Ce conditii poate fi redusa perioada de concediu crestere copil?

Tinand cont de intrebarea prezentata, o salariata care a nascut pe 16.07.2012 si a solicitat concediu pentrui cresterea copilului pana la implinirea varstei de 1 an teste obligata sa solicite incetarea suspendarii contractului de munca cu 17.06.2013, avand dreptul sa solicite un concediu fara plata de 1 luna pana la dat de 16.07.2013.

Vom stabili mai jos in ce masura termenele prezentate sunt corecte si care vor fi actiunile pe care va trebui sa le intreprinda angajatorul in cazul in care salariata nu respecta aceste prevederi.
Solutia :
Potrivit art. 11 din OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, dreptul la concediul pentru cresterea copilului se acorda pe baza netransferabila persoanelor ai caror copii se nasc incepand cu data de 1 martie 2012, precum si celor aflate in situatiile prevazute la art. 8 alin. (2), incepand cu aceasta data, IN SITUATIA IN CARE AMBELE PERSOANE DIN FAMILIA RESPECTIVA INDEPLINESC CONDITIILE DE ACORDARE A ACESTUIA, dupa cum urmeaza:

a) cel putin o luna din perioada totala a concediului de crestere a copilului este alocata uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;
b) in situatia in care persoana prevazuta la lit. a) nu solicita dreptul la concediul care ii revine, celalalt parinte nu poate beneficia de dreptul la concediu in locul acesteia.
In aplicarea prevederilor art. 11 lit. a) din OUG 111/2010 , celalalt parinte sau cealalta persoana care nu a solicitat dreptul la indemnizatie poate solicita acest drept, DACA INDEPLINESTE CONDITIILE DE ACORDARE, ORICAND PANA LA IMPLINIREA DE CATRE COPIL A VARSTEI DE UN AN, 2 ANI, RESPECTIV 3 ANI, IN CAZUL COPILULUI CU HANDICAP. Daca acest drept nu se solicita, concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului se reduc cu o luna.
In aceasta situatie, persoana indreptatita care se afla in concediu pentru cresterea copilului poate opta pentru concediu fara plata sau, dupa caz, pentru realizarea de venituri supuse impozitului.
Daca solicitarea concediului de cel putin o luna se produce in ultima luna inainte de implinirea de catre copil a varstei de un an, stimulentul de insertie se acorda incepand cu implinirea de catre copil a varstei de un an persoanei indreptatite care a solicitat initial dreptul, daca aceasta realizeaza venituri profesionale, pana la implinirea de catre copil a varstei de 2 ani.
Asadar, salariatei care a nascut la data de 16 iulie 2012 ii sunt aplicabile dispozitiile OUG 111/2010 astfel cum aceasta a fost modificata prin OUG 124/2011. Pe cale de consecinta, daca ambele persoane ce au in ingrijire copilul, indeplinesc conditiile de acordare a concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului, daca salariatul tata nu solicita, cu o luna inainte de implinirea copilului a varstei de un an, concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului, mama are optiunea de a ramane o luna in concediu fara plata sau de a reveni la locul de munca, situatie in care primeste stimulent de insertie pana la implinirea copilului a varstei de 2 ani respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap.
In calitate de angajator aveti obligatia informarii salariatei cu privire la conditiile de aplicare a dispozitiilor OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului.
In situatia in care celalalt parinte nu indeplineste conditiile pentru obtinerea concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului salariatei mama nu ii va fi redusa perioada concediului crestere copil cu o luna.

DECIZIE DE INCETARE SUSPENDARE A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA

Incepand cu data de 1 august 2011 perioada si cauzele de suspendare ale contractului individual de munca se vor inscrie in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii.

Potrivit art. 52 alin. (2) din Codul muncii , contractul individual de munca poate fi suspendat, din initiativa angajatorului pe durata cercetarii disciplinare prealabile precum si in cazul in care angajatorul a formulat o plangere penaala impotriva salariatului.

In situatia in care se constata nevinovatia celui in cauza, salariatul isi reia activitatea  anterioara si i se plateste , in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale , o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului.

Desi Codul muncii nu stabileste o procedura potrivit careia sa fie obligatorie intocmirea deciziei de suspendare in HG 500/2011 privind registrul electronic de evidenta a salariatilor (ReviSal) gasim la temeiurile de suspendare mentiunea potrivit careia suspendarea CIM se inregistreaza in Revisal potrivit deciziei de suspendare.

Ceea ce face sa consideram ca este obligatorie intocmirea unei decizii de suspendare a CIM in cayul suspendarii CIM din initiativa angajatorului in conditiile precizate.

Potrivit Specificatiilor tehnice privind intocmirea si transmiterea Registrului general de evidenta a salariatilor (Revisal) publicate pe site-ul oficial al Inspectiei Muncii:, Data incepere suspendare reprezinta data de la care salariatului i-a fost suspendat contractul individual de munca conform deciziei de suspendare;

Data sfarsit suspendare reprezinta data pana la care salariatului i-a fost suspendat contractul individual de munca conform termenului limita stabilit prin decizia de suspendare;
Data incetare suspendare reprezinta data de la care inceteaza suspendarea contractului salariatului, conform deciziei de incetare a suspendarii emise de angajator.


Angajator
Adresa
Inregistrata la Registrul Comertului din sub nr. J / /
C.U.I.
Telefon: /Fax:

DECIZIE DE INCETARE SUSPENDARE A CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCA

DECIZIA Nr.
Data
In temeiul dispozitiilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii republicat
Presedintele/Directorul General/Directorul ……………….., numit prin ……………………. nr. …./ …………. a ………………………..;

DECIDE:
Art.1. Incepand cu data de ............................... inceteaza perioada de suspendare a contractului individual de munca al d-lui/dnei .......................................................................... avand functia de ......................................... in cadrul societatii, conform art. 52 alin. (2) din Codul muncii .
Art. 2. Suspendarea a fost dispusa pe perioada de ..... zile incepand cu data de .................... si pana la data de ................... .
Art. 3. Prezenta decizie poate fi contestata in termen de 30 de zile, la Tribunalul …....
Art. 4. (1) Compartimentul Resurse Umane si Contabilitate vor aduce la indeplinire prevederile prezentei decizii.(2) Prezenta decizie isi produce efectele incepand cu data de .......................... .
REPREZENTANTI LEGALI ANGAJATOR,
…………………………………………….
L.S.

Stagiu de cotizare este diferit de Vechime

Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, in sistemul public de pensii stagiu de cotizare reprezinta perioada de timp pentru care s-au datorat contributii de asigurari sociale la sistemul public de pensii, precum si cea pentru care asiguratii cu declaratie individuala de asigurare sau contract de asigurare sociala au datorat si platit contributii de asigurari sociale la sistemul public de pensii.

Deasemenea, potrivit prevederilor art. 48 din Legea 263/2010 cu modificarile si completarile ulterioare, stagiul de cotizare se constituie din insumarea perioadelor pentru care s-a datorat contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat de catre angajator si asigurat sau, dupa caz, s-a datorat si platit de catre asiguratii prevazuti la art. 6 alin. (1) pct. IV si alin. (2) din lege.

In intelesul Legii 263/2010, prin stagiu complet de cotizare se intelege perioada de timp prevazuta de lege in care asiguratii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limita de varsta, pensie anticipata sau pensie anticipata partiala.

Totodata, prin stagiu de cotizare necesar se intelege perioada de timp prevazuta de lege, in functie de varsta, in care asiguratii au realizat stagiul de cotizare pentru obtinerea unei pensii de invaliditate, iar prin stagiu minim de cotizare se intelege perioada minima de timp prevazuta de aceasta lege in care asiguratii au realizat stagiul de cotizare pentru a putea beneficia de pensie la implinirea varstei standard de pensionare.

De asemenea, Legea 263/2010 consacra si notiunea de stagiu potential care reprezinta perioada de timp prevazuta de lege, considerata stagiu de cotizare si acordata la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat din cauza afectiunilor invalidante.

Constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii, potrivit art. 16 din Legea 263/2010 cu modificarile si completarile ulterioare:

a) vechimea in munca recunoscuta pentru stabilirea pensiilor pana la data de 1 aprilie 2001;
b) vechimea in serviciu recunoscuta pentru stabilirea pensiilor, in cazul persoanelor prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c), pana la intrarea in vigoare a Legii 263/2010;
c) perioada cuprinsa intre 1 aprilie 2001 si data intrarii in vigoare a Legii 263/2010, in care persoanele au fost asigurate in baza Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare;
d) perioada cuprinsa intre 1 ianuarie 2010 si data intrarii in vigoare a Legii 263/2010, in cazul persoanelor prevazute la art. 6 alin. (1) pct. V din lege.

Constituie stagiu de cotizare si perioada suplimentara la vechimea in munca sau la vechimea in serviciu acordata in baza legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate in grupa I, a II-a, respectiv in conditii deosebite, conditii speciale si alte conditii, in cazul persoanelor prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. c) din Legea 263/2010 cu modificarile si completarile ulterioare.

Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea 263/2010 cu modificarile si completarile ulterioare constituie stagiu de cotizare si perioadele de pana la data de 1 aprilie 2001 in care o persoana:

a) s-a aflat in una dintre situatiile prevazute la art. 49 din Legea 263/2010
b) are stabilite drepturi privind vechimea in munca in baza prevederilor Decretului-lege 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat.
Constituie stagiu de cotizare si timpul util la pensie realizat de agricultori, in conditiile reglementate de legislatia privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale agricultorilor, anterioara datei de 1 aprilie 2001.

Deasemenea, pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezinta, conform legii, stagiu de cotizare realizat in conditii deosebite, conditii speciale sau alte conditii de munca se acorda perioade suplimentare la vechimea in munca sau la vechimea in serviciu, care constituie stagii de cotizare in conditii normale, dupa cum urmeaza:

a) 3 luni pentru fiecare an lucrat in conditii deosebite de munca;
b) 6 luni pentru fiecare an lucrat in conditii speciale de munca;
c) 12 luni pentru fiecare an lucrat in alte conditii de munca asa cum sunt reglementate la art.29 alin. (2) din lege.
Potrivit art. 19 din legea mentionata constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asiguratii datoreaza si/sau platesc contributii de asigurari sociale in sistemul public de pensii din Romania, precum si in alte tari, in conditiile stabilite prin acordurile sau conventiile internationale la care Romania este parte.
Astfel, din coroborarea textelor de lege mentionate rezulta ca toate perioadele pentru care s-a datorat si s-a platit contributie la bugetul asigurarilor sociale de stat constituie stagiu de cotizare in intelesul legii pensiilor si vor fi luate in calcul la stabilirea drepturilor acordate in raport de aceasta lege, respectiv la stabilirea drepturilor de pensie

In ceea ce priveste vechimea in munca, aceasta este definita la art. 16 alin. (4) din Legea 53/2003 – Codul muncii, republicata ca fiind munca prestata in temeiul unui contract individual de munca Totodata, mentionam ca potrivit prevederilor art. 32 alin. (3) perioada de proba constituie vechime in munca, iar potrivit art. 197 alin. (3)  din Codul muncii pe perioada participarii la cursurile sau stagiile de formare profesionala conform alin. (1) al aceluiasi articol, salariatul beneficiaza de vechime la acel loc de munca, aceasta perioada fiind considerata stagiu de cotizare in sistemul asigurarilor sociale de stat.
Din coroborarea prevederilor legale mentionate anterior rezulta ca stagiul de cotizare este diferit de vechimea in munca, aceasta din urma fiind exclusiv obtinuta in temeiul unui contract individual de munca in timp ce stagiu de cotizare poate avea orice persoana care se asigura in temeiul unei declaratii individuale de asigurare sau contract de asigurare sociala, in conditiile legii.
Potrivit prevederilor art. 279 din Codul muncii, vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se probeaza cu carnetul de munca. Dupa data abrogarii Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu modificarile ulterioare, potrivit prevederilor art. 34 alin. (5) din Codul muncii, la solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.
Astfel, in timp ce vechimea in munca este dovedita de catre angajator prin emiterea unui document in temeiul art. 34 alin. (5) din Codul muncii, stagiul de cotizare se certifica asiguratilor, din oficiu, o data la 2 ani, de CNPP si de casele de pensii sectoriale, sau la cererea asiguratilor, contra cost.
In concluzie, stagiul de cotizare nu poate constitui temei pentru acordarea sporului de vechime, acesta va fi luat in calcul doar la stabilirea drepturilor de pensie acordate in temeiul Legii 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare. Sporul de vechime se poate acorda doar in temeiul vechimii in munca dovedita fie cu carnetul de munca pentru vechimea stabilita pana la data de 31 decembrie 2010, fie cu documentul eliberat de angajator ulterior acestei date.

Munca suplimentara si munca in zilele de repaus saptamanal

Totodata, art. 123 alin. (1) din acelasi articol stabileste ca, in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.

Remarcam din aceste prevederi legale ca angajatorul nu are un drept de opțiune intre compensarea orelor libere și plata lor. Astfel, legiuitorul a optat ca soluție principala pentru compensarea orelor suplimentare cu timp liber si numai daca aceasta nu este posibila, munca suplimentara se compenseaza in bani.

In practica, in marea majoritate a cazurilor, problema compensarii cu timp liber corespunzator nici nu se mai pune. In mod automat, prestarea de ore suplimentare este compensata prin adaugarea unui spor la salariu ceea ce contravine reglementarilor legale ale muncii suplimentare astfel cum le-am expus.
In ceea ce priveste cuantumul sporului art. 123 alin. (2) din Codul muncii prevede ca, sporul pentru munca suplimentara, acordat in conditiile prevazute la alin. (1), se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza. Prin urmare, sporul pentru munca suplimentara nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza dar partile contractului individual de munca, angajatorul si salariatul pot stabili un spor mai mare.

In consecinta, munca suplimentara se compenseaza cu timp liber corespunzator in urmatoarele 60 de zile caldendaristice dupa efectuare si numai daca compensarea cu timp liber nu este posibila in acest termen, in luna urmatoare, se plateste salariatului un spor la salariu de minimum 75% din salariu de baza.

Munca prestata in zilele de sambata este munca prestata in zi de repaus saptamanal.

Potrivit art. 137 din Codul muncii, cu privire la munca prestata in zilele de repaus saptamanal, stabileste urmatoarele reguli:

- repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.

- in cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern situatie, in care, salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca;
- zilele de repaus saptamanal pot fi acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.

Asadar, repausul saptamanal se acorda intotdeauna in natura, de regula sambata si duminica iar daca acordarea in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul se poate acorda si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern situatie in care, salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.

Prin urmare, salariatii care lucreaza in zilele de sambata vor beneficia de repausul saptamanal in alte doua zile consecutive astfel cum este reglementat in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern al unitatii precum si de un spor la salariu.
Cu privire la cuantumul sporului, mentionam ca legiuitorul a stabilit numai obligatia de a acorda un spor pentru situatia in care repausul saptamanal se acorda in alte zile decat sambata si duminica lasand partilor libertate deplina in stabilirea cuantumului si a conditiilor acordarii acestuia prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.

Sporurile acordate salariatilor pot fi fixe sau pot consta intr-un procent la salariu de baza. In cazul muncii suplimentare, legiuitorul a prevazut un procent de minimum 75% din salariu de baza.

In cazul repausului saptamanal sporul poate fi fix, de exemplu, 50 de lei, sau poate fi stabilit in procent, de exemplu 10% din salariu de baza.

In concluzie, munca prestata in zilele de sambata este munca prestata in zilele de repaus saptamanal. Salariatii care lucreaza in zilele de sambata vor beneficia de repausul saptamanal in alte doua zile consecutive astfel cum este reglementat in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern al unitatii precum si de un spor la salariu.

Ajutoarele de inmormantare se acorda in conditiile contractului colectiv de munca aplicabil in care sunt stabilite.

In situatia in care, persoana decedata era asigurata, beneficiaza de ajutor de deces o singura persoana care face dovada ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces si care poate fi, dupa caz, sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul sau, in lipsa acestora, oricare persoana care face aceasta dovada.

In cazul decesului salariatului sau al unui membru de familie al acestuia, ajutorul de deces se achita in termen de 24 de ore de la solicitare de catre angajator urmand ca acesta sa solicite restituirea sumelor acordate cu titlu de ajutor de deces de la casa teritoriala de pensii.

Potrivit art. 38 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sumele reprezentand ajutor de deces, care se platesc de angajator asiguratilor in contul asigurarilor sociale, se retin de acesta din contributiile de asigurari sociale datorate pentru luna respectiva.

Sumele reprezentand ajutor de deces platite de angajator asiguratilor care depasesc suma contributiilor datorate de acesta in luna respectiva se recupereaza din contul asigurarilor sociale de la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla sediul acestuia, respectiv de la casa de pensii sectoriala.

Separat de aceste ajutoare care se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, angajatorul are obligatia acordarii din fondurile proprii a ajutoarelor prevazute in contractele individuale de munca sau in contractul colectiv de munca aplicabil.

Ajutorul de inmormantare acordat in baza contractului colectiv de munca la nivel de unitate se plateste de angajator din fondurile proprii si nu se deduce din contributia la sistemul asigurarilor sociale. Acest ajutor se acorda in cuantumul si in conditiile prevazute in contractul colectiv de munca.

Conform art. 55 alin. (4) lit. a) din Legea 571/2003privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit, ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.


Aceeasi prevedere o regasim si in ceea ce priveste contributiile sociale la art. 296 indice 15 lit. b) din Codul fiscal potrivit caruia nu se cuprind in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii, prevazuta la art. 296 indice 4, ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.

Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie nu intra in baza de calcul, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei.

Asadar, ajutoarele de inmormantare nu se includ in baza de calcul al impozitului pe venit si al contributiilor sociale daca sunt prevazute in contractul de munca individual sau colectiv si daca sunt acordate astfel cum sunt prevazute in aceste contracte.

Ajutoarele de inmormantare se acorda in conditiile contractului colectiv de munca aplicabil in care sunt stabilite.

ACT ADITIONAL CU CLAUZA PRIVIND OBIECTIVELE SI CRITERIILE DE PERFORMANTA LA CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA

Angajator .............................................................................................
Adresa ..................................................................................................
Inregistrata la Registrul Comertului din ...... sub nr. J.../...../.....
C.U.I. ....................................................................................................
Telefon: ......................................./Fax: ..............................................


ACT ADITIONAL CU CLAUZA PRIVIND OBIECTIVELE SI CRITERIILE DE PERFORMANTA LA CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA
inregistrat .............sub nr. ........./.................................
in registrul general de evidenta a salariatilor


Partile:

Angajator persoana juridica/fizica cu sediul/domiciliul in ............................................, str. .............................................., nr. ......, sector/judet .................., inregistrata la Registrul Comertului/autoritatile administratiei publice din ........................................ sub nr. J.../..../...., C.U.I. ............., telefon ........, reprezentata legal prin dna/dl ....................... in calitate de director general/administrator


si

Salariat/salariata – dl/dna ..................................... domiciliat/domiciliata in localitatea ..................................., str. ............................................... nr. ..... bl. ...... sc. ...... et. ...... ap. ...... sector/judetul ......................................................... posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de identitate/pasaportului seria ...... nr. ...... eliberat/eliberata de ............ la data de .................. CNP ...................................................... incadrat pe postul de....................................

au convenit sa incheie prezentul act aditional la contractul individual de munca, dupa cum urmeaza:

Art. 1. Incepand cu data de 1 mai 2011 se modifica punctul 2 si punctul 4 de la litera M. Drepturi si obligatii generale ale partilor astfel:
Punctul 2: Salariatului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii: se introduce litera f) astfel:.
f). criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului sunt:
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
..................................................................................................................
Punctul 4: Angajatoruluii ii revin, in principal, urmatoarele obligatii: se introduce litera f) astfel:
f) sa evalueze salariatul numai dupa obiectivele de performanța individuale stabilite in contractul individual de munca dupa procedura stabilita in Regulamentul intern.

Art. 2. Nerespectarea procedurii de evaluare conform criteriilor stabilite in contractul individual de munca, de catre oricare dintre parti, atrage obligarea celui in culpa la plata de daune-interese corespunzatoare prejudiciului cauzat.

ANGAJATOR,                                 SALARIAT,

Cazurile in care se pot incheia contracte pe durata determinata

contract individual de munca pe durata determinata. Contractul individual de munca poate fi incheiat pentru o durata determinata numai in urmatoarele cazuri:

a) pentru inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva 
Participarea la greva face parte dintre situatiile in care, potrivit art. 51 din Codul muncii, contractul individual de munca se suspenda din initiativa salariatului. Angajatorul are, fireste, interesul continuarii activitatii. Dar conducerea unitatii nu poate incadra salariati care sa ii inlocuiasca pe cei aflati in greva.
Drept urmare, prin exceptie, este interzisa incadrarea cu contract de munca pe durata determinata (si cu atat mai putin nedeterminata), a unor persoane pe posturile celor aflati in greva.
In aplicarea acestor prevederi gasim o interdictie similara si in ceea ce priveste munca prin agent de munca temporara. Astfel, potrivit art. 93 din Codul muncii, utilizatorul nu poate beneficia de serviciile salariatului temporar, daca urmareste sa inlocuiasca astfel un salariat al sau al carui contract de munca este suspendat ca urmare a participarii la greva. 
b) cresterea si/sau modificarea temporara a structurii activitatii angajatorului 
Acest motiv de incheiere a contratelor pe durata determinata a fost sensibil extins prin Legea nr. 40/2011. Pana acum, contractul pe durata determinata se putea incheia numai in situatii de dezvoltare, de crestere a activitatii, ceea ce a facut ca aceasta categorie de contracte sa fie inaplicabila in perioada de criza. Or, cu atat mai mult atunci cand unitatea intampina dificultati financiare, avand loc o descrestere a activitatii, este necesar ca angajatorului sa-i fie permis sa incheie contracte pe durata determinata.
Se vor putea incheia contracte pe durata determinata si ca instrument pentru minimizarea efectelor crizei, mai ales atunci cand elaborarea unui plan de afaceri nu se poate realiza pe termen lung. Intr-adevar, in astfel de perioade necesarul de personal devine imprevizibil pentru o anumita perioada de timp, iar contractele pe durata determinata raspund acestei stari de imprevizibilitate.

Observam ca nu numai sub aspect cantitativ cresterea si descresterea activitatii conduce la posibilitatea incheierii de contracte pe durata determinata, dar si modificarile structurale, care tin de tipul de activitati desfasurate. 
Exemplu
Pentru o perioada de timp, accentul activitatii poate sa cada pe asigurarea de servicii de depanare si reparatii, desi pana acum firma era orientata spre productie. Data fiind reducerea cifrei de vanzare, o solutie o reprezinta modificarea structurii activitatii, astfel incat vor fi necesari mai putini agenti de vanzari si mai mult personal tehnic. Caracterul temporar al acestei modificari de structura a activitatii justifica incheierea de contracte pe durata determinata. 
c) desfasurarea unor activitati cu caracter sezonier
In cazul in care se invoca acest motiv pentru incheierea de contracte pe durata determinata, nu se are in vedere cresterea volumului de activitate al unitatii in ansamblu, ci numai particularitatea activitatii desfasurate de catre salariatul respectiv. Trebuie sa fie vorba despre un gen de munca ce nu se poate presta indiferent de sezon, de perioada. 
Exemplu  
Intalnim asemenea activitati in agricultura (in ceea ce priveste personalul salarial), in constructii, dar si in domenii de activitate specifice ca: instructor de schi, salvamar, ghid turistic etc.  
d) in situatia in care este incheiat in temeiul unor dispozitii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fara loc de munca  

Exemplu  
Asemenea dispozitii au ca obiectiv reducerea somajului intr-o anumita zona sau domeniu de activitate, prin masuri cu caracter temporar, menite sa impulsioneze activitatea, spre exemplu prin subventionarea angajatorilor. Astfel, prin art. 79 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca se prevede subventionarea angajatorilor care incheie contracte individuale de munca cu persoane din randul somerilor, pentru o perioada ce nu va depasi 12 luni. 
e) in cazul angajarii unei persoane, aflate in cautarea unui loc de munca, care in termen de 5 ani de la data angajarii va indeplini conditiile de pensionare pentru limita de varsta 
Aceasta ipoteza, introdusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2005, urmareste favorizarea reinsertiei pe piata fortei de munca a personalului varstnic, aflat la sfarsitul carierei profesionale. La analiza masurii in care persoana va indeplini conditiile de pensionare peste 5 ani se vor lua in considerare nu varsta standard de pensionare si stagiile minime de cotizare din prezent, ci cele de peste 5 ani, astfel cum sunt prevazute in Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial nr. 852 din 20 decembrie 2010. 
f) pentru ocuparea unei functii eligibile in cadrul organizatiilor sindicale, patronale sau al organizatiilor neguvernamentale, pe durata mandatului; 
g) la angajarea pensionarilor care, in conditiile legii, pot cumula pensia cu salariul 
Pensionarii care pot cumula pensia cu salariul sunt pensionarii pentru limita de varsta si cei pentru invaliditate de gradul III. In cazul acestora se va putea incheia un contract de munca pe durata determinata, fara sa fie necesara nicio alta dovada. Fac exceptie pensionarii din sectorul bugetar care, in temeiul Legii nr. 329/2009, pot fi angajati doar daca au o pensie superioara salariului mediu brut pe tara.
h) in alte cazuri prevazute expres de legi speciale, ori pentru desfasurarea unor lucrari, proiecte sau programe 
De remarcat ca Legea nr. 40/2011 a eliminat referirea la contractele colective de munca, ceea ce inseamna ca, daca se afla in cursul unui anume proiect sau program, angajatorul va putea decide, fara a avea acordul sindicatului, ca are nevoie de lucratori pe durata determinata.

doua categorii de drepturi ale salariatilor incadrati cu contract de munca cu timp partial:

Putem distinge doua categorii de drepturi ale salariatilor incadrati cu contract de munca cu timp partial:

1. drepturi care se acorda integral, deoarece nu sunt susceptibile de fractionare
Exemplu
Sunt drepturi care se acorda integral:
- dreptul la egalitate de sanse si tratament;
- dreptul la demnitate in munca;
- dreptul la securitate si sanatate in munca;
- dreptul la acces la formarea profesionala;
- dreptul la informare si consiliere;
- dreptul de a lua parte la determinarea si ameliorarea conditiilor de munca si a mediului de munca;
- dreptul al protectie in caz de concediere
- dreptul la negociere colectiva;
- dreptul de a participa la actiunicolective;
- dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat etc.

2. drepturi care se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat
Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.
Dispozitiile legale sau cele cuprinse in contractul colectiv de munca, cu privire la salariul minim, sunt aplicabile, proportional, salariatilor incadrati cu contracte de munca cu timp partial.
Dreptul la concediu nu mai face parte din categoria drepturilor care se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat. Astfel, potrivit art. 145 din Codul muncii, durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare. Initial, potrivit prevederilor Codului nemodificat, durata efectiva a concediului de odihna anual se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Ca urmare a modificarii intervenite, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2005, durata concediului de odihna pentru salariatii cu contract individual de munca cu timp partial nu se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat. Acestia au in prezent dreptul la concediul de odihna complet.
Modificarea intervenita vizeaza doar durata efectiva a concediului de odihna fara a avea efecte in ceea ce priveste indemnizatia aferenta concediului. Prin modificarea intervenita in 2005 s-a dat expresie intr-o mai mare masura dreptului constitutional la protectie sociala si odihna (art. 41 alin. (2) din Constitutie).

Exemplu
Daca A.B. este incadrat cu un contract de munca incheiat pentru o fractiune de norma de 2 ore/zi. Potrivit contractului colectiv de munca aplicabil, durata concediului de odihna este de 24 de zile lucratoare. In conditiile Codului muncii nemodificat A.B. avea dreptul la un concediu de 6 zile lucratoare. A.B. are dreptul la un concediu de odihna complet, de 24 de zile lucratoare. Indemnizatia de concediu va fi insa calculata in raport cu salariul negociat cu A.B.

durata contractului pe durata determinata

Durata pentru care se pot incheia contracte pe durata determinata a fost majorata, prin Legea nr. 40/2011, la 36 de luni.  Intre aceleasi parti se pot incheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de munca pe durata determinata. Contactele individuale de munca incheiate pe durata determinata, incheiate in termen de 3 luni de la incetarea unui contract de munca pe durata determinata sunt considerate contracte succesive si nu pot avea o durata mai mare de 12 luni fiecare.

De remarcat:
– interdictia incheierii a mai mult de 3 contracte pe durata determinata, succesiv, intre aceleasi parti, se mentine;
– numai primul dintre acestea poate avea maximum 36 de luni, urmatoarele 2 contracte avand o durata maxima de 12 luni;
– desi noua lege mentine interdictia incheierii a mai mult de 3 contracte succesiv pe durata determinata, intre aceleasi parti, textul privind incheierea unui a 4-lea contract numai pe durata nedeterminata este abrogat. Nu se arata, in acest caz, care va fi regimul unui al 4-lea contract, dar este de presupus ca solutia va fi aceeasi ca pana acum: se va considera incheiat pe durata nedeterminata;
– nu se mai prevede ca cele 3 contracte insumate trebuie sa se inscrie in limita maxima initiala. Ca urmare, se vor putea incheia, succesiv, intre aceleasi parti, 3 contracte pe durata determinata astfel:
a) primul – 36 de luni
b) al doilea – 12 luni
c) al treilea – 12 luni

Potrivit art. 82 alin. (3) din Codul muncii, republicat in Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011, contractul individual de munca pe durata determinata poate fi prelungit si dupa expirarea termenului initial, cu acordul scris al partilor, pentru perioada realizarii unui proiect, program sau a unei lucrari. Care este «termenul initial»? Aceasta prelungire se supune limitarii prevazute in art. 82 alin. (4), potrivit caruia intre aceleasi parti se pot incheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de munca pe durata determinata? 
Raspuns Consideram ca nu. Acest text instituie o exceptie de la regula potrivit careia contractul de munca incheiat pe durata determinata poate fi prelungit doar de 2 ori. Daca apare necesitatea realizarii unui proiect, program sau a unei lucrari, contractul in curs poate fi prelungit, indiferent daca salariatul se afla in executarea termenului de 36 de luni sau de executarea unui contract individual de munca succesiv. Deci, chiar daca contractul este deja in prelungire, el va putea fi prelungit din nou (si apoi, ori de cate ori este necesar) in cazul unui proiect, program sau lucrare.

In informarea scrisa ce trebuie obligatoriu facuta persoanei selectate in vederea angajarii, potrivit art. 17 din Codul muncii, durata pentru care se incheie contractul (daca se incheie pe durata determinata) constituie un element obligatoriu. 
Incadrarea salariatului pe o durata determinata se poate realiza utilizandu-se aceleasi metode de verificare a aptitudinilor ca la incheierea contractelor pe durata nedeterminata. 
Totusi, o exceptie semnificativa: perioada de proba care poate fi utilizata in cazul contractelor incheiate pe durata determinata este diferita. Potrivit art. 83 din Codul muncii, ea va fi de maximum:
a) 5 zile lucratoare pentru o durata a contractului mai mica de 3 luni;
b) 15 zile lucratoare pentru o durata a contractului cuprinsa intre 3 si 6 luni;
c) 30 de zile lucratoare pentru o durata a contractului mai mare de 6 luni;
d) 45 de zile lucratoare in cazul salariatilor incadrati in functii de conducere, pentru o durata a contractului mai mare de 6 luni.

Tichetele de masa reprezinta venituri salariale?

De asemenea, in cazul in care acest lucru este posibil, vom stabili daca acestea se mentioneaza separat de alte venituri realizate.
Solutia :

In privinta adeverintei de vechime emise de angajator, conform dispozitiilor art. 279 alin. (1) din Codul muncii republicat, vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se probeaza cu carnetul de munca.
In conformitate cu dispozitiile art. 34 alin. (5) din Codul muncii , la solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate. Aceste dispozitii se coroboreaza cu dispozitiile art. 40 alin. (2) lit. h) din acelasi cod, care prevad, printre obligatiile angajatorului, aceea privind eliberarea, la cerere, a tuturor documentelor care atesta calitatea de salariat a solicitantului.
In privinta adeverintei emise de angajator la incetarea raportului de munca al salariatului, mentionam ca nu exista o procedura stabilita prin lege.
Din aceasta perspectiva fiecare angajator va completa adeverinta cu mentiunile corespunzatoare situatiei de fapt privind activitatea desfasurata de fiecare salariat in cadrul firmei, cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza acest aspect precum si cu respectarea dispozitiilor interne ale societatii.
Tichetele de masa reprezinta venituri salariale in baza art. 55 alin.(1) din Codul fiscal si normelor metodologice date in aplicarea acestuia.Valoarea nominala a tichetelor de masa acordate angajatilor se include in venitul brut lunar din salarii si se impoziteaza conform art. 57 din Codul fiscal .
Contravaloarea tichetelor de masa nu se cuprinde in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii, in conformitate cu prevederile art. 296 indice 15 din Codul fiscal.
Asadar, tichetele de masa vor fi evidentiate in adeverinta de vechime cu respectarea dispozitiilor interne ale societatii, valoarea acestora fiind impozitata.

Impozit pentru veniturile zilierilor cu handicap grav sau accentuat

In randurile urmatoare, vom vedea daca in situatia in care un zilier are grad de handicap grav sau accentuat, acestuia i se va retine impozit.
Art. 55 alin. (4) lit. k) din Codul fiscal stabileste ca veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile.
Astfel, numai veniturile din salarii realizate de persoanele cu handicap grav sau accentuat, dovedit cu certificat de handicap, sunt scutite de la plata impozitului pe venit.
Prin urmare, salariatul incadrat in grad de handicap grav sau accentuat, fapt dovedit cu certificat de handicap eliberat in conditiile legii, este scutit de la plata impozitului pe venit pentru veniturile salariale.
Conform art. 9 alin (1) din Norma metodologica de aplicare a Legii 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri, venitul realizat de zilieri sub forma remuneratiei zilnice pe fiecare beneficiar de lucrari reprezinta venit asimilat salariului, pentru care sunt aplicabile prevederile cap. III "Venituri din salarii" al titlului III "Impozit pe venit" din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
Asadar, veniturile zilierilor sunt venituri asimilate salariilor iar exceptia de plata impozitului pe venit se refera la veniturile din salarii realizate de persoanele cu handicap grav sau accentuat.
Prin urmare, persoanele cu handicap grav sau accentuat nu beneficiaza de scutire la impozitul pe veniturile zilierilor intrucat exceptia vizeaza exclusiv veniturile din salarii.

Desfiintare societate si preluare personal!!!

Analizam mai jos cazul unei societati comerciale care se desfiinteaza, cu mentiunea ca o parte din activitatea fostei societati, precum si arhiva de personal sunt preluate de o institutie. Vom stabili astfel in ce masura este corect sa fie preluate si carnetele de munca neridicate de fostii salariati ai societatii sau daca acestea ar fi trebuit predate de catre societate catre casa de pensii si nu predate institutiei care a preluat o parte din activitate. Se va vedea cum se poate rectifica situatia in cazul in care au fost predate institutiei in cauza.

Solutia:
Potrivit prevederilor art. 281 alin. (3) din Legea 53/2003 – Codul muncii , republicata, pe data de 1 ianuarie 2011 au fost abrogate dispozitiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificarile ulterioare. Deasemenea, conform art. 276 din Codul muncii angajatorii care pastreaza si completeaza carnetele de munca le vor elibera titularilor in mod esalonat, pana la data de 30 iunie 2011, pe baza de proces-verbal individual de predare-primire.
In ceea ce priveste predarea carnetelor de munca caselor de pensii in vederea scanarii, acestea trebuiau depuse pana la data de 30 septembrie 2010, conform prevederilor HG 1768/2005 , cu modificarile si completarile ulterioare. Dupa scanarea carnetelor de munca si preluarea datelor inscrise in acestea, carnetele de munca sunt restituite angajatorilor pentru a fi predate titularilor de drept.
Asadar, din coroborarea prevederilor legale mentionate rezulta ca pana la data de 30 iunie 2011, carnetele de munca ale salariatilor trebuiau sa fie inmanate acestora de catre angajator in baza unui proces-verbal de predare primire, dupa ce anterior fusesera scanate de catre casa de pensii.
In plus, precizam ca, potrivit prevederilor Legii arhivelor nationale 16/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul desfiintarii, in conditiile legii, a unui creator de documente, persoana juridica, fara ca activitatea acestuia sa fie continuata de altul, documentele cu valoare istorica, in sensul prevederilor art. 2 din lege, cat si cele cu valoare practica, in baza carora se elibereaza copii, certificate si extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare la asigurari sociale ale cetatenilor, vor fi preluate de Arhivele Nationale sau de directiile judetene ale Arhivelor Nationale.
Totodata, potrivit prevederilor art. 18^1 din Legea 16/1996 , cu modificarile si completarile ulterioare, creatorii si/sau detinatorii de documente, persoane juridice, care isi schimba regimul de proprietate sau isi modifica obiectul de activitate, precum si noii detinatori care preiau patrimoniul au obligatia sa dispuna masuri pentru pastrarea, conservarea si evidenta arhivei, in conditiile prevazute de lege, iar carnetele de munca se predau titularilor de drept ori succesorilor legali ai acestora, dupa caz.
In concluzie, in cazul mentionat de dvs, intrucat la desfiintarea societatii arhiva de personal nu a fost predata la Arhivele Nationale sau catre directiile judetene ale Arhivelor Nationale, conform prevederilor legale mentionate mai sus, ci aceasta a fost preluata de institutia care a preluat si o parte din activitatea societatii desfiintate, aceasta institutie are obligatia de a preda carnetele de munca titularilor de drept sau succesorilor legali ai acestora, dupa caz, in conditiile legii.

model de decizie de suspendare CIM pentru salariatii desemnati membri in consiliul de administratie al societatii.

Va prezentam mai jos un model de decizie de suspendare CIM pentru salariatii desemnati membri in consiliul de administratie al societatii.

Legea 53/2003 -  Codul muncii- prevede in mod expres in cadrul art. 49 -  52 cauzele de suspendare  a contratului individual de munca, respectiv de drept, prin acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti. Astfel, in cadrul art. 50 lit. i) din Codul muncii se precizeaza ca, contractul individual de munca se suspenda de drept si in alte cazuri expres prevazute de lege.

Un astfel de caz este prevazut de art. 137^1 din Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, conform caruia pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu societatea un contract de munca. In cazul in care administratorii au fost desemnati dintre salariatii societatii, contractul individual de munca este suspendat pe perioada mandatului. Asadar, in acest caz opereaza suspendarea de drept a contractului individual de munca, constatarea intervenirii acestei situatii fiind operata prin emiterea unei decizii.

In acest context, va prezentam un model de decizie de suspendare a contractului individual de munca, pe care sa il puteti particulariza situatiei dvs.:

SC ...................................................
Sediul .............................................
Reg.Com. ......................................

DECIZIA NR.....................
Data ..........................


Directorul/Directorul general*) al SC...................................dl/d-na.........................................................;
Avand in vedere hotararea Adunarii Generale a Actionarilor nr........din data de.............. de desemnare a administratorilor SC........................................;
In temeiul prevederilor art.137^1 din Legea nr.31/1990
privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si ale prevederilor art. 50 lit. i) din Legea 53/2003
-  Codul muncii, republicata, si in temeiul prerogativelor stabilite prin ................ (actul constitutiv al societatii);


D E C I D E:

Art.1. (1) Incepand cu data de ............................... (data acceptarii mandatului de administrator) conform art. 50 lit. i) din Codul muncii
coroborat cu prevederile art.137^1 din Legea nr. 31/1990
privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se suspenda contractul individual de munca al d-lui/dnei .......................................................................... avand functia de ......................................... in cadrul societatii, nr.contract individual de munca (inregistrat in REVISAL...............), in vederea indeplinirii mandatului de administrator al SC................
(2) La expirarea mandatatului prevazut la alin.(1)...................................., dl/dna...........................isi reia activitatea in cadrul societatii, in temeiul aceluiasi contract individual de munca.

Art.2. Cu ducerea la indeplinire a prezentei decizii se insarcineaza dl/d-na ............................................., urmand ca aceasta sa se comunice celui in cauza si compartimentului financiar-contabil (se trece denumirea exacta din cadrul societatii dvs.).

DIRECTOR/DIRECTOR GENERAL,

L.S.
Luat la cunostinta………………
Data ………………

*) directorul/director general astfel cum este acesta numit in conditiile art. 143 din Legea 31/1990

Model contract civil

CONVENTIE CIVILA

Art.1. - PARTILE CONTRACTANTE

S.C. ........................................... cu sediul in ................................. ....................................... , inregistrata in Registrul Comertului sub nr..........................., avand CUI .............................., reprezentata legal de catre
Dl. ........................................ ............................................................ , in calitate de BENEFICIAR
si
........................................................... , cu domiciliul in ................................................................, C.N.P. ......................................, C.I. /B.I. ........................., in calitate de PRESTATOR

au convenit incheierea prezentului contract civil de prestari servicii, in conformitate cu prevederile art. 942 si urm., 1410 - 1413 Cod Civil.

Art.2. - OBIECTUL CONTRACTULUI

Prestatorul efectueaza clientului urmatoarele servicii ........................................................ ..................................................................................................................
..................................................................................................................
...................................................................................................................
....................................................................................................................
....................................................................................................................
.................................................................................


Art.3. - DURATA CONTRACTULUI

Durata prezentului contract este de ..........................................., cu incepere de la ........................ pana la .......................... .

Art.4. - ONORARIUL

1. Onorariul pentru serviciile prestate beneficiarului este de .............................................lei.
2. Onorariul se achita prin..................................., pana la data de ...........

Art.5. - OBLIGATIILE PARTILOR

1. Prestatorul se obliga sa realizeze prestatiile inscrise la art.2 , cu diligenta si buna-credinta.
2. Prestatorul se obliga sa finalizeze serviciile care constituie obiectul prezentului contract la termenul/termenele stabilite in contract.
3. Beneficiarul se obliga sa achite onorariul stabilit conform art. 4 in termenul aratat la art. 4.

Art. 6. – CONFIDENTIALITATEA

Partile convin prin semnarea prezentului contract ca toate informatiile, datele si documentele legate de indeplinirea obiectului acestuia sunt confidentiale si se obliga sa nu le divulge decat cu acordul exprimat in scris al celeilalte parti.

Art.7. - MODIFICAREA CONTRACTULUI

Prezentul contract va fi modificat numai cu acordul comun al partilor exprimat in acte aditionale.

Art.8. - INCETAREA CONTRACTULUI

1. Prezentul contract inceteaza in urmatoarele cazuri:
- prin acordul comun, exprimat in scris, al partilor;
- prin implinirea termenului prevazut la art.3 al prezentului contract;
- prin imposibilitatea indeplinirii obiectului prezentului contract.
2. In toate cazurile, beneficiarul se obliga sa plateasca prestatorului onorariul cuvenit pentru serviciile prestate pana in momentul incetarii prezentului contract.

Art.9. - DISPOZITII FINALE

1. Prezentul contract reprezinta acordul de vointa al partilor contractante, fiind singurul instrument probant al raporturilor juridice dintre acestea.
2. Prezentul contract s-a incheiat in doua exemplare originale, ambele cu aceeasi valoare, unul pentru beneficiar si unul pentru prestator.
3. Prin semnarea prezentei conventii civile, prestatorul opteaza pentru impozitarea veniturilor realizate ca urmare a incheierii acestei conventii civile potrivit art. 52 indice 1 din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Beneficiarul are obligatia calculului impozitului final prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.


PRESTATOR                   
....................................   

BENEFICIAR                                  
..................................................

Lipsa trusei sanitare: AMENDA

Art.10 alin.(1) din Legea 319/2006 va obliga sa luati “toate masurile necesare pentru acordarea primului ajutor”, ceea ce inseamna, evident, ca trebuie sa aveti permanent in firma si o trusa sanitara de prim-ajutor, omologata si perfect functionala.

Iar art.39 alin.(6) din aceeasi lege precizeaza ca incalcarea respectivei dispozitii constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 la 6.000 de lei.

Fiecare angajator sa verifice daca exista trusa sanitara de prim ajutor si sa aibe tot ce trebui in aceasta!!!

Boli profesionale!

Bolile profesionale sunt afectiuni ale organismului dobandite ca urmare a participarii la realizarea unui proces de munca.
Legislatia muncii in vigoare defineste boala profesionala ca fiind afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca.
Afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul efectuarii instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.
Prin urmare, pentru ca o afectiune a organismului sa fie calificata drept boala profesionala, trebuie sa fie indeplinite cumulativ doua conditii:

1. sa decurga din exercitarea unei meserii sau profesii
 2. sa fie provocata de factori nocivi fizici, chimici, biologici caracteristici locului de munca sau de suprasolicitari.

În cazul expunerii lucratorului la factori nocivi, procesul patologic este lent si afecteaza fie starea generala a organismului, fie anumite aparate sau organe. În multe cazuri, vatamarea produsa este reversibila. Prin scoaterea bolnavului din mediul nociv si aplicarea unui tratament adecvat, urmarile bolii se atenueaza sau dispar complet.
Factorii nocivi care pot provoca boli profesionale sunt numerosi: unii dintre ei sunt bine cunoscuti si studiati din punct de vedere al actiunii asupra organismului, altii apar o data cu dezvoltarea unor noi tehnologii.

În tara noastra este recunoscuta si boala legata de profesiune, respectiv boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti sunt de natura profesionala.
Clasificarea bolilor profesionale
Dupa natura factorului nociv care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica in urmatoarele grupe:

- intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substante toxice;
-  pneumoconioze provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice;
-  boli prin expunere la energie radianta;
-  boli prin expunere la temperaturi inalte sau scazute;
-  boli prin expunere la zgomot si vibratii;
-  boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta;
-  alergii profesionale;
-  dermatoze profesionale;
-  cancerul profesional;
-  boli infectioase si parazitare;
-  boli prin suprasolicitare;
- alte boli (care nu intra in categoriile anterioare).
Dupa timpul de expunere la actiunea factorului nociv, exista:
- boli cronice, provocate, de regula, de doze relative mici, dar care actioneaza timp indelungat asupra organismului;
- boli acute, generate de o expunere de scurta durata la actiunea factorului nociv asupra organismului, dar la doze mari.
Dupa modul de actiune a factorului nociv asupra organismului se pot distinge:
-  boli cu actiune generala, care afecteaza intregul organism;
-  boli cu actiune locala, care afecteaza o parte a organismului, un aparat sau un organ.

Recuperarea veniturile CO , necuvenite!

Conform art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat, durata efectiva a concediului de odihna anual se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
In situatia in care, salariatul efectueaza zile de concediu de odihna peste limita zilelor proportionale cu timpul efectiv lucrat se naste obligatia acestuia de a restitui indemnizatia de concediu de odihna corespunzatoare acestor zile. Aceasta obligatie, consider ca isi are suport legal in dispozitiile art. 256 alin. (1) din Codul muncii, potrivit carora, salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie.
Insa, daca salariatul nu restituie de buna voie indemnizatia de concediu de odihna necuvenita la casiera unitatii, caz in care i se va elibera chitanta pentru suma depusa, angajatorul nu va putea sa ii retina indemnizatia decat in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.
Aceasta, deoarece conform art. 169 din Codul muncii, nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege iar potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. Zilele de concediu de odihna efectuate necuvenit, pentru care indemnizatia aferenta a fost restituita sau retinuta in conditiile mai sus expuse constituie zile neplatite.
Atentie! aceste zile le veti inregistra ulterior, la data restituirii indemnizatiei ca zile neplatite insa nu ca o suspendare a contractului individual de munca ca urmare a acordarii unui concediu fara plata

Mod de calcul Concediu de odihna!

Potrivit art. 150 alin. (1) din Codul muncii, pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca.
Astfel cum prevede alin. (2), indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
Asadar, pentru stabilirea cuantumului indemnizatiei se calculeaza media zilnica a drepturilor cu caracter permanent mentionate din ultimele 3 luni anterioare celei in care se efectueaza concediul si se inmulteste cu numarul de zile de concediu. Se compara cuantumul indemnizatiei astfel stabilit cu salariul de baza, sporurile si indemnizatiile permanente cuvenite pentru perioada concediului, potrivit contractului de munca. Valoarea indemnizatiei acordate va fi cea mai favorabila dintre cele comparate
Pentru exemplificare consideram ca salariatul nu beneficieaza de indemnizatii si sporuri cu caracter permanent, iar veniturile realizate in perioada decembrie 2012 – februarie 2013 sunt:

Venituri:
Decembrie 2012: 800  lei
Ianuarie 2013: 850 lei
Februarie 2013: 900 lei
Total           2.550 lei

Zile lucratoare:

Decembrie 2012: 19
Ianuarie 2013: 21
Februarie 2013: 20
Total:          60

Calcululul indemnizatiei: 2.550 lei: 60 zile lucratoare x 5 zile lucratoare concediu de odihna =  213 lei
Salariu de baza cuvenit pentru aceasta perioada: 900 lei : 21 zile x 5 zile lucratoare concediu odihna = 214 lei
Salariatul va primi o indemnizatie de concediu de 214 lei.

Venit realizat in luna martie 2013:
5 zile lucratoare CO      =    214 lei
16 zile lucrate        =   686 lei (900 lei : 21 zile x 16 zile)
       Total     900 lei

Diurna sau delegarea!

Delegarea presupune schimbarea unui singur element al contractului individual de munca, respectiv locul muncii.
Conform art. 44 alin. (1) din Codul muncii, delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia iar potrivit alin. (2) al aceluiasi articol salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.
Astfel, delegarea se dispune pe zile calendaristice fapt pentru care si indemnizatia de delegare se acorda tot pe zile calendaristice.
In ceea ce priveste munca in zilele de repaus saptamanal, art. 137 din Codul muncii
stabileste urmatoarele reguli:
- repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
- in cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern situatie, in care, salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca;
- zilele de repaus saptamanal pot fi acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.
Prin urmare, daca salariatul nu beneficiaza de repaus saptamanal in zilele de sambata si duminica, angajatorul trebuie sa acorde salariatului alte doua zile libere consecutive precum si sporul la salariu in cuantumul si in conditiile negociate prin contractul colectiv de munca sau prin contractul individual de munca.

Procedura de acordare a celor doua zile libere pentru fiecare dintre cele trei sarbatori religioase anuale!

Vom stabili, prin cele ce urmeaza, care va fi procedura de acordare a celor doua zile libere pentru fiecare dintre cele trei sarbatori religioase anuale declarate astfel de cultele religioase legale, altele decit cele crestine, precum si cum se inregistreaza in pontaj aceste zile. Vom vedea, de asemenea, daca in acest caz angajatul beneficiaza si de celelalte zilele libere religioase acordate in mod obisnuit.
Solutia:
Dorim sa va reamintim ca potrivit art. 139 alin. (1) din Codul muncii, republicat, zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:
- 1 si 2 ianuarie;
- prima si a doua zi de Pasti;
- 1 mai;
- prima si a doua zi de Rusalii;
- Adormirea Maicii Domnului;
- 30 noiembrie, Sfantul Apostol Andrei cel Intai Chemat, Ocrotitorul Romaniei;
- 1 decembrie;
- prima si a doua zi de Craciun;
- doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
Alin. (2) din acelasi articol prevede ca acordarea zilelor libere se face de catre angajator. In cadrul zilelor de sarbatoare legala unele au caracter laic, fiind de interes national, iar altele au caracter religios. Pastele, Rusaliile si Craciunul sunt sarbatori religioase crestine, sarbatorite atat in cultul ortodox, cat si in cel catolic la aceleasi date sau la date diferite.
Textul legal citat nu este suficient de clar pentru a naste o interpretare unitara, de aceea solutiile sunt diferite si la nivelul angajatorilor.
Intr-o opinie s-ar putea sustine ca pentru persoanele de alta religie decat cea crestin ortodoxa numarul de zile de sarbatoare religioasa in care nu se lucreaza, ce tin de fiecare cult, ar trebui sa fie egal cu numarul de zile de sarbatoare religioasa crestina in care nu se lucreaza. In aceasta varianta, de exemplu, angajatii catolici ar fi liberi de Pastele catolic, iar salariatii ortodocsi de Pastele ortodox.
Intr-o alta interpretare, avand in vedere ca art. 139 nu precizeaza daca sarbatorile religioase sunt ortodoxe, se poate intelege, de exemplu, ca in loc de doua zile libere de Pasti pot fi de fapt patru atunci cand sarbatorile au loc la date diferite in cultul ortodox si in cel catolic. In aceasta varianta, toti salariatii vor beneficia de patru zile de Paste indiferent de care cult religios apartin. In mod similar se pune problema si in cazul Rusaliilor.
In plus, salariatii apartinand cultelor care nu sunt crestine beneficiaza si de alte zile libere pe langa cele acordate pentru sarbatorile religioase crestine, pentru sarbatorile specifice cultelor respective.
In consecinta, datorita faptului ca textul legal naste interpretari nenumarate si contradictorii, nu exista nici o practica unitara in aceasta privinta.