Pot fi concediat disciplinar, doar cu avertisment verbal?

In primul rand avertismentele verbale nu se iau in calcul. Art. 248 din Codul muncii descrie sanctiunile disciplinare. Functie de gravitatea greselilor poate dispune pana la desfacerea contractului dv. de munca.

In cazul in care angajatorul este decis sa va concedieze, va trebui a aiba un motiv intemeiat si obiectiv. Daca acest motiv va fi unul disciplinar, deci o concediere disciplinara, in mod obligatoriu va trebui sa declanseze procedura cercetarii disciplinare. Fara o astfel de cercetare sanctiunea constand in concedierea disciplinara este lovita de nulitate absoluta. Va redau si ce prevede Codul muncii republicat privitor la concedierea disciplinara:

Art. 248
(1) Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt:
a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5?10%;
d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
(2) In cazul in care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabileste un alt regim sanctionator, va fi aplicat acesta.
(3) Sanctiunea disciplinara se radiaza de drept in termen de 12 luni de la aplicare, daca salariatului nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara in acest termen. Radierea sanctiunilor disciplinare se constata prin decizie a angajatorului emisa in forma scrisa.

Art. 249
(1) Amenzile disciplinare sunt interzise.
(2) Pentru aceeasi abatere disciplinara se poate aplica numai o singura sanctiune.

Art. 250
Angajatorul stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele:
a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita;
b) gradul de vinovatie a salariatului;
c) consecintele abaterii disciplinare;
d) comportarea generala in serviciu a salariatului;
e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.

Art. 251
(1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.

(2) In vederea desfasurarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita de catre angajator sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii.

(3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile prevazute la alin. (2) fara un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile.

(4) In cursul cercetarii disciplinare prealabile salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul sa fie asistat, la cererea sa, de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este.

Art. 252
(1) Angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.

(2) Sub sanctiunea nulitatii absolute, in decizie se cuprind in mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute la art. 251 alin. (3) , nu a fost efectuata cercetarea;
d) temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica;
e) termenul in care sanctiunea poate fi contestata;
f) instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata.

(3) Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii.

(4) Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta.

(5) Decizia de sanctionare poate fi contestata de salariat la instantele judecatoresti competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii.

Daca se va ajunge la o decizie de concediere, e bine sa stiti ca aceasta poate fi contestata in 45 de zile de la comunicare ei (prin semnare de primire). Contestatia o depuneti la Tribunalul de care apartineti in functie de domiciliu. Aceste elemente trebuie sa se regaseasca in decizie. Sa speram ca nu se va ajunge insa aici.

Chiar daca vi se dau avertismente scrise, indiferent cate primiti, nu se poate dispune concedierea doar pe baza lor.

Ce acte trebuie facute pentru pensionarea la limita de varsta?

Art. 76 din HG 257 DIN 2010
(1) Actele la care se face referire la art. 103 alin. (2) din lege sunt, dupa caz:

a) pentru pensia pentru limita de varsta, anticipata si anticipata partiala:
- cerere pentru inscrierea la pensie (anexa nr. 6);
- carnetul de munca (original si copie);
- carnetul de munca pentru membrii CAP (original si copie);
- carnetul de asigurari sociale pentru agricultori (original si copie);
- alte acte prevazute de lege privind vechimea in munca sau vechimea in serviciu realizata;
- actele de stare civila ale solicitantului: BI/CI, certificat de nastere si de casatorie (original si copie);
- livretul militar (original si copie);
- diploma de absolvire a invatamantului universitar (original si copie) si adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor si faptul ca acestea au fost urmate la zi;
- dovada echivalarii de catre statul roman a cursurilor desfasurate in cadrul unor institutii de invatamant universitar din strainatate;
- adeverinta privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de munca (original);
- adeverinta privind conditiile de munca deosebite, speciale si/sau alte conditii (original);
- procura speciala, pentru mandatar (original si copie);
- acte pentru dovedirea calitatii de beneficiar al Decretuluilege nr. 118/1990, republicat, si/sau al Legii recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din Decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
- dovada incetarii calitatii de asigurat in cazul inscrierii la pensie anticipata sau pensie anticipata partiala, pentru persoanele care, la data solicitarii, nu mai au calitatea de asigurat (original);
- adeverinta care sa ateste perioadele de activitate realizate dupa data de 1 ianuarie 2011 (original);
- alte acte intocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie;

Daca indepliniti conditia de varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare CIM inceteaza cu data implinirii verstei art 56 al.1 din codul muncii
Art. 56
(1) Contractul individual de munca existent inceteaza de drept: ....
c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; ...........republicat. Veti primi decizia de pensionare cu data la care impliniti varsta.

Mentinerea in activitate dupa aceasta data se face numai pe baza unui alt contract de munca incheiat pe perioada determinata de timp ce nu poate depasi 36 de luni.art 83 litera g.Pensionarii la limita de varsta pot cumula pensia cu salariul.

Cum se organizeaza instiintarea in situatii de urgenta?

Prin instiintare se realizeaza transmiterea informatiilor autorizate despre iminenta producerii sau despre producerea dezastrelor si/sau a conflictelor armate catre autoritatile administratiei publice centrale ori locale, dupa caz, si cuprinde:

- instiintarea despre iminenta producerii sau producerea unor dezastre;
- instiintarea despre pericolul atacului din aer;
- instiintarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, conventionale si neconventionale.

Instiintarea se realizeaza de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta sau de serviciile de urgenta profesioniste, dupa caz, pe baza informatiilor primite de la structurile care monitorizeaza sursele de risc sau de la populatie, inclusiv prin Sistemul national unic pentru apeluri de urgenta.

Instiintarea in situatii de urgenta se realizeaza astfel:

1) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta instiinteaza centrele operative pentru situatii de urgenta cu activitate permanenta si inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti;

2) inspectoratele judetene instiinteaza comitetele pentru situatii de urgenta judetene, locale, al municipiului Bucuresti si operatorii economici sursa de risc din zona de responsabilitate;
4) instiintarea structurilor apartinând Ministerului Apararii Nationale, Serviciului Român de Informatii, Serviciului de Telecomunicatii Speciale si Serviciului de Protectie si Paza se organizeaza si se executa conform planurilor de cooperare.

Pentru realizarea instiintarii se folosesc:

- sisteme si echipamente ale serviciilor de urgenta;

- mijloace si canale puse la dispozitie de Serviciul de telecomunicatii Speciale, pe baza de protocol sau plan de cooperare;

- posturi de radiodifuziune si televiziune centrale si locale;

- aparate telefonice conectate la sistemul de telecomunicatii teritorial;

- aparate telefonice din reteaua de cooperare organizata de Ministerul Apararii Nationale,

- cai si circuite telefonice inchiriate permanent sau preluate temporar pe baza de protocol din sistemul de telecomunicatii teritorial.

Ce obligatii aveti pentru a va proteja angajatii?

Ce obligatii aveti pentru a va proteja angajatii de riscurile legate de prezenta agentilor chimici?

Va reamintim ca, in calitate de angajator, aveti obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor dvs. in toate aspectele legate de munca. Nimic nu poate aduce atingere acestui principiu al responsabilitatii dvs.: nici desemnarea unui lucrator care sa se ocupe de activitatile de prevenire si protectie, nici folosirea unui serviciu extern in acest domeniu.

De aceea, un prim si decisiv pas in respectarea obligatiilor legale pe care le aveti pe linie de securitate si sanatate in munca il constituie cunoasterea acestora. Pentru a va proteja angajatii de riscurile legate de prezenta agentilor chimici aveti urmatoarele obligatii stabilite prin lege:

1. Trebuie sa determinati existenta oricarui agent chimic periculos la locul de munca.

2. In cazul in care la locul de munca se constata prezenta agentilor chimici periculosi, trebuie sa evaluati orice risc referitor la securitatea si sanatatea lucratorilor dvs., care decurge din prezenta acestor agenti chimici, tinand cont de:
- proprietatile lor periculoase;
- informatiile puse la dispozitie de furnizor referitoare la securitatea si sanatatea lucratorilor, cum ar fi fisele tehnice de securitate;
- nivelul, tipul si durata expunerii;
- conditiile in care se desfasoara lucrul in prezenta unor astfel de agenti, inclusiv cantitatile acestora;
- valorile limita de expunere profesionala sau valorile limita biologice nationale;
- concluziile care rezulta in urma supravegherii starii de sanatate deja efectuate, atunci cand sunt disponibile.

Definitii

Activitate care implica agenti chimici este orice proces de munca in care sunt utilizati sau se intentioneaza sa se utilizeze agenti chimici, in orice proces, inclusiv producerea, manipularea, depozitarea, transportul ori eliminarea si tratarea, sau orice asemenea proces de munca din care rezulta agenti chimici. Pericolul este proprietatea intrinseca, cu potential de a dauna, a unui agent chimic. Riscul este probabilitatea ca potentialul de a dauna sa produca efecte in conditiile utilizarii si/sau expunerii.

3. Trebuie sa va aflati in posesia unei evaluari a riscului. Aceasta se va actualiza periodic, in special, daca s-au produs schimbari semnificative sau cand rezultatele supravegherii starii de sanatate fac necesar acest lucru.

Definitie

Supravegherea sanatatii reprezinta evaluarea medicala a unui lucrator pentru a se determina starea sanatatii acelui individ, in relatie cu expunerea la agenti chimici specifici in munca.

4. Trebuie sa va asigurati ca riscul pentru securitatea si sanatatea lucratorilor in procesul de munca, indus de un agent chimic periculos, este eliminat sau redus la minimum. Acest lucru se poate realiza in special prin:
- proiectarea si organizarea sistemelor de lucru la locul de munca;
- dotarea cu echipament corespunzator pentru lucrul cu agentii chimici, elaborarea si implementarea procedurilor de intretinere, care sa asigure securitatea si sanatatea lucratorilor in procesul de munca;
- reducerea la minimum a numarului de lucratori expusi sau care pot fi expusi;
- reducerea la minimum a duratei si intensitatii de expunere;
- masuri corespunzatoare de igiena;
- reducerea cantitatii de agenti chimici prezenti la locul de munca la nivelul minim necesar pentru tipul de activitate respectiva;
- proceduri adecvate de lucru care includ reglementari tehnice privind manipularea, depozitarea si transportul in conditii de siguranta la locul de munca ale agentilor chimici periculosi si ale deseurilor care contin asemenea agenti chimici.

Definitii

Valoare limita de expunere profesionala reprezinta, daca nu se specifica altfel, limita mediei ponderate in functie de timp a concentratiei unui agent chimic in aerul zonei in care respira un lucrator, pentru o perioada de referinta specificata, pentru 8 ore sau pentru un termen scurt de maximum 15 minute. Valoare limita biologica reprezinta limita concentratiei, in mediul sau biologic de referinta, a unui agent chimic relevant, a metabolitului sau ori a unui indicator al efectului.

Ce trebuie sa faci ca sa nu iei amenda in caz ca pierzi fisa de instruire SSM

Am pierdut fisele de protectia muncii ale angajatilor societatii si am fost la medicul de medicina muncii care ne-a dat alte fise si ne-a facut de asemenea controlul medical periodic, eliberandu-ne fise de aptitudine din care rezulta ca salariatii sunt apti pentru munca.

Intrebari:

Cum putem dovedi ca s-a facut instruirea introductiv - generala si cea la locul de munca daca am pierdut fisele in care erau consemnate aceste etape? Ce putem face sa nu fim amendati?

Raspuns:

Una dintre obligatiile angajatorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca este potrivit art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea 319/2006 , de a lua masurile necesare pentru informarea si instruirea lucratorilor.

Art. 13 lit. m) din legea anterior mentionata stabileste in sarcina angajatorului si obligatia sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor.

Totodata, art. 20 din lege impune angajatorului obligatia sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau:
a) la angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;
e) la executarea unor lucrari speciale.

Potrivit art. 39 alin. (4) din Legea 319/2006 , constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei incalcarea dispozitiilor art. 12 alin. (1) lit. a) si b), art. 13 lit. a), d)-f), h)-m) si o), art. 20, art. 29 alin. (1) lit. a) si ale art. 32 alin. (2).

Asadar, constituie contraventii atat neprezentarea documentelor si a relatiilor solicitate de inspectorii de munca, dar si neefectuarea instruirii in domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Astfel, este suficienta neprezentarea documentelor solicitate de inspectorii ITM pentru a va regasi in situatia savarsirii unei contraventii. Cu alte cuvinte, chiar daca presupunand ipotetic veti putea sa faceti dovada efectuarii instruirii salariatilor printr-o alta modalitate decat prin inscrisuri,  modalitate acceptata de inspectorii ITM, indepartand astfel eventual sanctiunea contraventionala pentru fapta de neinstruire a salariatilor in domeniul SSM, conditiile pentru care se poate atrage raspunderea contraventionala sunt indeplinite prin simpla neprezentare a fiselor de instruire solicitate de inspectorii de munca, asa incat sunteti expus riscului de a fi sanctionat cu amenda contraventionala pentru incalcarea dispozitiilor art. 13 lit. m) din Legea 319/2006.

Studiu de caz: Refuz post vacant in preaviz

Intrebare: Se desfiinteaza postul unui economist. In momentul respectiv nu i se ofera un alt loc de munca in firma si i se acorda preavizul legal. Demisioneaza un alt economist din departament si angajatorul ofera postul persoanei carei i se desfiintase postul anterior si care era in perioada preavizului. Aceasta refuza. Cum i se va inchide contractul de munca in acest caz? Mai beneficiaza de somaj?

Raspuns:
Conform prevederilor art. 76 din Legea 53/2003 – Codul muncii , republicata, decizia de concediere trebuie sa contina, printre altele, lista locurilor de munca vacante la nivelul unitatii si termenul in care salariatul are dreptul sa isi exprime optiunea, in conditiile art. 64 din acelasi act normativ.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat in decizia nr.6/2011 faptul ca prevederile art. 76 lit. d) din Codul muncii nu sunt aplicabile si in cazul prevazut la art. 65 din Codul muncii , angajatorului nerevenindu-i astfel obligatia in acest caz sa puna la dispozitia salariatului lista posturilor de munca vacante.

Astfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie stabileste ca dispozitiile art. 74 alin. (1) lit. d) din Codul muncii nu se aplica in situatia in care concedierea s-a dispus pentru motive ce nu tin de persoana salariatului, in temeiul art. 65 din Codul muncii .

Totusi, in situatia in care angajatorul a oferit in termenul de preaviz un nou loc de munca, iar salariatul in cauza il refuza, in scris, acest lucru nu influeanteaza motivul initial al concedierii, respectiv reducerea postului ocupat si nici nu intrerupe termenul de preaviz.

Astfel, la expirarea termenului de preaviz al salariatului concediat pentru desfiintarea postului, in conditiile art. 65 din Codul muncii , ii va inceta contractul individual de munca in temeiul acestui articol si va beneficia de masuri active de combatere a somajului precum si de eventualele compensatii in conditiile prevazute de lege si de contractul colectiv de munca aplicabi, potrivit prevederilor art. 67 din Codul muncii .

intocmirea si completarea mai nou a declaratiei 205

In ce priveste intocmirea si completarea mai nou a declaratiei 205 si pentru salariati (in locul fostei fise fiscale), vom stabili cum va proceda o societate daca a avut salariati detasati de la alta societate, privind inscrierea veniturilor in declaratia 205. Vom stabili, totodata, si in ce mod va fi tratat impozitul final din centralizatorul declaratiei.

Solutia :
Conform Instructiunilor privind completarea si depunerea formularului 205 "Declaratie informativa privind impozitul retinut la sursa si castigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit" aprobate prin OANAF 52/2012 pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare prevazute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare prevad ca pentru salariatii care au fost detasati la o alta unitate, declaratia 205 se completeaza de catre unitatea care a incheiat contractele de munca cu acestia.

In situatia in care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariatii au fost detasati, angajatorul care i-a detasat  ii comunica angajatorului la care acestia sunt detasati datele referitoare la deducerea personala la care este indreptatit fiecare salariat, precum si eventualele modificari ale acesteia aparute in cursul anului.

Pe baza acestor date, unitatea la care salariatii au fost detasati intocmeste statele de salarii, calculeaza impozitul si transmite lunar unitatii de la care au fost detasati informatii privind venitul brut realizat, alte deduceri, venitul baza de calcul, precum si impozitul retinut pentru angajat, in scopul completarii declaratiei.

Astfel, conform instructiunilor citate, angajatorul care ii detaseaza pe salariati are obligatia depunerii declaratiei 205 iar angajatorul la care salariatii au fost detasati si care a platit acestora veniturile salariale intocmeste statele de salarii, calculeaza impozitul si transmite lunar unitatii de la care au fost detasati informatii privind venitul brut realizat, alte deduceri, venitul baza de calcul, precum si impozitul retinut pentru angajat, in scopul completarii declaratiei.

Drepturile salariatei revenita imediat dupa nastere sau inainte de 1 an

Unele mamici aleg sa renunte la concediul pentru crestere copil, motivele unei astfel de decizii fiind diverse, insa de cele mai multe ori ele sunt de natura financiara, venitul primit pe parcursul concediului fiind mai mici decat cele  de care a beneficiat pana atunci. Daca esti salariata si tocmai ai devenit mamica, nu poti reveni la lucru mai devreme de cele 42 de zile de lauzie prevazute de lege cu titlu de obligativitate, insa iti poti relua activitatea imediat dupa efectuarea lor. Daca prin revenirea la lucru imediat dupa concediul postnatal renunti la dreptul tau legal de a intra in concediu pentru crestere copil (sigur, in situatiile in care indeplinesti conditiile de acordare a lui), ai dreptul la un stimulent de insertie asa cum prevede legislatia in domeniu.

    Ce se intampla insa daca intri in concediu crestere copil dar decizi sa revii la lucru mai devreme de termenul pentru care ai optat? Ai doua variante pe care e bine sa le ai in vedere inainte de a lua o decizie in privinta perioadei pentru care sa soliciti concediu crestere copil, si anume: fie intri in concediu de pana la 1 an si revii mai devreme de acest termen, caz in care ai dreptul la stimulentul de insertie de care am amintit, fie soliciti un concediu de pana la 2 ani, caz in care daca dezici sa revii la lucru mai devreme de 1 an, legea nu iti mai acorda acest drept.   De stimulentul de insertie beneficiezi si in cazul in care, din nefericire, copilul este inregistrat cu handicap, acesta fiind acordat oricand pana la implinirea varstei de 3 ani.

Timpul de lucru stabilit conform legii la revenirea la locul de munca
    Legislatia muncii actuale, referitor la timpul de lucru in cazul salariatelor care au nascut si revin la lucru imediat dupa concediul postnatal (de lauzie) sau din concediul pentru crestere copil mai devreme de 1 an posibilitatea reducerii programul de lucru cu pana la 2 ore pe zi, prin acordarea de catre angajator a doua pauze zilnice de alaptare a cate o ora fiecare.

Din durata pauzelor face parte si timpul dus-intors necesar pentru a ajunge la locatia in care se afla copilul. Aceasta reducere are in vedere salariatele care inca mai alapteaza, facand dovada starii lor fiziologice printr-un certificat medical.  Astfel, daca decizi sa iti reiei activitatea mai devreme de implinirea de 1 an de catre copil e bine sa ai in vedere aceasta posibilitate.

IMPORTANT! Aceasta reducere a programului NU influenteaza veniturile tale salariale, acestea vor fi suportate in continuare din bugetul de salarii.  

    Pentru cazurile in care revenirea la locul de munca are loc dupa varsta de 1 an a copilului, legislatia nu prevede reducerea timpului de lucru pentru salariatele aflate in astfel de situatii.

Obligatia angajatorului de a reprimi salariata

Obligatia angajatorului de a reprimi salariata

    Revenirea la locul de munca dupa efectuarea concediului de crestere copil sau chiar si a celui de maternitate reprezinta un motiv de teama pentru majoritatea salariatelor din Romania care au parte de o astfel de schimbare in viata lor. Salariata este insa protejata legal si are drepturi bine stabilite de lege in acest sens.

    Revenirea salariatei la locul de munca si reluarea activitatii poate avea loc fie dupa efectuarea concediului de lauzie obligatoriu de cel putin 42 de zile, fie pe parcursul concediului pentru crestere copil, la cererea salariatei, fie dupa parcurgerea intregii perioade solicitate pentru concediul de crestere copil.

    Concediul pentru crestere copil reprezinta un drept si nu o obligatie a persoanei indreptatite, ceea ce inseamna ca salariata poate renunta la efectuarea lui, persoana in cauza putand relua activitatea imediat dupa concediu de lauzie, situatie in care, asa cum prevede Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010, va putea beneficia de un stimulent de insertie acordat in conditiile legii.   
  
    Angajatorul nu iti poate, asadar, refuza reluarea activitatii, pe parcursul sau dupa concediul de crestere copil. Sunt, din pacate, destule situatii in care angajatorul refuza revenirea salariatei mai devreme de termenul solicitat pentru concediul crestere copil, insa refuzul angajatorului nu este unul legal. Totusi, e bine sa stii ca legislatia in vigoare privind drepturile salariatelor care au nascut prevede o situatie exceptionala in care revenirea salariatei la locul de munca poate fi refuzata de catre angajator, pentru protectia sanatatii ei si a copilului, in cele 42 de zile de concediu postnatal obligatoriu.  in celelalte situatii insa, angajatorul nu va putea refuza revenirea salariatei la locul de munca.

    Odata cu revenirea din concediu pentru crestere copil de pana la 2 ani, respectiv 3, in cazul copilului cu handicap, este bine sa stii ca, potrivit Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati, tu sau tatal copilului (in cazul in care si el beneficiaza de concediu crestere copil) aveti dreptul de a reveni la acelasi loc de munca sau la unul echivalent, "avand conditii de munca echivalente si, de asemenea, de a beneficia de orice imbunatatire a conditiilor de munca la care ar fi avut dreptul in timpul absentei."
Ce se intampla daca angajatorul a incadrat un suplinitor?
   Pe parcursul perioadei in care salariata sau salariatul (in cazul in care concediul pentru crestere copil este acordat tatalui) se afla in concediu de maternitate si in pentru crestere copil contractul de munca este suspendat, fara a inceta raportul de munca existent. Pe perioada suspendarii, angajatorul are la indemana posibilitatea de a inlocui persoana aflata in concediu crestere copil, incheind cu un suplinitor un contract de munca pe perioada determinata.
Durata acestui contract insa, asa cum prevede art. 84 alin. 2 din Codul muncii republicat, "va expira la momentul incetarii motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de munca al salariatului titular."
Cu alte cuvinte, daca dupa efectuarea concediului de maternitate decizi sa revii la locul de munca sau daca revenirea are loc, la cererea ta, mai devreme de termenul stabilit in cererea pentru acordarea concediului crestere copil sau la finalul lui, si daca angajatorul a angajat o alta persoana care sa te inlocuiasca in tot acest timp, contractul ei va inceta odata cu revenirea ta la lucru, iar tu iti vei relua activitatea. Angajatorul nu poate incadra permanent, pe perioada nelimitata, o alta persoana pe postul tau, cat timp tu te afli in concediu de maternitate, crestere copil sau chiar in concediu de risc maternal.

Modificarea functiei prin act aditional la CIM

Anterior modificarii unui contract individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa salariatul cu privire la clauzele generale pe care intentioneaza sa le modifice, inclusiv modificare duratei muncii si a functiei. Orice modificare impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii (art. 17 alin. (5) din Codul muncii republicat).

Nu exista o prevedere legala care sa interzica modificarea contractului individual de munca , pe parcursul executarii lui.

Elementele esentiale ale contractului individual de munca sunt:
a) identitatea partilor;
b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri;
c) sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;
h) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;
i) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;
j) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;
k) salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul;
l) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana;
m) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;
n) durata perioadei de proba.

Rezulta, din dispozitiile legale citate, ca modificarea elementelor contractului individual de munca, inclusiv functia poate interveni oricand, pe parcursul executarii lui printr-un act aditional.

Informarea si acordul salariatului sunt obtinute prin semnarea actului aditional de ambele parti angajat si angajator.

Inregistrare ReviSal! Concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav

In situatia in care o angajata are concediu medical 4 zile, cod 09, ingrijire copil bolnav, vom stabili in ce masura se opereaza in ReviSal, cu mentiunea ca in nomenclatorul Revisal, privind temeiul de suspendare se regaseste: concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani conf. art.51 alin. (1) litera b). Vpm stabili si care sunt etapele in ce priveste suspendarea din initiativa angajatului pentru ingrijirea copilului bolnav.


Conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate:

Art. 28. - Indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afectiuni intercurente pana la implinirea varstei de 18 ani se acorda pe baza certificatului de concediu MEDICAL eliberat de medicul de familie si a certificatului pentru persoanele cu handicap, emis in conditiile legii, dupa caz.

Art. 29. - Durata de acordare a indemnizatiei prevazute la art. 27 alin. (1) este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu exceptia situatiilor in care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat in aparat gipsat, este supus unor interventii chirurgicale; durata concediului medical in aceste cazuri va fi stabilita de medicul curant, iar dupa depasirea termenului de 90 de zile, de catre medicul specialist, cu aprobarea medicului expert al asigurarilor sociale.

Conform Hotararii Guvernului nr. 500/2011 art. 3 alin. (2) lit . h) - perioada si clauzele de suspendare cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale.

Suspendarea din initiativa angajatului pentru ingrijirea copilului bonav

Conform art. 2 alin. (2) lit. h) din Hotararea Guvernului nr. 500/2011 privind registrul general de evident a salariatilor (Revisal) constituie element al registrului perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale.
Asadar, rezulta ca, cazurile de suspendare in baza certificatelor medicale nu se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor. Potrivit art. 28 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, indemnizatia pentru
ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afectiuni intercurente pana la implinirea varstei de 18 ani se acorda pe baza certificatului de concediu medical eliberat de medicul de familie si a certificatului pentru persoanele cu handicap, emis in conditiile legii, dupa caz.

Pe cale de consecinta, concediul si indemnizatia pentru pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau a copilului cu handicap cu afectiuni intercurente pana la implinirea varstei de 18 ani se acorda pe baza certificatului de concediu medical, fapt pentru care, consideram ca nu se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor, iar mentionarea acestui caz in nomenclatorul privind temeiurile legale de suspendare a unui contract de munca din specificatiile tehnice o consideram o eroare.

Contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa salariatului in situatia concediului pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani in baza certificatului medical cod 09.

Incetarea CIM prin acordul partilor versus demisie

Vom stabili, prin cele ce urmeaza, prin ce se diferentiaza art. 81.7, art. 81.1 si acordul partilor. Vom oferi informatii concise pentru a exemplfica in ce situatie poate inceta un contract individual de munca (CIM) in baza articolelor amintite din Codul muncii.

Solutia:

In timp ce in cazul incetarii contractului individual de munca (CIM) prin acordul partilor exista o manifestare de vointa comuna a ambelor parti ale raportului juridic de munca in sensul incetarii acestuia, demisia reprezinta un act unilateral de vointa al salariatului privind incetarea contractului individual de munca.

Totodata intre cele trei modalitati de incetare a contractului de munca exista diferente in ceea ce priveste momentul de la care intervine incetarea.

Astfel, daca in temeiul art. 55 lit. b) din Codul muncii, republicat, contractul individual de munca poate inceta ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea, in cazul demisiei incetarea are loc astfel:

- fie la momentul expirarii perioadei de preaviz calculat de la data inregistrarii demisiei (art. 81 alin. (1) din Codul muncii republicat;
- fie la data la care angajatorul a renuntat total sau partial la termenul de preaviz (art. 81 alin. (7) din Codul muncii republicat).
In toate, cele 3 situatii, sunt implicate ambele parti, angajat si angajator, astfel:

a) la incetarea contractului prin acordul partilor, necesita cererea salariatului si aprobarea angajatorului a intreruperii raporturilor de munca;
b) in cazul demisiei, in ambele situatii cu preaviz (art. 81 alin. (1) sau fara preaviz (art. 81 alin. (7) necesita manifestarea de vointa a salariatului in sensul stingerii raportului juridic unilateral, prin demisie.

Demisia este actul unilateral de vointa a salariatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, dupa implinirea unui termen de preaviz.
Preavizul este intervalul de timp in care trebuie comunicata celeilalte parti intentia de a inceta contractul individual de munca. Pe durata preavizului contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele.

Termenul de preaviz este cel cuvenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv mai mare de 45 de zile lucratoare pentru salariatii cu functii de conducere.

Angajatorul este obligat sa inregistreze demisia fiind sanctionat cu amenda cuprinsa intre 1.500 si 3.000 lei (art. 260 alin. (1) lit. n) din Codul muncii republicat.

Insa, in functie de interese, angajatorul este de acordat cu incetarea contractului de munca unilateral prin demisia salariatului. In situatia in care trebuie instruita o alta persoana care sa ocupe locul demisionarului, angajatorul aproba demisia cu o perioada de preaviz.

In situatia in care angajatorul nu mai doreste ca demisionarul sa aiba acces la baza sa de date sau la documentele cu caracter confidential aproba demisia fara preaviz, contractul incetand imediat.

Detasat in cursul lunii | In ce conditii acordam deducerea personala?

Vom stabili mai jos in ce masura se poate acorda deducere personala pentru perioada lucrata in luna ianuarie 2013 unui salariat detasat la o alta societate in intervalul 18.01.2013-18.02.2013, avand in vedere urmatoarele:

- Venitul brut realizat in perioada 01.01.2013-17.01.2013 este mai mic de 3000 lei;

- Venitul brut total pentru luna ianuarie 2013 calculat in baza salariului de incadrare de la societatea de la care a fost detasat depaseste valoarea de 3000 lei.

Solutia:

Conform pct. 121 din Normele metodologice date in aplicarea art. 57 din Codul fiscal , in cazul in care un angajat care obtine venituri din salarii la functia de baza se muta in cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare sursa de venit (loc de realizare a venitului).

Deducerea personala se acorda numai de primul angajator, in limita veniturilor realizate in luna respectiva, pana la data lichidarii. Daca reangajarea are loc in aceeasi luna cu lichidarea, la stabilirea bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent veniturilor realizate in aceasta luna de la angajatorul urmator nu se va lua in calcul deducerea personala. Prevederile legale citate apreciem ca se aplica in cazul incetarii contractului individual de munca in cursul lunii cata vreme fac referire la reangajare si lichidare.

Conform Instructiunilor privind completarea si depunerea formularului 205 "Declaratie informativa privind impozitul retinut la sursa si castigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit" aprobate prin OANAF 52/2012 pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare prevazute la titlul III din Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu modificarile si completarile ulterioare prevad ca pentru salariatii care au fost detasati la o alta unitate, declaratia 205 se completeaza de catre unitatea care a incheiat contractele de munca cu acestia.
In situatia in care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariatii au fost detasati, angajatorul care i-a detasat ii comunica angajatorului la care acestia sunt detasati datele referitoare la deducerea personala la care este indreptatit fiecare salariat, precum si eventualele modificari ale acesteia aparute in cursul anului. Pe baza acestor date, unitatea la care salariatii au fost detasati intocmeste statele de salarii, calculeaza impozitul si transmite lunar unitatii de la care au fost detasati informatii privind venitul brut realizat, alte deduceri, venitul baza de calcul, precum si impozitul retinut pentru angajat, in scopul completarii declaratiei.

Astfel, conform instructiunilor citate, angajatorul care ii detaseaza pe salariati are obligatia depunerii declaratiei 205 iar angajatorul la care salariatii au fost detasati si care a platit acestora veniturile salariale intocmeste statele de salarii, calculeaza impozitul si transmite lunar unitatii de la care au fost detasati informatii privind venitul brut realizat, alte deduceri, venitul baza de calcul, precum si impozitul retinut pentru angajat, in scopul completarii declaratiei.

Avand in vedere aceste aspecte apreciem ca deducerea personala se acorda in functie de venitul cumulat, iar nu in functie de venitul realizat la fiecare angajator.

cazul formarii profesionale

Vom stabili daca in cazul formarii profesionale este necesara anterior inceperii cursului redactarea unui referat si daca exista o procedura referitoare la formarea profesionala. Totodata, vom vedea cum se face dovada formarii profesionale in cazul unui control de la ITM si daca exista sanctiune/amenda in cazul in care nu se efectueaza formare profesionala odata la 2 ani pentru fiecare angajat. In plus, se va stabili in ce masura poate fi considerata formare profesionala, trainningul sustinut in cadrul companiei de catre sefi, acestia neavand calitatea de formatori.

Formarea profesionala a persoanelor se poate realiza in cadrul sistemului de invatamant stabilit potrivit Legii nr. 1/2011 a educatiei nationale, dar si in afara acestui sistem.

Exista reglementari privind formarea profesionala a salariatilor in dispozitiile Codului muncii, republicat, ale Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 522/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

Angajatorul are obligatia asigurarii formarii profesionale a salariatilor sai in conditiile prevazute de lege, de a elabora anual si de a aplica planuri de formare profesionala daca este o persoana juridica ce are mai mult de 20 de salariati, dar totodata are si obligatia de a permite accesul salariatilor la participarea din initiativa acestora la diferitele modalitati de formare profesionala pe care le urmeaza.

Asadar, formarea profesionala are loc la initiativa angajatorului sau la initiativa salariatului, cu suportarea cheltuielilor de catre angajator, sau, fara suportarea acestor cheltuieli, in conditiile stabilite de Codul muncii, asa incat in functie de caz exista o serie de reguli care trebuie urmate pentru participarea la diferitele modalitati de formare profesionala. in acest sens putem spune ca participarea la formare profesionala presupune urmarea unei proceduri.

De exemplu, in cazul in care initiativa de formare profesionala apartine salariatului, atunci acesta poate beneficia de concedii pentru formare profesionala, astfel cum prevede art. 154 alin. (1) din Codul muncii, republicat, insa pentru acordarea concediului, angajatul va trebui sa urmeze etapele prevazute de lege, respectiv sa inainteze o solicitare (cerere) in acest sens angajtorului, daca solicita concediu fara plata pentru formare profesionala sa inainteze cererea cu cel putin o luna inainte de
efectuarea acestuia, sa precizeze in cerere data de incepere a stagiului de formare profesionala, domeniul si durata acestuia, precum si denumirea institutiei de formare profesionala etc.

In Codul muncii sediul materiei este prevazut in principal in Titulul VI: Formarea profesionala (art. 192-210) si Sectiunea 2: Concediile pentru formare profesionala din Capitolul III: Concediile al Titlului III: Timpul de munca si timpul de odihna din Codul muncii, republicat (art. 154-158).

Pensie pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare. Cumul cu functia de conducator serviciu intern de prevenire si protectie

Intrebare:

O salariata nascuta in ianuarie 1955 doreste sa se pensioneze pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare. Apoi doreste sa continue colaborarea in paralel cu firma angajatoare, tot prin contract de munca. Mentionez ca salariata in cauza conduce departamentul de SSM al firmei, situatie in care legea impune salariat cu contract de munca pentru 8 h.

Poate fi cumulata pensia pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare cu acest tip de venit?

Exista vreun conflict de interese intre cumulul pensiei cu alte venituri si functia pe care o detine salariata, date fiind precizarile legale pe parte de SSM?

Raspuns:

Conform art. 118 alin. (1) din Legea 263/2010 privind sistemul public de pensii cu modificarile si completarile ulterioare,  in sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie, in conditiile legii, urmatoarele categorii de pensionari:

a) pensionarii pentru limita de varsta;

Reducerea disciplinara a salariului se inregistreaza in Revisal?

In temeiul dispzozitiilor art. 247 alin. (1) din Codul muncii , angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.

Rezulta ca, aplicarea sanctiunilor disciplinare, evident cu respectarea prevederilor legale, reprezinta o prerogativa a angajatorului, acordul salariatului nefiind necesar.

Totodata, conform art. 252 alin. (1) din Codul muncii, angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.

Asadar, angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare prin decizie emisa in forma scrisa.

Potrivit art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul muncii una dintre sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara este reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%.
Procentul de 10% se aplica la salariu de baza inscris in contractul individual de munca. Sanctiunea afecteaza unul dintre elementele salariului respectiv, salariul de baza. Indemnizatiile, sporurile precum si alte adaosuri calculate la salariu de baza vor fi afectate in mod indirect devreme ce ele depind de salariu de baza.

Asadar, angajatorul nu efectueaza o retinere din salariu. Sanctiunea consta in reducerea salariului de baza. In consecinta, in perioada in care se aplica sanctiunea, salariul brut al angajatului va fi constituit din salariul de baza diminuat cu procentul de 10% + indemnizatii +sporuri + alte adaosuri. In statul de plata se va inscrie salariul de baza astfel diminuat.
Conform Specificatiilor tehnice privind intocmirea si transmiterea registrului de evidenta a salariatilor, prin salariu se intelege salariul de baza lunar brut.
Observam ca legiuitorul, reglementand obligatia de a inregistra in registru modificarea elementului salariu de baza a avut in vedere numai cazurile de modificare a acestuia prin acordul partilor si ca efect al unui act normativ.

Insa, modificarea salariului de baza poate interveni si prin actul unilateral al angajatorului cu titlu de sanctiune disciplinara pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%.
Intrucat salariul de baza constituie element al registrului general de evidenta a salariatilor apreciem ca se vor inregistra inclusiv modificarile acestuia ca urmare a sanctiunii disciplinare dispuse de angajator in cazurile si in conditiile stabilite de lege.

Astfel, modificarea salariului impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege (art. 17 alin. (5) din Codul muncii republicat).

Prin urmare pentru modificarea salariului ca sanctiune disciplinara angajatorul va intocmi atat o decizie cat si un act aditional la contractul individual de munca.

Decizie pentru suspendarea CIM in cazul CFS, Nu uitati ca este obligatoriu de intocmit!!!

Incepand cu data de 01 august 2011 perioada si cauzele de suspendare ale contractului individual de munca se vor inscrie in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii.

Astfel, incepand cu data de 01 august 2011, perioadele in care salariatii beneficiaza de concedii fara plata acordate in baza art. 54 din Codul muncii , precum si orice alta cauza de suspendare, exceptand cauzele de suspendare in baza certificatelor medicale, se vor inscrie in registrul de evidenta a salariatilor (REVISAL).
Conform Specificatiilor Tehnice privind intocmirea si transmiterea Registrului General de Evidenta a Salariatilor, (Revisal) asa cum au fost modificate in decembrie 2011 “data incetare suspendare” este data de la care inceteaza suspendarea contractului salariatului conform deciziei de incetare a suspendarii emisa de angajator.

Astfel, desi in mod firesc data incetarii suspendarii contractului individual de munca o reprezinta prima zi in care salariatul isi reia activitatea, potrivit solutiei tehnice adoptate de Inspectia Muncii pentru aplicatia ReviSal, pentru a genera un raport per salariat cu intervalul de suspendare corect, apreciez ca data incetarii suspendarii o reprezinta ultima zi de suspendare a contractului individual de munca.

Daca data incetarii suspendarii ar fi prima zi in care salariatul isi reia activitatea ar trebui ca programul sa permita operarea unei noi suspendari incepand cu aceasta data. Insa, programul nu permite inregistrarea unei noi suspendari daca data de inceput a unei noi suspendari coincide cu data de incetare a unei alte suspendari. In acest caz, mesajul transmis de program este - Intervalul selectat se intersecteaza cu intervalul unei suspendari incetate. Or, daca data de incetare a suspendarii ar fi prima zi lucrata, programul trebuia sa permita operarea unei noi suspendari incepand cu aceasta data.

Prin urmare, raspunsurile din portal cu privire la suspendarea contractului individual de munca pentru concediu fara plata cu durata de o zi, sunt diferite, in functie de modificarile HG 500/2011 si ale Specificatiilor Tehnice privind intocmirea si transmiterea Registrului General de Evidenta a Salariatilor, (Revisal).

Angajator
Adresa
Inregistrata la Registrul Comertului din sub nr. J / /
C.U.I.
Telefon: /Fax:

DECIZIE DE INCETARE SUSPENDARE A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA CONCEDIU FARA SALARIU

DECIZIA Nr.
Data
In temeiul dispozitiilor art. 54 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii republicat
Presedintele/Directorul General/Directorul ......., numit prin ......... nr. ..../ ...... a ........;

DECIDE:
Art.1. Incepand cu data de ............................... inceteaza perioada de suspendare a contractului individual de munca al d-lui/dnei .......................................................................... avand functia de ......................................... in cadrul societatii, conform art. 54 din Codul muncii .
Art. 2. Suspendarea a fost dispusa pe perioada de ..... zile incepand cu data de .................... si pana la data de ................... .
Art. 3. Prezenta decizie poate fi contestata in termen de 30 de zile, la Tribunalul …....
Art. 4. (1) Compartimentul Resurse Umane si Contabilitate vor aduce la indeplinire prevederile prezentei decizii.(2) Prezenta decizie isi produce efectele incepand cu data de .......................... .

REPREZENTANTI LEGALI ANGAJATOR,
...................
L.S.

Timpul de lucru 24 cu 48: este legal sau nu? Ce spune Codul Muncii? Aveti grija domnilor Angajatori!!!

Conform Codului Muncii, durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare (art. 111 alin. 1).

Spre deosebire de situatia angajatilor cu norma intreaga, unde durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana (inclusiv orele suplimentare) calculata ca medie anuala, in cazul angajatilor care lucreaza in schimburi, durata timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, calculata pe o perioada maxima de 3 saptamani. (art. 111 alin. (2) din Codul muncii coroborat cu art. 10 alin. (10) din Contractul colectiv de munca la nivel national in vigoare).

Timpul de munca se poate organiza in doua schimburi, activitatea unitatii fiind suspendata atat in timpul noptii, cat si pe durata repausului saptamanal (sambata si duminica), respectiv a sarbatorilor legale stabilite prin art. 134 din Codul muncii.

In acest caz, durata normala a zilei de lucru pentru angajati va fi de regula 8 ore, acestia beneficiind de 16 ore libere.

Dupa caz, angajatorul va avea obligatia de a plati acelor angajati care isi desfasoara activitatea pe timpul noptii, in intervalul orar 22.00 – 6.00 un spor la salariul de baza.

Timpul de munca se poate organiza si in trei schimburi neintrerupte, situatie in care angajatorul va trebui sa tina cont de urmatoarele aspecte:

- activitatea se presteaza si in zilele de repaus saptamanal. In acest caz, angajatorul trebuie sa respecte dispozitiile art. 132 din Codul muncii privind acordarea zilelor de repaus saptamanal in alte zile ale saptamanii, respectiv acordarea cumulata a zilelor de repaus saptamanal, dupa o perioada de activitate continua care nu poate depasi 15 zile calendaristice.

- activitatea se presteaza in zilele de sarbatoare legala, angajatorul beneficiind de dispozitiile art. 136 din Codul muncii .
Cu toate acestea, daca salariatilor nu li se poate asigura compensarea cu timp liber in urmatoarele 30 de zile, angajatorul are obligatia de plata a unui spor de cel putin 100% din salariul de baza (art. 137 din Codul muncii ).

-    repausul zilnic obligatoriu al unui salariat nu poate fi mai mic de 8 ore intre schimburi, asa cum stabileste art. 131 alin. (2) din Codul muncii .

In acest caz, angajatorul trebuie sa respecte dispozitia art. 112 alin. 2 din Codul muncii , care impune ca durata zilnica a timpului de munca de 12 ore sa fie urmata de o perioada de repaus de 24 de ore.

Aceasta reglementare a Codului muncii este chiar mai restrictiva decat Directiva CEE nr. 88/2003 privind organizarea timpului de munca, care stabileste ca numarul maximal de ore de munca nu poate depasi 14 ore intr-o perioada de 24 de ore.

Exista inca unitati, cu precadere in domeniul societatilor de protectie si paza, dar si in alte domenii, care organizeaza timpul de munca in schimburi de 24 de ore lucrate, urmate de 48 de ore libere. Aceasta organizare a timpului de lucru este inadmisibila fiind incalcate dispozitiile art. 112 alin. (2) din Codul muncii , angajatorul fiind expus unor sanctiuni ori altor masuri din partea organelor de control.

Prin urmare:

1. Folosind acest sistem de ture sunteti expus unor sanctiuni ori altor masuri din partea organelor de control.

2. Este inadmisibil si ilegal acest sistem de ture de 24 cu 48 si pe cale de consecinta acesta nu poate fi mentionat in contractul colectiv de munca fiind ilegal.

Evident, insa, timpul de munca se poate organiza in trei schimburi neintrerupte dar cu respectarea prevederilor legale.
 

Modificarea salariului minim pe economie in cazul contractelor suspendate! Operarea in ReviSal

Analizam mai jos cazul unui angajat cu salariul de incadrare de 700 lei, dar cu un contract individual suspendat pentru 2 luni de zile cu art. 54 din Codul muncii (mentionam ca suspendarea este pentru perioada 25.01.2013 - 25.03.2013). Vom stabili cand se va opera Decizia de majorare conf. H.G.23/23.01.2013 - majorarea salariului minim brut pe tara garantat in plata.

Solutia:

Conform art. 4 alin (2) din HG 500/2011 Orice modificare a elementelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a), c)-g) se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare prevazut la art. 17 alin. (5) din Legea nr. 53/2003 (Codul muncii ), republicata. Exceptie fac situatiile in care modificarile se produc ca urmare a unei hotarari judecatoresti sau ca efect al unui act normativ cand inregistrarea in registru se face in ziua in care angajatorul se prezuma, potrivit legii, ca a luat cunostinta de continutul acestora."

Asadar se considera ca data cand trebuia operata modificarea este data la care angajatorul a luat cunostiita de aparitia actului normativ care majoreaza salariul minim pe economie de la 700 la 750 lei (HG 23/2013, publicata in M.Of la data de 23.01.2013).

Totusi avand in vedere faptul ca in situatia noastra contractul de munca este suspendat, intram sub incidenta prevederilor art. 49 alin. (6) Codul muncii care prevede In cazul suspendarii contractului individual de munca se suspenda toate termenele care au legatura cu incheierea, modificarea, executarea sau incetarea contractului individual de munca, cu exceptia situatiilor in care contractul individual de munca inceteaza de drept.

Concret, operarea deciziei de majorare a salariului, se va face dupa operarea incetarii suspendarii. Chiar daca presupunem ca am dori operarea majorarii salariului, inainte de iesirea din suspendare, aplicatia Revisal nu ne permite sa intervenim cu modificari asupra contractelor aflate in starea "suspendat".

Criterii de evaluare si procedura de evaluare

In ce priveste documentul in care trebuie incluse Criterii de evaluare si procedura de evaluare, vom stabili daca acestea sunt cuprinse in Contractul colectiv de munca la nivel de unitate (avand in vedere prevederile art. 61 lit. d) din Codul muncii) sau in Regulamentul Intern (in baza prevederilor art. 242 din Codul muncii).  In ceea ce priveste includerea in contractul individual de munca, a criteriilor de evaluare acest lucru este clar stabilit de modelul cadru al CIM aprobat prin Ordinul 64/2003 si modificat prin Ordinul nr.1616/2011.

Art. 61 lit. d) din Codul muncii republicat, prevede ca angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat.

Potrivit art. 63 alin. (2) din cod, concedierea salariatului pentru motivul prevazut la art. 61 lit. d) poate fi dispusa numai dupa evaluarea prealabila a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, in lipsa acestuia, prin regulamentul intern.

Asadar, procedura de evaluare a salariatilor in caz de concediere pentru motivul prevazut la art. 61 lit. d) este stabilita prin contractul colectiv de munca aplicabil daca un asemenea contract exista, iar numai in lipsa unui astfel de contract colectiv aplicabil prin regulamentul intern intocmit la nivelul angajatorului.

Daca stam sa ne aducem aminte, o astfel de procedura pentru concedierea salariatilor pentru motive de necorespundere profesionala era stabilita prin art. 77 din CCMUN pe anii 2007-2010. Referitor la criteriile de evaluare, nu se prevede stabilirea acestora prin negociere colectiva. Desi legea nu prevede in mod expres obligatia includerii in contractul colectiv de munca a criteriilor de evaluare a activitatii salariatilor, instituind in acest sens dreptul angajatorului in stabilirea acestor criterii prin regulamentul intern, apreciem ca aceasta nu impiedica negocierea de catre reprezentantii partilor la
negocierea colectiva a unor astfel de criterii si includerea lor in contractul colectiv, situatie in care in baza vointei angajatorului de a negocia aceste criterii cu reprezentantii celeilalte parti a contractului colectiv de munca aceleasi criterii vor trebui incluse si in regulamentul intern.

In ceea ce priveste regulamentul intern, potrivit art. 242 din Codul muncii republicat, regulamentul intern cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:
a)reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii;
b)reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare demnitatii;
c)drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor;
d)procedura de solutionare a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale salariatilor;
e)reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;
f)abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;
g)reguli referitoare la procedura disciplinara;
h)modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice;
i)criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor.

Asadar, Legea nr. 40/2011 completeaza gama prevederilor minime obligatorii ce trebuie sa se regaseasca in regulamentul intern in sensul ca in cuprinsul regulamentului se vor regasi obligatoriu si dispozitii privind criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor.

In toate cazurile insa, procedura de evaluare obligatorie pentru concedierea salariatilor pentru motivul prevazut la art. 61 lit. d) (necorespundere profesionala) va fi stabilita prin contractul colectiv de munca aplicabil, iar numai daca un astfel de contract de munca aplicabil (astfel cum sunt reglementate la acest moment prin Legea nr. 62/2011 a dialogului social: CCM la nivel de unitate, CCM la nivel de grup de unitati, CCM la nivel de sector de activitate) nu exista, aceasta procedura va putea fi reglementata exclusiv prin regulamentul intern intocmit la nivelul angajatorului.

In speta prezentata, cum un astfel de CCM aplicabil exista, respectiv CCM la nivel de unitate, concedierea salariatilor pentru necorespundere profesionala va putea fi dispusa numai dupa evaluarea prealabila a salariatului conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de munca.

Intr-o astfel de situatie in regulamentul intern nu se va putea mentiona o alta procedura de evaluare pentru situatia concedierii pentru necorespundere profesionala decat cea negociata de reprezentantii partilor la negocierea CCM.

COR 2013 cu inca 52 de ocupatii!!!

Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice a emis un Ordin comun cu Instititul National de Statistica prin care se aduc modificari in COR 2013, Clasificarea ocupatiilor din Romania.

Astfel, Ordinul nr. 150/132/2013 completeaza COR 2013 cu inca 52 de ocupatii, pe care le puteti regasi in lista de mai jos. In plus, pe langa aceste ocupatii nou aparut in COR, Ordinul 150 modifica denumirile unor ocupatii care existau deja. De asemenea, lista integrala o aveti mai jos.

Nu doar acestea sunt insa modificarile aduse de catre Ordinul 150 in cazul COR 2013. Ministerul Muncii a decis sa faca o serie de schimbari si la nivelul grupelor de baza.

Foarte important: Ordinul nr. 150/132/2013  a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 78, din 6 februarie 2013, si a intrat in vigoare la data publicarii.

Moficari COR 2013 aduse de Ordinul 150:

LISTA ocupatiilor practicate in cadrul economiei nationale ce modifica si completeaza Clasificarea ocupatiilor din Romania - nivel de ocupatie (sase caractere)

1. administrator structuri sportive - codul - 143115

3. analist de informatii - codul - 242224

4. analist informatii de firma - codul - 242222

5. arbitru pentru pasari de rasa - codul - 612207

6. asistent de cercetare in antropologie biologica - codul - 213151

7. auditor de siguranta rutiera - codul - 214952

8. cercetator in antropologie biologica - codul - 213150

9. consilier de stare civila - codul - 242225

10. consilier pentru dezvoltare personala - codul - 242324

11. consultant de investitii- codul - 241269

12. consilier sportiv- codul - 226911

13. crescator de pasari de rasa si pentru decor- codul - 612206

14. crescator de pasari pentru oua de consum- codul - 612204

15. crescator de pasari pentru reproductie - codul - 612203

16. crescator de pui pentru carne - codul - 612205

17. director general adjunct - codul - 111238

18. evaluator in sistemul formarii profesionale continue - codul - 242411

19. expert - codul - 335406

20. expert criminalist - codul - 341102

21. expert tehnic judiciar - codul - 341109

22. inginer biotehnolog  - codul - 213152

23. inspector de specialitate in gospodarirea apelor - codul - 213307

24. inspector de stare civila - codul - 242226

25. inspector de stat - codul - 335404

26. inspector social - codul - 263512

27. inspector sef teritorial - codul - 111240

28. inspector tehnic - codul - 335405

29. instalator pentru pompe de caldura - codul - 712614

30. instalator pentru sisteme geotermale - codul - 712615

31. investigato - codul - 242223

32. investigator-sef - codul - 111239

33. insotitor pasageri in transportul rutier - codul - 511207

34. lacatus constructii structuri aeronave - codul - 722207

35. lucrator calificat in irigatii - codul - 611302

36. manager de proiect in parteneriat public privat - codul - 242112

37. manager pentru ordine si siguranta publica - codul - 121309

38. operator de handling combustibil - codul - 315517

39. operator la platforme pentru lucru la inaltime - codul - 834316

40. operator prelucrarea carcaselor de pasare - codul - 751109

41. operator prelucrare initiala a pasarilor - codul - 751108

42. operator sortare carcase de pasare - codul - 751110

43. operator transare carcase de pasare  - odul - 75 1111

44. operator umplere recipiente GPL - codul - 932912

45. organizator evenimente sportive - codul - 342217

46. personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor - codul - 261206

47. specialist control intern in domeniul pietei de capital - codul - 241270

48. specialist in achizitii - codul - 332301

49. specialist in activitatea de coaching - codul - 242412

50. specialist in managementul riscului- codul - 242114

51. specialist pentru piata de capital- codul - 241271

52. specialist piete reglementate - codul - 241268



- Se modifica denumirea ocupatiei cod 751105 din „taietor pasari” in „operator abatorizare pasari”

- Se modifica denumirea ocupatiei cod 223007 din „infoenergetician radiestezist” in „inforenergetician radiestezist”

- Se modifica denumirea ocupatiei cod 261204 din „judecator inspector” in „inspector judiciar”

- Se modifica denumirea ocupatiei cod 335107 din „inspector de trafic A.R.R. (studii medii)” in „inspector de trafic rutier (studii medii)”

- Se modifica denumirea ocupatiei cod 242216 din „inspector de trafic A.R.R. (studii superioare)” in „inspector de trafic rutier (studii superioare)”

- Se modifica denumirea ocupatiei cod 541301 din „gardian de inchisoare” in „agent de penitenciare”

- Se muta ocupatia „operator de insamantari artificiale la animale” din Grupa de baza 2132 „Consultanti in agricultura, silvicultura si pescuit” in Grupa de baza 3142 „Tehnicieni in domeniul agriculturii” si va avea codul 314204

- Se muta ocupatia „consultant de securitate” din Grupa de baza 5414 „Paznici” in Grupa de baza 2421 „Analisti de management si organizare” si va avea codul 242113

- Se muta ocupatia „agent de nava” din Grupa de baza 3151 „Mecanici navali” in Grupa de baza 3339 „Agenti de servicii comerciale neclasificati in grupele de baza anterioare” si va avea codul 333913

- Se muta ocupatia „gestionar custode sala” din Grupa de baza 4321 „Functionari in evidenta stocurilor” in Grupa de baza 3435 „Alti specialisti asimilati din domeniul artistic si cultural” si va avea codul 343523

- Se muta ocupatia „restaurator opere de arta si monumente istorice (studii medii)” din Grupa de baza 4415 „Functionari pentru activitati de secretariat” in Grupa de baza 3433 „Tehnicieni in domeniul artei (expozitii, muzee si biblioteci)” si va avea codul 343301

- Se muta ocupatia „conservator opere de arta si monumente istorice (studii medii)” din Grupa de baza 4415 „Functionari pentru activitati de secretariat” in Grupa de baza 3433 „Tehnicieni in domeniul artei (expozitii, muzee si biblioteci)” si va avea codul 343302

- Se muta ocupatia „restaurator bunuri culturale (studii medii)” din Grupa de baza 4415 „Functionari pentru activitati de secretariat” in Grupa de baza 3433 „Tehnicieni in domeniul artei (expozitii, muzee si biblioteci)” si va avea codul 343303 - Se muta ocupatia „conservator bunuri culturale (studii medii)” din Grupa de baza 4415 „Functionari pentru activitati de secretariat” in Grupa de baza 3433 „Tehnicieni in domeniul artei (expozitii, muzee si biblioteci)” si va avea codul 343304

- Se muta ocupatia „restaurator arhiva (studii medii)” din Grupa de baza 4415 „Functionari pentru activitati de secretariat” in Grupa de baza 3433 „Tehnicieni in domeniul artei (expozitii, muzee si biblioteci)” si va avea codul 343305

- Se muta ocupatia „conservator arhiva (studii medii)” din Grupa de baza 4415 „Functionari pentru activitati de secretariat” in Grupa de baza 3433 „Tehnicieni in domeniul artei (expozitii, muzee si biblioteci)” si va avea codul 343306

- Se muta ocupatia „consilier ecolog” din Grupa de baza 2131 „Biologi, botanisti, zoologi si asimilati” in Grupa de baza 2133 „Specialisti in domeniul protectiei mediului” si va avea codul 213308 Descrierea grupei de baza 9623 Cititori de contoare si incasatori se completeaza si va avea urmatorul continut: Cititorii de contoare si incasatorii aprovizioneaza aparatele automate si colecteaza bani din acestea sau din aparatele de taxat parcarea si alte dispozitive de incasare ori citesc contoarele de curent electric, gaze si apa, efectueaza activitati de cantarire a marfurilor, materiilor prime, materialelor la intrarea si iesirea din magazie, sectie, depozit, unitate.

CERERE ACORDARE CONCEDIU PLATIT PENTRU EVENIMENTE DEOSEBITE

CERERE ACORDARE CONCEDIU PLATIT PENTRU EVENIMENTE DEOSEBITE



Domnule Presedinte / Director general / Director executiv


Subsemnatul ......................................................................................................................
(numele si prenumele)
avand functia de ........................ in cadrul ..........................................................................
                                                    (compartimentul)
va rog sa aprobati un numar de ............... zile libere platite pentru1 .................................................................................................................
........................... in perioada ......................................., potrivit dispozitiilor legale in vigoare, contractului colectiv de munca / regulamentului intern.

Data .............................         Semnatura ............................


Note:
1 Zilele libere se acorda pentru evenimente deosebite in familie sau pentru alte situatii: casatoria salariatului; casatoria unui copil al salariatului; nasterea unui copil; decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor, bunicilor, fratilor, surorilor, donatorilor de sange in temeiul contractului colectiv de munca aplicabil.

Model Decizie de retrogradare

Angajator .............................................................................................
Adresa ..................................................................................................
Inregistrata la Registrul Comertului din ...... sub nr. J.../...../.....
C.U.I. ....................................................................................................
Telefon: ......................................./Fax: ..............................................

DECIZIE DE RETROGRADARE

nr. …… din data de ……………………

Art. 1. – D-na/dl ……………….., avand functia1 de…………. in cadrul …………………. se retrogradeaza in functia de ...................................2, in cadrul......................................., pentru intervalul ...................3

Art. 2. Pe parcursul perioadei de retrogradare, d-na/dl................................... va beneficia de salariul corespunzator functiei in care a fost retrogradat (a).

Art. 3. – (1) Motivele de fapt ale sanctionarii disciplinare cu retrogradarea din functie sunt urmatoarele: .................................................................................................................(2) La data de ..................4, d-na/dl. ............................a savarsit abaterea disciplinara constand in..................................................... Prin savarsirea acestei abateri au fost incalcate cu vinovatie normele legale5/ regulamentul intern6/contractul individual de munca/contractul colectiv de munca aplicabil/ordinele si dispozitiile conducatorilor ierarhici. (3) Punctul de vedere al salariatului/ei este cel consemnat: a) in Notele explicative scrise, inregistrate cu nr. ..........................., prin care salariatul si-a prezentat propria pozitie in legatura cu fapta imputata, precum si apararile invocate in favoarea sa; Asa cum rezulta si din Notele explicative formulate, salariatul/a: a) recunoaste b) nu recunoaste savarsirea faptelor si invoca in apararea sa urmatoarele imprejurari: ……………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………… sau a) salariatul in cauza a refuzat sa prezinte Note explicative scrise, fapt consemnat ca atare in .............................................................................................. ..................................................................................................................... sau (3) Avand in vedere neprezentarea salariatului la convocare, fara un motiv obiectiv, Comisia a aplicat dispozitiile art. 251 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, potrivit caruia angajatorul are dreptul sa dispuna sanctionarea, fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. (2) Latura obiectiva: Salariatul/a a savarsit urmatoarele fapte: ……………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………
………………………………… (3) Faptele au fost savarsite in urmatoarele imprejurari: …………………………………. (4) Gravitatea faptei consta in: ……………………………………………………………………………(5) Consecintele abaterii disciplinare: ……………………………………………………………………………(6) Latura subiectiva: fapta a fost savarsita cu: intentie directa/intentie indirecta/imprudenta/neglijenta. (7) Cauze exoneratorii de raspundere: ……………………………………………………………………………
………………. (8) Antecedentele salariatului: …………………………………………………………………………… (9) Comportarea generala in serviciu a salariatului …………………………………….. (10) In verificarea sustinerilor facute de salariat in aparare si a constatarilor din referatul de sesizare, s-au analizat urmatoarele probe: ……………………………………………………………………………
…………………

Art. 4. – Temeiul de drept al aplicarii sanctiunii disciplinare il constituie art. 61 lit. a) coroborat cu art. 247-252 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicat, in special art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, republicat.

Art. 5. Se anexeaza prezentei decizii de retrogradare: - procesul verbal redactat cu prilejul cercetarii prealabile a abaterii disciplinare7/ proba refuzului de prezentare la cercetare; - referatului de sesizare a conducerii ……………. 8

Art. 6. – Prezenta decizie poate fi contestata in termen de 45 de zile, de la data comunicarii, la ………………9.

Art. 7. – (1) Compartimentul Resurse Umane si Contabilitate vor aduce la indeplinire prevederile prezentei decizii. (2) Prezenta decizie isi produce efectele de la data comunicarii sale.

REPREZENTANTI LEGALI ANGAJATOR10, ....................................................................... L.S.

Data comunicarii: …………………….. Semnaturi de luare la cunostinta: ……………….

Note: Functie de conducere 2

Functie de conducere sau de executie, inferioara celei initiale, dar nu neaparat imediat inferioara celei din care a fost retrogradat

3 Maximum 60 de zile

4 Sanctiunea disciplinara poate fi stabilita si trebuie comunicata in scris salariatului in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.

5 Se mentioneaza textul legal incalcat

6 Se mentioneaza textul din Regulamentul intern care a fost incalcat de catre salariat.

7 La finalizarea cercetarii disciplinare prealabile, comisia numita in acest sens va intocmi un proces-verbal de constatare, care trebuie sa cuprinda: indicarea subiectului abaterii disciplinare, descrierea faptei, descrierea modului in care s-a desfasurat cercetarea disciplinara prealabila si ascultarea salariatului, prezentarea conditiilor si imprejurarilor in care fapta a fost savarsita, prezentarea consecintelor abaterii disciplinare, a comportarii generale in serviciu a salariatului si a eventualelor sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre salariat, stabilirea gradului de vinovatie a salariatului, probele administrate si propunerile persoanei/comisiei imputernicite de catre angajator sa realizeze cercetarea disciplinara prealabila de clasare a cauzei sau de sanctionare disciplinara a salariatului.

8 Elaborat, dupa caz, de catre: – seful compartimentului din care face parte salariatul; – un organ de control intern sau din afara centrului; – prin autosesizare, atunci cand persoana abilitata sa aplice sanctiunea constata in mod direct savarsirea unei abateri disciplinare; – orice alta persoana care, avand cunostinte despre savarsirea abaterii, sesizeaza conducerea centrului in acest sens.

9 Tribunalul in circumscriptia caruia domiciliaza salariatul/salariata. De exemplu, Tribunalul Municipiului Bucuresti – Sectia a VIII-a Litigii de munca si asigurari sociale pentru un salariat cu domiciliul in Bucuresti.

Recomandare: Datorita faptului ca termenul de contestatie este reglementat de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii ca fiind de 30 de zile si de Legea dialogului social nr. 62/2011 ca fiind de 45 de zile, recomandam efectuarea contestatiei in cel mai scurt termen avand in vedere practica neunitara a instantelor de judecata. Astfel, potrivit art. 268 alin. (1) din Codul muncii, republicat, cererile in vederea solutionarii unui conflict de munca pot fi formulate:
a) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care a fost comunicata decizia unilaterala a angajatorului referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca;
b) in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care s-a comunicat decizia de sanctionare disciplinara;
c) in termen de 3 ani de la data nasterii dreptului la actiune, in situatia in care obiectul conflictului individual de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat, precum si in cazul raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator;
d) pe toata durata existentei contractului, in cazul in care se solicita constatarea nulitatii unui contract individual sau colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia;
e) in termen de 6 luni de la data nasterii dreptului la actiune, in cazul neexecutarii contractului colectiv de munca ori a unor clauze ale acestuia.

Alin. (2) din acelasi articol mentioneaza ca in toate situatiile, altele decat cele prevazute la alin. (1), termenul este de 3 ani de la data nasterii dreptului. Conform art. 211 din Legea nr. 62/2011 a dialogului social, erorile pot fi formulate de cei ale caror drepturi au fost incalcate dupa cum urmeaza:
a) masurile unilaterale de executare, modificare, suspendare sau incetare a contractului individual de munca, inclusiv angajamentele de plata a unor sume de bani, pot fi contestate in termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunostinta de masura dispusa;
b) constatarea nulitatii unui contract individual de munca poate fi ceruta de parti pe intreaga perioada in care contractul respectiv se aplica;
c) plata despagubirilor pentru pagubele cauzate si restituirea unor sume care au format obiectul unor plati nedatorate pot fi cerute in termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
In ceea ce priveste aceste dispozitii legale in doctrina s-au formulat mai multe opinii juridice. De o importanta deosebita va fi practica judiciara care va crea jurisprudenta privind interpretarea si aplicarea acestor dispozitii legale.

Referitor la termenele de sesizare a instantelor judecatoresti, art. 268 lit. a) si b) stabileste un termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicarii deciziei unilaterale a angajatorului referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca, iar art. 211 lit. a) prevede un termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunostinta de masura unilaterala dispusa privind executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca. Asadar cele doua acte normative prevad termene diferite de contestare.

Exista opinia potrivit careia scopul urmarit de legiuitor prin Legea nr. 62/2011 este acela de a prelungi in favoarea salariatilor termenele de sesizare a instantei. In privinta acestor termene, prof. univ. dr. Alexandru Ticlea mentioneaza in Codul muncii comentat, editia a II-a revizuita si adaugita, Editura Ujmag, 2011, in sensul ca termenul de contestare este diferit, in functie de situatia concreta, aplicandu-se fie dispozitiile Codului muncii, fie cele ale Legii nr. 62/2011 aratand ca, de pilda, in cazul contestarii sanctiunilor disciplinare este aplicabil termenul de 30 de zile statornicit de art. 268 alin. (1) lit. b) din Codul muncii.

Cu privire la termenele de sesizare a instantelor judecatoresti, in Revista Romana de Dreptul Muncii nr. 5/2011 lectorul universitar doctor Monica Gheorghe concluzioneaza ca Legea nr. 62/2011 a reluat cu modificari unele texte din Codul muncii, fara sa opereze vreo abrogare. De asemenea, s-a conturat parerea potrivit careia prevederile din Codul muncii au fost abrogate implicit de prevederile Legii dialogului social.

Intr-o interpretare gramaticala a dispozitiilor art. 268 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, republicat, si cele ale art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 se poate retine si ipoteza existentei a doua termene: unul de 30 de zile care raportat de la data comunicarii deciziei, altul de 45 de zile de la data la care cel interesat a luat cunostinta de masura dispusa, in acest caz in lipsa unei decizii.

O situatie nou introdusa prin art. 211 lit. a) din Legea nr. 62/2011 este cea referitoare la cererile prin care se contesta angajamentul de plata a unor sume de bani, care se pot introduce in termen de 45 de zile calendaristice de la data la care cel interesat a luat cunostinta de masura dispusa. Prof. univ. dr. Alexandru Ticlea (Diferentieri si necorelari intre dispozitiile Codului muncii si cele ale Legii dialogului social nr. 62/2011 privind jurisdictia muncii - Revista Romana de Dreptul Muncii nr. 4/2011) arata ca probabil legiuitorul a avut in vedere nota de constatare si evaluare a pagubei; recuperarea acesteia prin acordul partilor statornicite de art. 254 alin. (3) din Codul muncii, sau instrumentul juridic de recuperare a prejudiciilor in cazul functionarilor publici (art. 85 din Legea nr. 188/1999).

Plata despagubirilor pentru pagubele cauzate si restituirea unor sume care au format obiectul unor plati nedatorate pot fi cerute in termen de 3 ani de la data producerii pagubei conform art. 211 lit. c) din Legea nr. 62/2011, in timp ce potrivit Codului muncii, termenul se calculeaza de la data nasterii dreptului la actiune. Opinia exprimata de doctrina este in sensul ca se vor aplica dispozitiile Legii nr. 62/2011, termenul calculandu-se prin urmare de la data producerii pagubei.

Referitor la nulitatea unui contract de munca, colectiv sau individual, apreciem ca termenul in care se poate solicita constatarea nulitatii este pe toata durata de existenta a contractului respectiv. In toate celelalte situatii care nu sunt prevazute in mod expres de lege termenul este de 3 ani de la data nasterii dreptului. 0 Potrivit regulilor specifice angajatorului. De exemplu: Director General, Director Economic, precum si Sef Resurse Umane si aviz juridic.
 

Reducerea saptamanii de lucru se inregistreaza in Revisal?

Art. 52 alin. (3) din Codul muncii , republicat, prevede ca in cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.

Angajatorul are dreptul numai in cazul reducerii temporare a activitatii pentru motivele si cu respectarea perioadei prevazute de lege, sa elimine o zi de lucru din durata de lucru a salariatilor stabilita saptamanal la 5 zile. Daca nu exista astfel de motive economice, tehnologice, structurale sau similare care sa duca la reducerea temporara a activitatii angajatorului, acesta nu poate dispune reducerea programului de lucru.

Conform dispozitiilor art. 52 alin. (3) din Codul muncii , republicat, angajatorul are posibilitatea luarii deciziei de reducere a programului de lucru de la 5 la 4 zile numai dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz. Asadar, luarea deciziei este ulterioara consultarii sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, asa incat conducerea societatii nu poate aduce la cunostinta reprezentantilor salariatilor o decizie pe care obligatia de a o lua numai in urma consultarii partenerilor prevazuti de lege.
Asadar, consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz, este obligatorie.

Anterior consultarii, angajatorul trebuie sa transmita date sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau reprezentantilor salariatilor, dupa caz, pentru a le permite sa se familiarizeze cu problematica dezbaterii si sa o examineze in cunostinta de cauza.

Informarea si consultarea salariatilor se realizeaza in conformitate cu prevederile din Legea 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare si consultare a angajatilor.

Pentru a face dovada indeplinirii obligatiei care incumba angajatorului, comunicarile catre salariatii reprezentati potrivit legii apreciem ca vor fi incheiate in forma scrisa.

Ulterior consultarii sindicatului reprezentativ sau reprezentantilor salariatilor, daca nu s-au gasit alte solutii pentru rezolvarea situatiei, reducerea programului de lucru va fi aprobata de organul competent potrivit actului constitutiv al societatii.
Apreciez ca in cazul luarii masurii prevazute in art. 52 alin. (3) se produce o suspendare a CIM al salariatilor pentru ziua redusa, astfel incat angajatorul va emite decizii de suspendare pentru fiecare salariat in parte pe care le va comunica acestora.

Nu se incheie acte aditionale la contractele individuale de munca ale salariatilor, deoarece actul aditional modifica definitiv elementele CIM, pe cand reducerea unei zile de lucru si a salariului este o masura temporara (dureaza la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului) prin care se modifica programul de lucru in sensul prevazut de lege si salariul in mod corespunzator zilei nelucrate. Masura se poate lua numai in baza deciziei angajatorului.

Avand in vedere dispozitiile HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal), cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorul are dreptul in cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare sa elimine o zi de lucru din durata saptamanala de lucru a salariatilor. Aceasta zi reprezinta o zi libera neplatita, intrucat salariatii nu presteaza activitate, iar angajatorul nu plateste drepturile salariale.

Tehnic vorbind, in conformitate cu Specificatiile tehnice ale registrului general de evidenta a salariatilor puse la dispozitie de catre Inspectia Muncii in varianta revizuita, la baza inregistrarii suspendarii contractului individual de munca al salariatului va sta decizia de suspendare intocmita de angajator.

In speta angajatorul va lua in baza art. 52 alin. (3) din Codul muncii , republicat, decizia privind reducerea saptamanii de lucru si pe cale de consecinta a salariului, articol de lege care este prevazut ca temei pentru suspendarea CIM. Asadar, aceste zile reduse din programul normal de lucru al salariatului vor aparea in registrul de evidenta a salariatilor (Revisal) ca zile suspendate.

Inregistrarea in Revisal a modificarii timpului de lucru va fi tratata ca o suspendare de 1 zi, si va fi operata pentru fiecare salariat in parte, in termenul prevazut de art. 4 lit. c) din HG 500/2011 care prevede: suspendarile contractelor individuale de munca se inregistreaza in Revisal in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii.