negociere;
g) alte detalii privind negocierea.

Data la care se desfasoara prima sedinta de negociere reprezinta data la care se considera ca negocierile au fost declansate.

La fiecare sedinta de negociere se vor incheia procese-verbale semnate de reprezentantii mandatati ai partilor in care seva consemna continutul negocierilor. La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca partile sunt egale si libere. Este interzisa orice imixtiune a autoritatilor publice, sub orice forma si modalitate, in negocierea, incheierea, executarea, modificarea si incetarea contractelor colective de munca.

Clauzele contractelor colective de munca pot stabili drepturi si obligatii numai in limitele si in conditiile prevazute de lege.

La incheierea contractelor colective de munca, prevederile legale referitoare la drepturile angajatilor au un caracter minimal.
Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil incheiat la nivel superior. Contractele individuale de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la niveluri inferioare celor stabilite prin contractele colective de munca aplicabile.

Clauzele contractelor colective de munca produc efecte dupa cum urmeaza:

a) pentru toti angajatii din unitate, in cazul contractelor colective de munca incheiate la acest nivel;
b) pentru toti angajatii incadrati in unitatile care fac parte din grupul de unitati pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca;
c) pentru toti angajatii incadrati in unitatile din sectorul de activitate pentru care s-a incheiat contractul colectiv de munca si care fac parte din organizatiile patronale semnatare ale contractului.

Diurna se acorda pe zile calendaristice

Daca delegatia incepe intr-o zi nelucratoare, modalitatea de inregistrare in foaia de pontaj se schimba, astfel ca vom vedea cum calculam numarul final necesar pentru plata diurnei.
In acest sens, precizam ca potrivit art. 119 din Codul muncii, angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitat. Astfel, angajatorul are obligatia de a tine evidenta timpului de munca al salariatilor.
Timpul de munca este definit la art. 111 din Codul muncii ca fiind  orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.
Astfel, nu tot intervalul de timp cuprins intre ora de plecare si ora de inapoiere din delegatie constituie timp de lucru, ci numai intervalul de timp in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale.
In cazul in care salariatul este delegat, din pontaj trebuie sa reiasa orele de munca prestate in delegatie respectiv intervalul de timp care constituie timp de lucru in sensul celor mai sus expuse.

Diurna se acorda pe zile calendaristice socotite incepand cu data si ora plecarii.

desfacerea contractului de munca pentru un angajat care se face vinovat de furt

In ce priveste desfacerea contractului de munca pentru un angajat care se face vinovat de furt, mentionam ca art. 251 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, stabileste sub sanctiunea nulitatii absolute, ca nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.
Asadar, potrivit prevederilor legale mentionate, fapta va putea fi considerata imputabila doar daca in urma finalizarii procedurii cercetarii disciplinare salariatul in cauza este considerat vinovat, aplicandu-i-se o sanctiune disciplinara, in conditiile legii.

Insa, in situatia in care fapta salariatului in cauza a fost sesizata si ca abatere disciplinara si ca infractiune, procedura angajarii raspunderii disciplinare se suspenda pana la dispunerea neinceperii urmaririi penale, scoaterii de sub urmarire penala ori incetarii urmaririi penale sau pana la data la care instanta judecatoreasca dispune achitarea sau incetarea procesului penal. In aceasta situatie devin aplicabile prevederile art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, republicat, conform carora contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului  in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
Asadar, pana la momentul dispunerii neinceperii urmaririi penale, a scoaterii de sub urmarire penala ori a incetarii urmaririi penale sau pana la data la care instanta judecatoreasca dispune achitarea sau incetarea procesului penal, angajatorul are posibilitatea suspendarii contractul individual de munca al salariatului in cauza.
In ceea ce priveste desfacerea contractului individual de munca, precizam, ca desfacerea disciplinara a contractului individual de munca este cea mai drastica sanctiune disciplinara care poate fi aplicata de angajator in conformitate cu procedura de sanctionare disciplinara prevazuta in art. 247-252 din Codul muncii, republicat.

Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele:
a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita;
b) gradul de vinovatie a salariatului;
c) consecintele abaterii disciplinare;
d) comportarea generala in serviciu a salariatului;
e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.

Totodata, angajatorul trebuie sa urmeze procedura de cercetare disciplinara in termenele si conditiile stabilite cu titlu imperativ de Codul muncii, republicat.
La sfarsitul cercetarii disciplinare, angajatorul poate sanctiona salariatul gasit vinovat de savarsirea abaterii disciplinare chiar cu cea mai drastica dintre sanctiuni, si anume desfacerea disciplinara a CIM in temeiul art. 61 lit. a) coroborat cu art. 248 alin. (1) lit. e) din Codul muncii, republicat.

Sanctiunea disciplinara se dispune cu respectarea termenelor de prescriptie prevazute de art. art.252 alin. (1) din Codul muncii, republicat.
Astfel, art. 252 alin. (1) din Codul muncii, republicat, prevede ca angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.
De asemenea, apreciem ca trebuie sa tineti cont si de prevederile Codului muncii, republicat referitoare la angajarea raspunderii patrimoniale a salariatului reglemenate la art. 253 - 259 din Codul muncii, republicat.

Obligatia Angajatorilor privind analizarea posturilor prevazute cu calculator

Angajatorul are obligatia de a face o analiza a posturilor de lucru pentru a proteja lucratorii, in special in ceea ce priveste eventualele riscuri pentru vedere, probleme fizice si solicitare mentala.
Sarcinile lucratorului trebuie astfel planificate incat folosirea zilnica a ecranului de vizualizare sa fie intrerupta periodic prin pauze sau schimbari de activitate, care sa reduca suprasolicitarea in fata ecranului de vizualizare.
Potrivit legislatiei in domeniul securitatii si sanatatii in munca, echipamentul cu ecran de vizualizare este orice ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afisare folosit.
Prin post de lucru se intelege ansamblul care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevazut cu tastatura, sau un dispozitiv de introducere a datelor si/sau un program care stabileste interfata operator/masina, accesorii optionale, periferice, inclusiv unitate de discheta si/sau unitate optica, telefon, modem, imprimanta, suport pentru documente, scaun, masa sau suprafata de lucru, precum si mediul de munca inconjurator.
Angajatorul trebuie sa ia masurile corespunzatoare pentru ca posturile de lucru sa indeplineasca  cerintele minime de securitate si sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, si anume:

1) Cerinte privind echipamentul utilizat

Ecranul de vizualizare

• Caracterele de pe ecran trebuie sa fie bine definite si distincte, de dimensiuni corespunzatoare si cu spatiu suficient intre caractere si intre randuri.
• Imaginea de pe ecran trebuie sa fie stabila, fara fenomene de scanteiere sau alte forme de instabilitate.
• Stralucirea si/sau contrastul dintre caractere si fondul ecranului trebuie sa poata fi usor de reglat de catre operator si usor de adaptat conditiilor ambiante.
• Pentru a se adapta nevoilor operatorului, ecranul trebuie sa poata fi orientat si inclinat cu usurinta.
• Trebuie sa fie posibila utilizarea unui postament separat sau a unei mese reglabile pentru ecran.
• Ecranul nu trebuie sa prezinte straluciri suparatoare sau reflexii care ar putea deranja utilizatorul.

Tastatura

• Tastatura trebuie sa fie inclinabila si separata de ecran, astfel incat sa permita lucratorului gasirea unei pozitii de lucru confortabile, care sa evite oboseala bratelor si mainilor.
• Spatiul din fata tastaturii trebuie sa fie suficient pentru a permite sprijinirea mainilor si bratelor operatorului.
• Pentru a evita reflexiile, suprafata tastaturii trebuie sa fie mata.
• Pozitia tastaturii si caracteristicile tastelor trebuie sa faciliteze utilizarea tastaturii.
• Simbolurile tastelor trebuie sa prezinte contrast suficient si sa fie lizibile din pozitia normala de lucru.

Masa sau suprafata de lucru

• Masa sau suprafata de lucru trebuie sa aiba o suprafata putin reflectanta, sa aiba dimensiuni suficiente si sa permita o amplasare flexibila a ecranului, tastaturii, documentelor si echipamentului auxiliar.
• Suportul pentru documente trebuie sa fie stabil si usor de reglat si trebuie pozitionat astfel incat sa diminueze miscarile incomode ale capului si ochilor.
• Trebuie sa existe spatiu suficient pentru a permite lucratorilor o pozitie confortabila.

Scaunul de lucru

• Scaunul de lucru trebuie sa fie stabil si sa asigure operatorului libertate de miscare si o pozitie confortabila.
• Scaunul trebuie sa poata fi reglat pe verticala.
• Spatarul scaunului trebuie sa poata fi inclinat si reglat pe verticala.
• Un reazem pentru picioare trebuie pus la dispozitie celor care il doresc.

Contractul Individual, nu poate fi inlocuit de o Convetie Civila!

Un contract individual de munca nu poate fi transformat intr-o conventie civila. In speta prezentata, intelegem ca angajatul isi continua activitatea la locul de munca stabilit in baza contractului inidividual de munca insa nu in baza contractului individual de munca care va inceta ci in baza unei conventii civile. Aceasta operatiune este inadmisibila intrucat incalca atat dispozitiile din Codul muncii cat si prevederi ale Codului fiscal.

Astfel, conform art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal , primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), se sanctioneaza cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata.
Conform art. 7 alin. (1) pct. 2 din Codul fiscal activitatea dependenta este activitatea desfasurata de o persoana fizica intr-o relatie de angajare.

La pct. 2.1 al aceluiasi articol sunt prevazute criteriile in baza carora o activitate poate fi reconsiderata, respectiv:

- beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit, si respecta conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru;
- in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste exclusiv baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca sau altele asemenea si contribuie cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
- platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura;
- platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit.

In consecinta, operatiunea descrisa in speta ce se intentioneaza a se realiza nu este legala.

Cine beneficiaza de concediu maternitate?

Femeile gravide asigurate pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate au dreptul la concedii pentru sarcina si lauzie, pe o perioada de 126 de zile calendaristice.
In acesta perioada ele beneficiaza de o indemnizatie de maternitate.
Concediul de maternitate (concediul pentru sarcina si lauzie) are doua componente :
1) Concediul pentru sarcina - concediu prenatal - care se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere.
2) Concediul pentru lauzie - concediu postnatal - care se acorda pe o perioada de 63 de zile dupa nastere.
 
Cele doua tipuri de concedii se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare, in asa fel incât durata minima obligatorie a concediului de lauzie (postnatal) sa fie de 42 de zile calendaristice.
 
Salariatele gravide care in ultimele 12 luni anterioare celei pentru care se acorda concediul medical, au un stagiu de cotizare de cel putin o luna sau perioade asimilate potrivit legi, beneficiaza de indemnizatia de maternitate.
 
De aceleasi drepturi beneficiaza si femeile care, din motive neimputabile lor, nu mai au calitatea de asigurat , daca nasc in termen de 9 luni de la data pierderii calitatii de asigurat. Faptul ca pierderea calitatii de asigurat nu s-a produs din motive imputabile persoanei in cauza se dovedeste cu acte oficiale eliberate de angajatori.
 
Indemnizatia de maternitate reprezinta 85% din media veniturilor din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare (baza de calcul).
Daca in baza de calcul intra si perioada in care salariata a urmat cursurile de zi ale invatamântului universitar (pe care le-a si absolvit) sau a beneficiat de concediu pentru cresterea copilului sau a beneficiat de pensie de invaliditate, baza de calcul o constituie salariul minim brut garantat in plata in perioada respectiva. 
Daca in baza de calcul intra si perioade in care salariatul a beneficiat de concedii si indemnizati de asiguri sociale, baza de calcul o constituie indemnizatiile din acel moment.
 
Cuantumul indemnizatiei de maternitate este egal cu produsul dintre media zilnica a bazei de calcul si procentul stabilit de lege (85%), multiplicat cu numarul de zile lucratoare din concediul de maternitate (prenatal sau postnatal). 
Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
 
Plata indemnizatiei de maternitate se face cel mai târziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva.
In acest scop, salariata are obligatia de prezenta certificatul medical pâna cel mai târziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care a fost acordat concediul.
 

Concediu Crestere Copil si alte venituri impozabile

 Potrivit art. 16 alin. (2) din OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, plata indemnizatiei prevazute la art. 2 alin. (1), respectiv la art. 5 alin. (1) si art. 9 alin. (5) si (6) se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care:
a) beneficiarul este decazut din drepturile parintesti;
b) beneficiarul este indepartat, conform legii, de la exercitarea tutelei;
c) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea incredintarii copilului spre adoptie;
d) beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege in vederea mentinerii masurii de plasament;
e) beneficiarul executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv pe o perioada mai mare de 30 de zile;
f) copilul este abandonat ori este internat intr-o institutie de ocrotire publica sau privata;
g) beneficiarul a decedat;
h) in situatia in care beneficiarul nu mai indeplineste conditiile prevazute la art. 12;
i) beneficiarul realizeaza venituri supuse impozitului si copilul nu a implinit varsta de un an, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap;
j) se constata ca timp de 3 luni consecutive se inregistreaza mandate postale returnate.

Asadar, plata indemnizatiei pentru cresterea copilului se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care beneficiarul realizeaza venituri supuse impozitului si copilul nu a implinit varsta de un an, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap.
Prin urmare, pentru a putea beneficia de indemnizatie trebuie sa nu realizati venituri impozabile.

Conform pct. 7 din Anexa nr. 1 a OMMFPS 1474/2011 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG 111/2010
privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor se prevede astfel:

„De asemenea, in cazul asociatilor din cadrul unor societati comerciale, care nu pot prezenta documente care sa ateste faptul ca nu realizeaza venituri profesionale pe perioada pana la implinirea de catre copil a varstei de 1 an, 2 ani sau respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap, asa cum se mentioneaza la art. 6 alin. (5) lit. f) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG 111/2010 privind concediul in indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobate prin HG 52/2011, denumite in continuare Normele metodologice aprobate prin HG 52/2011, este suficienta declaratia pe propria raspundere a persoanei ca nu realizeaza astfel de venituri si data de la care solicitantul se afla in concediu pentru cresterea copilului, datele si informatiile prezentate de respectiva persoana fiind supuse Codului penal cu privire la falsul in declaratii.”

Prin urmare, beneficiarul indemnizatiei pentru cresterea copilului care are calitatea de asociat va da o declaratie pe proprie raspundere ca nu realizeaza venituri profesionale. Veniturile din dividende nu se incadreaza in categoria veniturilor profesionale.

2. Conform art. 2 alin. (1) din OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului, incepand cu data de 1 ianuarie 2011, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumite in continuare venituri supuse impozitului, pot beneficia optional de urmatoarele drepturi:
a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la un an, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap, precum si de o indemnizatie lunara;
b) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, precum si de o indemnizatie lunara.

Limitele minima si maxima ale indemnizatiei se stabilesc prin raportare la indicatorul social de referinta.

Indemnizatia lunara prevazuta la alin. (1) lit. a) se stabileste in cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 1,2 ISR si nici mai mare de 6,8 ISR.
Indemnizatia lunara prevazuta la alin. (1) lit. b) se stabileste in cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni si nu poate fi mai mica de 1,2 ISR si nici mai mare de 2,4 ISR.

Astfel cum prevede art. 3 alin. (1) si (2) veniturile din salarii, din activitati independente si din activitati agricole prevazute la art. 2 alin. (1) sunt cele definite la art. 46, art. 55 alin. (1) si (2) si art. 71 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si reprezinta valoarea obtinuta dupa aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform legii, corespunzator fiecarei categorii de venit.

Veniturile care se iau in considerare pentru stabilirea nivelului indemnizatiei pentru cresterea copilului reprezinta, dupa caz:
a) suma incasata de persoana indreptatita, rezultata dupa aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinata ca diferenta intre venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni si a deducerii personale acordate pentru luna respectiva si contributiile la fondurile de pensii facultative, precum si cotizatia sindicala platita in luna respectiva pentru veniturile din salarii, la locul unde se afla functia de baza;
b) suma incasata de persoana indreptatita, rezultata dupa aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul al impozitului determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora, pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri;
c) suma incasata de persoana indreptatita, calculata potrivit legii de catre platitorul acesteia, pentru perioadele prevazute la art. 2 alin. (5) si (6);
d) suma incasata de persoana indreptatita care realizeaza venituri supuse impozitului pe venit, dar care, potrivit legii, sunt scutite de plata acestuia sau sunt considerate neimpozabile;
e) suma rezultata dupa aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net din activitati independente determinat in conditiile legii;
f) suma rezultata dupa aplicarea cotei de impozitare asupra venitului net din activitati agricole determinat in conditiile legii.

Asadar, la stabilirea indemnizatiei pentru cresterea copilului sunt luate in calcul veniturile din salarii, veniturile din activitati independente, veniturile din activitati agricole. Dividendele nu se incadreaza in niciuna dintre aceste categorii, ele sunt venituri din investitii astfel incat acestea nu se iau in calcul la stabilirea indemnizatiei pentru cresterea copilului.

Compensarea Concediului de Odihna art. 148 din Codul Muncii

Potrivit art. 148 din Codul muncii efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.

Asa cum rezulta din dispozitiile art. 148, programarea individuala se efectueaza de angajator cu consultarea salariatului. Odata ce programarea a fost efectuata apreciem ca angajatorul are obligatia sa o respecte, nefiind stabilite de legiuitor situatii in care angajatorul poate modifica unilateral data efectuarii concediului stabilita in conditiile art. 148. Daca am admite ca angajatorul poate modifica unilateral perioada concediului de odihna ce a fost programat ar insemna sa admitem ca angajatorul poate oricand sa stabileasca data concediului de odihna ceea ce contravine dispozitiilor art. 148 care stabilesc ca programarea concediului de odihna se face de angajator pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.
Concediul de odihna se acorda la cererea salariatului in perioada stabilita in conditiile mentionate mai sus.
De altfel, potrivit art. 8 din Codul muncii, relatiile de munca se bazeaza pe principiul consensualitatii si al bunei-credinte. Pentru buna desfasurare a relatiilor de munca, participantii la raporturile de munca se vor informa si se vor consulta reciproc, in conditiile legii si ale contractelor colective de munca.
Mai mult, conform art. 149 din Codul muncii salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat. Astfel, daca are un motiv obiectiv, salariatul nu este obligat sa efectueze concediul de odihna in perioada in care a fost programat.

Nerespectarea de catre angajator a programarii efectuate nu este sanctionata in mod expres de lege.

In baza art. 19 lit. (i) din Legea inspectiei muncii nr. 108/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inspectorul de munca, cu ocazia unui control, poate sa dispuna angajatorului masuri, in vederea remedierii intr-un timp determinat a neconformitatilor constatate iar nerespectarea acestor masuri se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei conform art. 20 din acelasi act normativ.
Zilele de concediu de odihna neefectuate pot fi platite in situatia incetarii contractului de munca.
Potrivit art. 146 alin. (3) din Codul muncii, angajatorul este obligat sa acorde concediu de odihna, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul.

La alineatul (4) al aceluiasi articol, legiuitorul stabileste conditiile in care este permisa compensarea in bani a concediului de odihna.
Astfel, compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.
Totodata, daca salariatul sufera un prejudiciu ca urmare a neaprobarii de catre angajator a cererii privind efectuarea concediului de odihna se poate adresa instantelor de judecata cu actiune in angajarea raspunderii patrimoniale a angajatorului.

Potrivit art. 268 cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate:

a) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care a fost comunicata decizia unilaterala a angajatorului referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca;
b) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care s-a comunicat decizia de sanctionare disciplinara;
c) in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator;
d) pe toata durata existentei contractului, in cazul in care se solicita constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia;
e) in termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune, in cazul neexecutarii contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia.
In toate situatiile, altele decat cele prevazute mai sus, termenul este de 3 ani de la data nasterii dreptului.

In concluzie, numai in cazul incetarii contractului individual de munca angajatorul poate compensa in bani concediul de odihna neefectuat iar lipsa inlocuitorului nu este o scuza pentru ca angajatorul sa nu respecte legea.