Negocierea clauzelor care urmeaza a fi incluse in cadrul contractului individual de munca

Negocierea clauzelor care urmeaza a fi incluse in cadrul contractului individual de munca este foarte strict reglementata. Libertatea de negociere a celor doua parti este limita foarte mult de prevederile legale.

Astfel, potrivit prevederilor art. 11 din Codul muncii, nu veti introduce in contractul individual de munca al salariatului prevederi contrare sau drepturi sub nivelul minim stabilit prin acte normative in vigoare sau prin contracte colective de munca.

1. Obiectul contractului
Obiectul contractului individual de munca constain prestarea muncii de catre salariat  si plata acesteia de catre angajator.

2. Durata contractului
Contractul individual de munca se incheie, de regula, pe durata nedeterminata.

Prin exceptie, acesta se poate incheia si pe durata determinata, in conditiile expres prevazute de art. 83 din Codul muncii, si anume:

-inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva;
-cresterea si/sau modificarea temporara a  structurii activitatii angajatorului;
- desfasurarea unor activitati cu caracter sezonier;
-in situatia in care este incheiat in temeiul unor dispozitii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fara loc de munca;
- angajarea unei persoane care, in termen de 5 ani de la data angajarii, indeplineste conditiile de pensionare pentru limita de varsta;
- ocuparea unei functii eligibile in cadrul organizatiilor sindicale, patronale sau al organizatiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului;
- angajarea pensionarilor care, in conditiile legii, pot cumula pensia cu salariul;
- in alte cazuri prevazute expres de legi speciale, ori pentru desfasurarea unor lucrari, proiecte sau programe.

3. Locul muncii
Locul muncii constain localitatea si unitatea in care lucreaza salariatul

4. Felul muncii
Felul muncii constain functia sau meseria exercita de catre salariat, asa cum sunt ele definite in Clasificatia Ocupatiilor din Romania (C.O.R.) Astfel, in contractul individual de munca felul muncii este identificat prin indicarea ocupatiei si a codului acesteia  din C.O.R.

5. Atributiile postului
Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, care constitue anexa la contractul individual de munca.

Salariatul are obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini ateributiile ce ii revin conform fisei postului. Aceste atributii pot fi modificate pe parcursul executarii contractului individual de munca numai cu acordul salariatului prin intermediul unui act aditional. De aceea, este foarte important sa stabiliti inca de la inceput cat se poate de clar care sunt atributiile care ii revin salariatului. Fiti foarte atent atunci cand redactati fisa postului.


Veti putea dispune concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala (in temeiul art. 61 lit. d)) numai daca acesta nu executa sau executa necorespunzator atributiile din fisa postului.

6. Conditiile de munca
Precizarea conditiilor de muncain care salariatul isi desfasoara activitatea este deosebit de importanta deoarece salariatul are dreptul la o serie compensatii daca lucreazain conditii care ii afecteaza sanatatea.

Astfel, salariatul care lucreazain conditii grele, vatamatoare sau periculoase, beneficiaza de reducerea timpului de munca sub 8 h/zi in conditiile prevazute de Legea nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore pe zi pentru salariatii care lucreazain conditii deosebite - vatamatoare, grele sau periculoase.

7. Criteriile de evaluare

Criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului vor fi folosite de catre angajator la evaluarea periodica a acestuia, evaluare ce poate conduce chiar la concedierea salariatului. Ele vor fi mentionate si in regulamentul intern al societatii.

8. Timpul de munca si timpul de odihna

Durata normala a timpul de munca este de 8 h/zi si de 40 de ore pe saptamana. Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare, calculata ca medie intr-o perioada de referinta de 4 luni calendaristice.

Timpul de odihna este compus din repausul zilnic, repausul saptamanal, concediul de odihnasi concediul de odihna suplimentar.

9. Salariul

Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat si este exprimat in bani. El se stabileste prin negocieri individuale si/sau colective.

Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.

cazul tichetelor de vacanta

Vom analiza mai jos in ce masura, in cazul tichetelor de vacanta, se vor retine toate contributiile atat la angajator, cat si la angajat, precum si impozitul pe venituri din salarii si daca sunt acestea considerate avantaje in natura.

Solutia:

In ceea ce priveste impozitul pe venit, veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera, si care sunt realizate din:
- valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii;
Astfel cum este prevazut la punctul 109 indice 1 din aceleasi norme valoarea tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor cadou, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii, luata in calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominala. Veniturile respective se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite.

Asadar, contravaloarea  tichetelor cadou se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite.

In ceea ce priveste contributiile sociale, potrivit art 296 indice 15 lit o) din Codul fiscal tichetele de vacanta acordate potrivit legii, nu se cuprind in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii.
Astfel, tichetele de vacanta nu intra in baza de calcul al contributiilor sociale obligatorii daca sunt acordate potrivit legii. Actele normative care reglementeaza acordarea tichetelor de vacanta sunt OUG 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanta si HG 215/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea tichetelor de vacanta.
In consecinta, daca tichetele de vacanta sunt acordate in conformitate cu aceste acte normative sunt scutite de la plata contributiilor sociale.

conditiile de pensionare la angajare

Vom stabili mai jos daca unui pensionar sau unei persoane care indeplineste conditiile de pensionare pentru limita de varsta in termen de 5 ani de la angajare, angajatorul trebuie sa ii intocmeasca  doar contract individual de munca pe durata determinata sau daca e posibila intocmirea acestuia si pe durata nedeterminata.

Solutia:

Conform art. 83 lit. e) si lit. g) din Codul muncii, republicat, angajatorul, indiferent de statutul acestuia, are posibilitatea de a incheia un contract individual de munca pe durata determinata pentru angajarea unui pensionar care, in conditiile legii, poate cumula pensia cu salariul, respectiv pentru angajarea unei persoane care, in termen de 5 ani de la data angajarii, indeplineste conditiile de pensionare pentru limita de varsta.

Contractul individual de munca pe durata determinata se poate incheia numai in forma scrisa, cu precizarea expresa a duratei pentru care se incheie. Durata contractului individual de munca este stabilita de angajator.
Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni (art. 84 alin. 1 din Codul muncii, republicat).
Durata de 36 de luni este reglementata ca durata maxima a unui contract individual de munca pe durata determinata, angajatorul putand stabili orice alta durata mai mica de 36 de luni.

Anterior incheierii contractului individual de munca pe durata determinata, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii cu privire la durata contractului de munca.
Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii se considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca pe durata determinata.

posibilitatea de a suspenda plata pensiei

In ce priveste posibilitatea de a suspenda plata pensiei, mentionam mai jos care sunt conditiile care respecta legislatia actuala. Astfel, plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care a intervenit una dintre urmatoarele cauze:

- pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care Romania a incheiat conventie de reciprocitate in domeniul asigurarilor sociale, daca, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plateste de catre celalalt stat;

- pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate partiale ori pensionarul de invaliditate, incadrat in gradul I sau II se regaseste in una dintre situatiile prevazute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV din Legea 263/2010 (desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, inclusiv soldatii si gradatii voluntari; functionarii publici; cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale; persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor care desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca, administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management; membri ai intreprinderii individuale si intreprinderii familiale; persoane fizice autorizate sa desfasoare activitati economice; persoane angajate in institutii internationale, daca nu sunt asiguratii acestora; alte persoane care realizeaza venituri din activitati profesionale).

- pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmas invalid nu se prezinta la revizuirea medicala obligatorie sau la convocarea Institutului National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca, a centrelor regionale de expertiza medicala a capacitatii de munca sau a comisiilor centrale de expertiza medico-militara ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii;

- pensionarul de invaliditate nu mai urmeaza programele recuperatorii, intocmite de medicul expert al asigurarilor sociale;

- pensionarul de invaliditate, incadrat in gradul III depaseste jumatate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv;

- pensionarul urmas a implinit varsta de 16 ani si nu face dovada continuarii studiilor;
- sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, realizeaza venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, daca acestea sunt mai mari de 35% din castigul salarial mediu brut;
- sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, s-a recasatorit;
- sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii, opteaza pentru o alta pensie, potrivit legii, din acelasi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurari sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
- pensionarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul.

In situatia copilului, beneficiar al unei pensii de urmas care nu face dovada continuarii studiilor, plata pensiei se suspenda incepand cu data de 1 octombrie a anului in curs.

Suspendarea platii pensiei se poate face si la cererea pensionarului, situatie in care suspendarea platii se face incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inregistrata cererea.

Plata pensiei se suspenda incepand cu luna urmatoare celei in care copilul beneficiar al pensiei de urmas a implinit varsta de 16 ani, in cazul in care acesta nu face dovada continuarii studiilor intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii.

in situatia copiilor urmasi aflati in continuare de studii intre 16-26 de ani, plata pensiei de urmas se suspenda incepand cu data de 1 octombrie a anului in curs, daca nu fac dovada continuarii studiilor intr-o forma de invatamant organizata potrivit legii.

Dovada continuarii studiilor se prezinta casei  teritoriale/sectoriale de pensii in termen de 10 zile de la data inceperii anului scolar/universitar.

Reluarea in plata a pensiei de urmas suspendate se face potrivit prevederilor art. 115 lit. c) din lege, cu respectarea termenului general de prescriptie, iar in cazurile prevazute la alin. (1), drepturile se achita de la data suspendarii.

categoriile de pensionari care pot cumula pensia cu venituri

In randurile urmatoare, va prezentam categoriile de pensionari care pot cumula pensia cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie. Mentionam, totodata, ca aceste categorii de pensionari sunt prevazute la art. 118 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv:

- pensionarii pentru limita de varsta;

- nevazatorii;

- pensionarii de invaliditate gradul III, precum si copiii, pensionari de urmas, incadrati in gradul III de invaliditate pentru jumatate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv;

- copiii, pensionari de urmas;

- sotul supravietuitor, beneficiar al unei pensii de urmas, poate cumula pensia cu venituri din activitati profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, daca acestea nu depasesc 35% din castigul salarial mediu brut.

In cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale la care statul ori o unitate administrativ-teritoriala este actionar unic sau majoritar, pensia neta poate fi cumulata cu veniturile salariale sau asimilate salariilor realizate in exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca, raport de serviciu sau in baza actului de numire, daca nivelul acesteia nu depaseste nivelul castigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat (art. 17 alin. (1) din Legea 329/2009).
Castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2013 este de 2.223 lei.

Asadar, in anul 2013, in sectorul public in cadrul autoritatilor mentionate la art. 17 alin. (1) din Legea 329/2009, cumulul pensiei cu veniturile salariale este permis doar pensionarilor ce au pensie neta mai mica sau egala cu suma de 2.223 lei, reprezentand salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru 2013.

In sectorul privat nu pot cumula pensia cu veniturile salariale sau cu alte venituri pentru care asigurarea este obligatorie, indiferent de nivelul veniturilor:

- pensionarii anticipat;
- pensionarii anticipat partial;
- pensionarii invalizi de gradul I si II; Pensionarii invalizi de gradul III pot cumula pensia cu veniturile salariale doar daca sunt incadrati cu jumatate de norma.

angajatorului are obligatia sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului.

Potrivit art. 40 alin. (2) lit. h) din Codul muncii angajatorului are obligatia sa elibereze, la cerere, toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului.

Totodata, in conformitate cu art. 34  alin. (5)  din Codul muncii la solicitarea salariatului sau a unui fost salariat, angajatorul este obligat sa elibereze un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate.

Potrivit prevederilor art. 16 alin. (4) din Codul muncii, munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca. Asadar, vechimea in munca este acea perioada in care salariatul a prestat munca in temeiul unui contract individual de munca

De asemenea, potrivit art. 49 alin. (1) lit. e) si f) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in sistemul public de pensii se asimileaza stagiului de cotizare si perioadele necontributive, denumite perioade asimilate, in care asiguratul:
- a beneficiat, incepand cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporara de munca cauzata de accident de munca si boli profesionale;
- a beneficiat, incepand cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3 ani.

In consecinta, in lipsa unor prevederi care sa stabilesca un continut obligatoriu al adeverintei de vechime si in raport de faptul ca perioadele in care salariata s-a aflat in concediu de maternitate, respectiv CCC sunt considerate vechime in munca apreciem ca nu este necesara evidentierea acestora in adeverinta de vechime insa nimic nu il opreste pe angajator sa le evidentieze daca doreste.

art. 160 din Codul muncii salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.

Conform art. 160 din Codul muncii salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.

Din venitul brut realizat de angajat se scad contributiile sociale obligatorii, impozitul pe venit, avansurile, alte retineri, rezultand astfel totalul de plata.

In conformitate cu prevederile art. 57 din Codul fiscal, pentru a determina venitul impozabil/baza de calcul a impozitului lunar pe salarii si  impozitul lunar pe veniturile din salarii, la locul unde se afla functia de baza, se procedeaza in felul urmator:
a) Din venitul brut, se scad contributiile obligatorii aferente unei luni, rezultatul denumindu-se venit net:
Contributiile obligatorii aferente unei luni sunt:
− Contributia individuala de asigurari sociale de stat;
− Contributia individuala la asigurarile sociale de sanatate;
− Contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj.

b) Din venitul net astfel determinat se scad:
- deducerea personala acordata pentru luna respectiva, in functie de venitul brut si de numarul de persoane aflate in intretinerea salariatului.
- cotizatia de sindicat platita in luna respectiva;
- contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel incat la nivelul anului sa nu depaseasca echivalentul in lei a 400 euro. Aceasta baza de calcul reprezinta venitul impozabil la care se va aplica cota de impozitare de 16%.


c) Se calculeaza impozitul lunar pe veniturile din salarii, aplicand cota proportionala de 16% la baza de calcul determinata potrivit pct. a) si b).

Pentru a determina venitul impozabil/baza de calcul a impozitului lunar pe salarii si impozitul lunar pe veniturile din salarii, in cazul salariilor in afara functiei de baza, angajatorul trebuie sa procedeze in felul urmator:

a) Din venitul brut reprezentand venituri din salarii realizate de angajati altele decat cele de la functia de baza se scad toate contributiile obligatorii datorate.

Aceste contributii individuale obligatorii sunt:
- contributia la asigurarile sociale;
- contributia la asigurarile sociale de sanatate;
- contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj.

In aceste situatii nu se acorda deduceri personale, venitul net identificandu-se cu baza de calcul a impozitului lunar pe veniturile din salarii.

b) Impozitul lunar se determina pe fiecare loc de realizare a acestuia prin aplicarea cotei de 16% asupra acestei baze de calcul.

tarifele pentru plata prestarilor de servicii efectuate in domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii.

In Monitorul Oficial nr. 491 Ordinul 1.681 din 30 iulie 2013 a fost publicat Ordinul 1.681 din 30 iulie 2013 privind aprobarea Normativului cu tarifele pentru plata prestarilor de servicii efectuate in domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii.

Ordinul stabileste astfel ca se va percepe un tarif de 50 lei pentru eliberarea de certificate, adeverinte sau duplicate de adeverinte din arhivele inspectoratelor teritoriale de munca, in prezent taxa fiind cu 10 lei mai mare.

Eliberarea de certificate cu informatii extrase din baza de date a Inspectiei Muncii cu registrele salariatilor transmise de angajatori costa 15 lei de persoana, comparativ cu 10 lei in normativul anterior.

In ce priveste datele din registrul general de evidenta a salariatilor, furnizate pe hartie pentru refacerea continutului lor la angajator, companiile platesc: 10 lei/pagina pentru datele angajatorului, 10 lei/pagina pentru lista tuturor salariatilor si 10 lei/salariat sau fost salariat pentru detalii legate de salariat. Anterior, tariful era de 50 lei/registru de cel mult 1 MB, in format electronic, plus 10 lei pentru fiecare MB suplimentar.

Tarifele nu se aplica pentru institutiile din subordinea Ministerului Muncii, instantele de judecata, organele de cercetare penala, organele de urmarire penala, organele fiscale, precum si oricare institutii scutite de taxe, tarife si comisioane. Inspectia Muncii poate, de asemenea, sa incheie protocoale de colaborare cu alte institutii, in urma carora sa furnizeze aceste servicii gratis.

Noul normativ nu mentioneaza, insa, o serie de servicii incluse in normativul anterior, cum ar fi participarea inspectorilor muncii la efectuarea determinarilor de noxe, care costa 40 lei/ora, sau servicii de analiza si eliberare de autorizatii pentru detinerea si depozitarea de materiale explozibile, care costau intre 60 si 360 de lei in functie de tipul documentului sau materialului vizat.

cazul unei societati care doreste sa angajeze anul acesta un economist

Prin cele ce urmeaza, analizam cazul unei societati care doreste sa angajeze anul acesta un economist. Vom vedea daca se va mai tine cont de coeficientii de ierarhizare (ex: 800 salariul minim * coeficient 2) sau daca societatea poate angaja economist cu salariul de 800 lei/luna. De asemenea, vom stabili daca, in general, mai sunt valabili coeficientii de ierarhizare:
- salariul minim - muncitori necalificati
- salariul minim *1.2 - pentru calificati
- salariul minim * 2 pentru studii superioare.

Solutia:

Potrivit dispozitiilor art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul muncii, republicat, angajatorii au obligatia sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca.
Acordarea drepturilor salariatilor este obligatorie atat daca aceste drepturi izvorasc din dispozitii legale, cat si din prevederile cuprinse in contractele colective de munca incheiate la diferitele niveluri sau in contractele individuale de munca.
In privinta drepturilor ce decurg din lege, in temeiul art. 164 alin. (3) teza I din Codul muncii, republicat, angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara.
In ceea ce priveste obligatia ce incumba angajatorilor in privinta stabilirii salariilor angajatilor cu respectarea unor coeficienti minimi de ierarhizare, aceasta are ca izvor dispozitiile conventionale cuprinse in contractele colective de munca.
Astfel, CCMUN pe anii 2007-2010 prevedea astfel de coeficienti minimi, a caror respectare era obligatorie pentru stabilirea salariilor. Dupa modelul CCMUN multe contracte colective la nivel de ramura au preluat reglementarea unor coeficienti minimi obligatorii pentru stabilirea salariilor angajatilor de la nivelul unitatilor carora li se aplica dispozitiile respectivelor contracte.
Prin urmare, nu exista o obligatie legala in sarcina angajatorului de stabilire a salariilor angajatilor cu respectarea coeficientilor minimi de ierarhizare, ci una conventionala, izvorul acestei obligatii constituindu-l contractele colective de munca.
Obligativitatea efectelor contractelor colective de munca incheiate la nivelele stabilite de Legea 130/1996, in prezent abrogata, este expres prevazuta de art. II alin. (2) din Legea 40/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, potrivit caruia, contractele colective de munca in aplicare la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi produc efectele pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate.
Apreciem aceasta dispozitie legala drept o aplicatie a exceptiei ultraactivitatii legii civile vechi, potrivit careia legea veche isi mai produce efectele un timp oarecare desi a intrat in vigoare o lege noua, bineinteles asupra unor situatii determinate, precizate in mod expres.
Asadar, chiar daca a intrat in vigoare Legea 62/2011 , iar Legea 130/1996 a fost abrogata, contractele colective de munca in aplicare la data intrarii in vigoare a Legii 40/2011
isi produc efectele pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate.
In baza acestor dispozitii legale, apreciem ca, contractele incheiate la nivel de ramuri de activitate vor produce efecte fata de destinatarii acestora, pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate.
In concluzie, daca in acest moment exista un contract colectiv la nivel de ramura din care face parte angajatorul, in derulare, in conformitate cu specificatiile anterioare, el va constitui izvor de drept si temei pentru acordarea drepturilor prevazute in acesta pentru salariatii incadrati la angajatorii care fac parte din ramura.
Cu privire la salariul minim, incepand cu data de 1 iulie 2013 acesta are valoarea de 800 lei (art. 1 alin. (2) din HG 23/2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata).
Potrivit art. 164 alin. (3) si (4) din Codul muncii republicat, angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. Potrivit art. 260 alin. (1) din Codul muncii, nerespectarea dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului minim brut pe tara, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 2.000 lei.

Insa, respectarea cuantumului salariului minim brut pe tara este valabila numai in situatia in care salariatul nu are vechime in munca.

Astfel, potrivit art. 16 din Codul muncii, munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca.
Salariul individual se stabileste prin negocieri individuale intre angajator si salariat tinandu-se cont si de salariatul comparabil. Salariatul comparabil este salariatul, din aceeasi unitate, care presteaza aceeasi activitate sau una similara.
La stabilirea salariului se are in vedere si alte considerente, cum ar fi vechimea in munca si calificarea/aptitudinile profesionale.

Salariatul a primit decizia medicala privind pierderea totala a capacitatii de munca

Vom analiza mai jos cazul unui salariat care urmeaza sa se pensioneze pe caz de boala. Salariatul a primit decizia medicala privind pierderea totala a capacitatii de munca, de la casa de pensii, cu data de 26.07.2013, si doreste incetarea contractului incepand cu data de 01.08.2013.

Nefiind vorba de decizia de pensionare, vom stabili care este temeiul incetarii contractului de munca si cu ce data se va face aceasta. De asemenea, vom stabili in cat timp trebuie transmis ReviSalul, precum si daca societatea trebuie sa il pastreze pe salariat pe stat in concediu fara plata pana cand soseste decizia de pensionare.

Solutia:

Nu exista o prevedere legala care sa reglementeze asupra raporturilor de munca dintre angajator si salariat in perioada cuprinsa intre data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca si data comunicarii deciziei de pensionare.

In baza art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, contractul individual de munca existent inceteaza de drept la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate.

Decizia de pensie la care face referire art. 56 alin. (1) lit. d) nu este decizia medicala asupra capacitatii de munca emisa de medicul expert al asigurarilor sociale ci decizia casei teritoriale de pensii.

In consecinta, contractul individual de munca inceteaza de drept la data comunicarii deciziei de pensie emisa de casa teritoriala de pensii si nu la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca.

In perioada dintre data emiterii deciziei medicului expert al asigurarilor sociale si data comunicarii deciziei de pensionare de catre casa de pensii, salariatul invalid de gradul I sau II nu mai poate presta activitate si nu exista nici temei pentru incetarea contractului individual de munca, acesta incetand, cum am aratat, la data comunicarii deciziei de pensie.

Dupa emiterea deciziei medicale asupra capacitatii de munca, salariatul poate solicita incetarea contractului individual de munca prin acordul partilor.

Conform art. 104 alin.  (3) lit. a) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, in functie de elementele specifice fiecarei categorii de pensie, pensiile se acorda si de la o alta data, dupa cum urmeaza:

a) de la data incetarii platii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca sau, dupa caz, de la data incetarii calitatii de asigurat, cu exceptia asiguratilor prevazuti la art. 6 alin. (2), daca cererea a fost inregistrata in termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca, in situatia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;

Astfel, daca salariatul soclita incetarea contractului   el va primi pensia de la data incetarii, aceasta data reprezentand data incetarii calitatii de asigurat,  daca formuleaza cererea in termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca.

Daca salariatul formuleaza cerere de concediu fara plata pana la data comunicarii deciziei de pensie, cel mai probabil casa de pensii nu va pune in plata pensia.

In consecinta, daca contractul individual de munca inceteaza prin acordul partilor, data incetarii este data stabilita de parti iar inregistrarea in registrul general de evidenta a salariatilor va fi efectuata chiar la data incetarii contractului.

In perioada suspendari CIM, se poate incheia un CIM pe perioada determinata?

Vom stabili mai jos in ce masura se poate angaja o persoana prin contract pe perioada determinata in locul salariatului care are contractul suspendat si se afla in concediu medical.

Solutia:

Potrivit prevederilor art. 50 lit. b) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicata, contractul individual de munca se suspenda de drept in cazul concediului pentru incapacitate temporara de munca.
De asemenea, potrivit art. 83 lit. a) din Codul muncii, republicat contractul individual de munca poate fi incheiat pentru o durata determinata pentru inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva.
In cazul in care contractul individual de munca pe durata determinata este incheiat pentru a inlocui un salariat al carui contract individual de munca este suspendat, durata contractului va expira la momentul incetarii motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de munca al salariatului titular (art. 84 alin. 2).
Astfel, Codul muncii, republicat nu conditioneaza angajarea unui salariat pe perioada determinata pentru inlocuirea unui alt salariat suspendat de natura sau importanta postului in cauza, angajatorul fiind cel care stabileste conditiile si cerintele specifice in care se face aceasta angajare. In acest sens sunt si prevederile art. 85 din Codul muncii, republicat care permit stabilirea unei perioade de proba pentru salariatul nou incadrat pe perioada determinata de pana la 45 de zile in cazul functiilor de conducere, pentru o durata a contractului individual de munca mai mare de 6 luni.

In ceea ce priveste inregistrarea in Revisal, potrivit prevederilor HG 500/2011, privind registrul general de evidenta a salariatilor, cu modificarile si completarile ulterioare, completarea, inregistrarea si transmiterea registrului se face la angajarea fiecarui salariat, cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza. In concluzie, si contractul individual de munca pe perioada determinata incheiat pentru inlocuirea unui salariat suspendat se inregistreaza in Revisal, specificand-se in cadrul aplicatiei tipul contractului individual de munca, potrivit art. 3 alin. (2) din HG 500/2011.
Mai mult, potrivit prevederilor art. 9 din acelasi act normativ constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de 10.000 lei pentru fiecare persoana, netransmiterea registrului cu elementele contractului individual de munca prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a) - g), cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza.

In perioada de reducere a activitatii, angajatorul poate acorda zile libere platite

In perioada de reducere a activitatii, angajatorul poate acorda zile libere platite care pot fi compensate ulterior (12 luni) - art. 122 (3) Codul muncii. Vom stabili insa care este modalitatea leagala de punere in aplicare si daca se va face face decizie a angajatorului privind reducerea activitatii si modul de compensare.

Totodata, vom stabili daca aceasta se poate aplica doar angajatilor care in acest an nu mai au zile de concediu de odihna sau daca se aplica obligatatoriu tuturor angajatilor. In plus, vom vedea cum procedam in cazul angajatilor temporari.

Solutia:
In perioadele de reducere a activitatii, angajatorul are posibilitatea, in baza art. 122 alin. (3) din Codul muncii, de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.
Astfel, angajatorul poate acorda salariatilor, in avans, zile libere platite, in cazul in care nu desfasoara intr-o anumita perioada activitate care sa necesite prezenta salariatilor, urmand ca ulterior salariatul sa desfasoare munca suplimentara care sa se compenseze in urmatoarele 12 luni. Prin urmare, angajatorul acorda mai intai zile libere, in contul carora va fi efectuata, in viitor, munca suplimentara. La acordarea zilelor libere trebuie sa aveti in vedere si faptul ca munca suplimentara poate fi efectuata numai cu acordul salariatului, astfel cum prevede art. 120 alin. (2) din Codul muncii, republicat.
Asadar, la nivelul angajatorului se poate lua o astfel de decizie de reducere a activitatii (care trebuie justificata si intocmita conform celor precizate de Codul muncii, republicat), care sa cuprinda inclusiv modalitatea de compensare a zilelor libere platite, cu consultarea salariatilor.  De asemenea, trebuie intocmite decizii nominale prin care sa se aduca la indeplinire prevederile deciziei luata la nivelul angajatorului.

Un posibil model de decizie nominală ar putea fi:

SC …………………………...
Sediul ………………………
C.U.I. ………………………
Tel/Fax: ……………………

DECIZIA nr………../…………………………
Avand in vedere ca incepand cu luna ……….. s-a inregistrat reducerea activitatii la nivelul SC ………. conform raportului inregistrat sub nr. ……… din data de ……..

In temeiul 122 alin. (3) din Codul muncii, republicat,

Administratorul SC …………………. dl./dna. ……………………… emite urmatoarea
D E C I Z I E

1. In perioada ………….. - …………… salariatului ……………. i se acorda …. zile libere platite din care vor fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.

2. Cu aducerea la indeplinire a prezentei decizii Departamentul Resurse Umane care va solicita acordul salariatului.

ADMINISTRATOR,
Semnatura ………………………..
L.S.
Data comunicarii ………………
De acord,
Nume, prenume salariat ……………
Semnatura ………………………………

De asemenea, apreciem ca este la latitudinea angajatorului sa stabileasca, pe baza datelor de care dispune inclusiv cu privire la activitatea ulterioara a societatii, sa acorde zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni, inclusiv in mod diferentiat pe categorii de salariati.

In ceea ce priveste salariatii incadrati cu contract invididual de munca pe durata determinata, apreciem ca acestia pot beneficia in egala masura de aceste prevederi legale, cu respectarea prevederilor art. 87 din Codul muncii, republicat, conform carora salariatii cu contract individual de munca pe durata determinata nu vor fi tratati mai putin favorabil decat salariatii permanenti comparabili, numai pe motivul duratei contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor in care tratamentul diferit este justificat de motive obiective.

Precizam ca, in situatia in care anterior efectuarii orelor suplimentare contractul individual de munca al salariatului inceteaza, indiferent de motiv, devind incidente prevederile art. 256, alin. (1), Codul muncii republicat ("salariatul care a incasat de la angajator o suma nedatorata este obligat sa o restituie"): salariatul va trebui sa restituie sumele corespunzatoare zilelor libere primite in avans si pe care nu le-a mai compensat cu munca efectiva, deoarece a incetat contractul individual de munca.

PFA pentru a obtine banii de la casa de sanatate pentru acea parte din concediu medical platita din fondul de CCI.

Prin cele ce urmeaza, vom stabili ce procedura va urma un PFA pentru a obtine banii de la casa de sanatate pentru acea parte din concediu medical platita din fondul de CCI.

Solutia :

Conform art. 12 din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca se suporta dupa cum urmeaza:

A. de catre angajator, din prima zi pana in a 5-a zi de incapacitate temporara de munca;
B. din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, incepand cu:
a) ziua urmatoare celor suportate de angajator, conform lit. A, si pana la data incetarii incapacitatii temporare de munca a asiguratului sau a pensionarii acestuia;
b) prima zi de incapacitate temporara de munca, in cazul persoanelor asigurate prevazute la art. 1 alin. (1) lit. C si alin. (2).

Asadar, in cazul persoanelor asigurate prevazute la art. 1 alin. (1) lit. C si alin. (2) indemnizatia de incapacitate temporara de munca se suporta din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate din prima zi de incapacitate temporara de munca.

Printre persoanele asigurate prevazute la la art. 1  alin. (2) se regasesc si persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente.
In consecinta, indemnizatia de incapacitate temporara de munca se suporta in integralitate din FNUASS in cazul PFA cu conditia realizarii stagiului de cotizare prevazut de lege.

In ceea ce priveste indemnizatia de maternitate, in baza art. 25 alin. (2) din OUG nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, indemnizatia aferenta concediului medical de maternitate se suporta integral din Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Specialist Servicii Resurse Umane& Protectia muncii & Training

Specialist Servicii Resurse Umane & Protectia muncii & Training. Va ofer solutii si servicii pentru problemele de personal cu care va confruntati. In parteneriat, veti putea evita desele erori care se fac in aplicarea prevederilor legale, evitand urmarile neplacute ale unor astfel de greseli: amenzi, pierderi financiare, conflicte de munca, procese interminabile. Servicii de administrare a personalului, Servicii de salarizare, Servicii de consultanta in domeniul resurselor umane. Prin aceste servicii, vom reusi: Imbunatatirea conditiilor de munca ale salariatilor dumneavoastra. Prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. Reducerea concediilor medicale ale salariatilor dumneavoastra!
Speram intr-o colaborare cat mai fructuoasa si eficienta.
Marineata Ionut - Specialist Servicii Resurse Umane & Protectia muncii & Training E-mail ionut.marineata@gmail.com Telefon (+40)754863536 (+40)723725386

In ce masura PFA-urile sunt obligate sa plateasca si contributia pentru concedii si indemnizatii de 0.85%.

Vom stabili mai jos in ce masura PFA-urile sunt obligate sa plateasca si contributia pentru concedii si indemnizatii de 0.85%.


Solutia:
In conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, persoanele asigurate pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in sistemul de asigurari sociale de sanatate, denumite in continuare asigurati, au dreptul, in conditiile acestei ordonante de urgenta, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei, la concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, daca:

- desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau in baza raportului de serviciu;
- desfasoara activitati in functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la lit. A;
- beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii.
De aceleasi drepturi beneficiaza si persoanele care nu se afla in una dintre aceste situatii, dar sunt:
- asociati, comanditari sau actionari;
- administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management;
- membri ai asociatiei familiale;
- autorizate sa desfasoare activitati independente;
- persoane care incheie un contract de asigurari sociale pentru concedii si indemnizatii pentru maternitate si concedii si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav, in conditiile in care au inceput stagiul de cotizare pana la data de 1 ianuarie 2006.

Prevederile enuntate instituie dreptul, nu obligatia persoanelor care realizeaza venituri din activitati independente, de a se asigura in sistemul asigurarilor pentru concedii si indemnizatii.
Daca doresc sa beneficieze de concedii si indemnizatii, persoanele care realizeaza astfel de venituri sunt obligate sa depuna declaratia de asigurare pentru concedii si indemnizatii la Casa de asigurari de sanatate la care acestia sunt luati in evidenta ca platitori de contributie de asigurari sociale de sanatate.

Declaratia de asigurare pentru concedii si indemnizatii se intocmeste in forma scrisa, conform modelului prezentat in anexa nr. 4 la Norma de aplicare a prevederilor OUG 158/2005
privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, si se depune personal sau de catre persoana imputernicita de titularul declaratiei.

Beneficiarii veniturilor din activitati independente pot solicita retragerea declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii prin depunerea la casele de asigurari de sanatate a formularului tip al solicitarii de retragere a declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii, conform modelului prezentat in anexa nr. 6 a normei.
In concluzie, beneficiarul veniturilor din activitati independente se poate asigura facultativ pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale, in baza Declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii (anexa nr. 4) si poate solicita oricand retragerea declaratiei, pe baza unui formular-tip de retragere (anexa nr. 6) din Norma de aplicare a prevederilor OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.

cum se completeaza casetele "Data angajare" si "Data plecare" din D112

Vom analiza cazul unei societati in cadrul careia persoana X,  angajata din 01.01.2011, intra in concediu crestere copil in data de 01.01.2012 si isi reia activitatea la data de 01.01.2013.

Vom stabili astfel cum se completeaza casetele "Data angajare" si "Data plecare" din D112 in lunile:
- ianuarie 2012
- februarie 2012
- ianuarie 2013
- februarie 2013, precum si ce alte obligatii legate de completare mai exista in afara de HG 1397/28.12.2010.

Solutia:

Pentru perioadele de raportare cuprinse intre 1 ianuarie 2011 si 30 iunie 2012, "Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate" se completeaza si se rectifica, dupa caz, in conformitate cu prevederile HG 1397/2010 privind modelul, continutul, modalitatea de depunere si de gestionare a "Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate".

Pentru declararea impozitului pe venit si a contributiilor sociale datorate, incepand cu obligatiile aferente lunii iulie 2012, cu termen de depunere pana la data de 25 august 2012 inclusiv "Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate" se completeaza si se rectifica, dupa caz, in conformitate cu prevederile OMFP 1045/2012.

Atat Instructiunile de completare a formularului Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate aprobate prin HG 1397/2010, cat si cele abrobate prin OMFP 1045/2012 stabilesc ca, in situatia in care in perioada de raportare nu au rezultat sume datorate/de plata pentru impozitul pe venit si/sau contributiile cuprinse in vectorul fiscal, la rubrica Suma datorata/de plata se inscrie cifra 0 (zero).
De asemenea, cele doua instructiuni stabilesc urmatoarele:
Caseta "Data angajare" - se completeaza numai pentru sistemul de asigurari sociale de sanatate - se inscrie data de la care asiguratii incep activitatea dependenta la un angajator, respectiv data de la care incepe relatia de dependenta dintre asigurat si institutia asimilata.

Caseta "Data plecare" - se completeaza numai pentru sistemul de asigurari sociale de sanatate - se inscrie data la care inceteaza activitatea asiguratului la un angajator, respectiv data la care inceteaza relatia de dependenta dintre asigurat si institutia asimilata angajatorului.

Caseta "Data angajare" si caseta "Data plecare", dupa caz, se completeaza de fiecare data cand se intocmeste declaratia.

In cazul suspendarii CIM pentru efectuarea concediului pentru cresterea copilului (CCC) raspunsul oficial al reprezentantilor ANAF in "Colectia de Intrebari si Raspunsuri pe tema declaratiei unice D112" a fost ca se completeaza cele doua casete la intrarea in concediul pentru cresterea copilului si la incetarea acestuia, dat fiind faptul ca persoanele care se afla in concediu si indemnizatie crestere copil pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani sau se afla in concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului cu handicap cu varsta cuprinsa intre 3 si 7 ani sunt asigurate in sistemul asigurarilor sociale de sanatate cu plata contributiei din alte surse, contributia datorata se suporta de catre bugetul de stat iar aceste persoane sunt raportate in Formularul 112 de catre Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale.

Versiunea actuala a colectiei de intrebari si raspunsuri o puteti vizualiza la adresa:
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/declunica/D112_intrebari_frecvente_v6.pdf

Versiunea Formularului 112 valabila incepand cu data de 01 ianuarie 2012 nu mai permite inscrierea unei date anterioare perioadei de raportare in caseta "Data plecare". Data inscrisa in aceasta caseta trebuie sa se incadreze in luna de raportare.

Prin urmare, consideram ca, la suspendarea contractului individual de munca si, respectiv, la reluarea activitatii, cele doua casete nu se completeaza cu data suspendarii, respectiv data reluarii activitatii.

Astfel, pe perioada in care salariatii au contractul individual de munca suspendat pentru concediu crestere copil, consideram ca angajatorul ii va inscrie in Declaratia 112, Anexa nr.1.2 Anexa asigurat, Sectiunea A, Tip asigurat - 1 - Salariat, cu venit brut realizat 0.

In casetele Asigurat/neasigurat pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate si Asigurat in sistemul de asigurari pentru somaj se va alege optiunea 2-neasigurat. Randul 6- Ore suspendate luna - se completeaza cu numarul de ore suspendate din luna.

Caseta "Data angajare" se completeaza cu data angajarii (01.01.2011) de fiecare data cand se intocmeste declaratia.

Durata suspenderii in perioada CCC.

Ne oprim astazi asupra cazului in care o salariata intra in concediu crestere copil (CCC) incepand cu 01.08.2013 pana implineste copilul 2 ani. Perioada de suspendare este 01.08.2013-24.05.2015. Copilul s-a nascut la data de 24.05.2013.

Avand in vedere ca sotul nu opteaza ptr CCC de cel putin o luna, vom vedea daca in ReviSal se va opera suspendarea contractului individual de munca in perioada 01.08.2013-24.04.2015 sau in perioada 01.08.2013-24.05.2013. In plus, vom stabili daca inregistrarea suspendarii CIM in ReviSal se face in data de 01.08.2013.


Solutia:

Perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale, se inscriu in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) conform art. 3 alin. (2) lit. h) din HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal), cu modificarile si completerile ulterioare.
Pe cale de consecinta, decizia de suspendare a CIM pentru concediu crestere copil va fi inregistrata in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) dupa inregistrarea cererii pentru concediu crestere copil, depusa de salariata.
Ori salariata in cererea depusa va mentiona perioada concediului pana la implinirea copilului a varstei de 2 ani. Astfel angajatorul va inregistra in registrul general de evidenta a salariatilor suspendarea contractului pana la implinirea copiluluia varstei de 2 ani si nu de un an si 11 luni.
Potrivit dispozitiilor art. 11 din OUG 111/2010, salariata mama trebuie sa inregistreze, la unitate, cererea de revenire, cel mai tarziu la implinirea copilului a varstei de un an si 11 luni daca pe durata concediului pentru cresterea copilului nu se constata un handicap si daca tatal indeplineste conditiile pentru CCC.
Daca tatal nu indeplineste conditiile de acordare a concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului, mama va beneficia de concediu crestere copil pana la implinirea copilului a varstei de 2 ani, dispozitiile art. 11 din OUG 111/2010 nemaifiind aplicabile.

6000 lei amenda trusa medicala

Firmele sunt supuse unui set larg de cerinte. Toate trebuie indeplinite pentru ca un control ITM sa treaca fara palpitatii, fara amenzi, fara concedieri din partea superiorilor nostri. La urma urmei, stim cu totii faptul ca greselile sunt omenesti, insa asta nu inseamna ca ni le iarta cineva.

Este cazul tuturor angajatorilor amendati pe motivul ca nu au in dotare truse sanitare de prim ajutor, complete, omologate. Este si cazul celor care au achizitionat o trusa sanitara contrafacuta!

Da! In cazul in care nu stiati, va spunem noi. Pe piata exista o serie larga de truse sanitare contrafacute. Inspectorii ITM le recunosc cu maxima usurinta si vor aplica amenzi fara sa clipeasca in cazul in care trusa dvs nu este una omologata, care sa respecte toate cerintele Ordinului 427/2002.

Din pacate, aceasta este situatia de care ne lovim cu totii. Nu avem cum sa o schimbam, insa putem sa ne asiguram ca rezultatul final nu este o amenda! De aceea, va rog sa verificati daca aveti sau in situatia in care nu aveti aceste truse, sa le achizitionati cat mai urgent!
Amenda este de 6000 lei.

Controlul medical la elevi/studenti practicanti

Intrebare: Elevii sau studentii care in baza unei conventii isi desfasoara stagiul de practica in cadrul unei unitati/inteprinderi sunt obligati ca in prealabil sa efectueze un control medical (cab. de medicina a muncii) in urma caruia sa le fie eliberata o fisa de aptitudine pentru activitatea de practica ce urmeaza sa o desfasoare in cadrul acelei unitati/intreprinderi ?

Raspuns: Cerintele minime pentru supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate, pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu boli profesionale cauzate de agenti nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si a suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca sunt stabilite prin HG nr. 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Potrivit acestei reglementari, supravegherea sanatatii lucratorilor reprezinta totalitatea serviciilor medicale care asigura prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesie, precum si mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca a lucratorilor.

Serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii lucratorilor sunt:

- examenul medical la angajarea in munca,
- examenul medical de adaptare,
- examenul medical periodic,
- examenul medical la reluarea activitatii,
- supravegherea speciala si
- promovarea sanatatii la locul de munca.
In sensul prevederilor din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, cu modificarile si completarile ulterioare, (art. 5, lit. a), prin lucrator se intelege persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice.

Prin urmare, nu elevii sau studentii care in baza unei conventii isi desfasoara stagiul de practica in cadrul unei unitati/intreprinderi sunt obligati ca in prealabil sa efectueze un control medical, ci angajatorul la care elevii sau studentii isi desfasoara stagiul de practica in baza unei conventii are obligatia de a asigura supravegherea sanatatii acestora potrivit legilor in vigoare.

Angajatorul este obligat sa asigure fondurile si conditiile efectuarii tuturor serviciilor medicale profilactice necesare pentru supravegherea sanatatii lucratorilor, inclusiv studentilor si elevilor in perioada efectuarii stagiului de practica, acestia nefiind implicati in niciun fel in costurile aferente supravegherii medicale profilactice specifice riscurilor profesionale.

Primul ajutor in caz de accidentare sau de imbolnavire.

Primul ajutor in caz de accidentare sau de imbolnavire acuta trebuie sa fie acordat la locul unde s-au produs acestea, de catre orice persoana care este pregatita pentru astfel de interventii.

Ce este un salvator?

Cel care acorda primul ajutor – salvatorul – nu inlocuieste medicul, dar prin masurile pe care le aplica, el trebuie sa reuseasca sa evite:

-    inrautatirea starii accidentatului;
-    aparitia altor complicatii;
-    producerea mortii victimei.

In functie de pregatirea lor, salvatorii pot fi incadrati in trei categorii:

-    medicii de orice specialitate: ei vor interveni cu prioritate la locul unui accident;
-    cadrele medii sanitare si studentii medicinisti din ultimii ani de facultate;
-    toate persoanele care au fost instruite pentru a acorda primul ajutor.

Cu exceptia cazurilor de mare urgenta si/sau petrecute in locuri izolate, primul ajutor in caz de accident sau imbolnavire acuta ar trebui sa fie acordat de catre salvatorii din prima si a doua categorie – salvatorii profesionisti.

Salvatorul trebuie sa cunoasca riscurile specifice locurilor de munca pentru care este pregatit sa acorde prim ajutor in caz de accident sau imbolnavire acuta, avand si un rol preventiv. El trebuie sa fie in legatura cu personalul de conducere si cu personalul implicat in activitatea de securitate si sanatate in munca.

Formarea salvatorului trebuie sa fie predominant practica, explicatiile fiind date in timpul predarii si invatarii manevrelor. Este necesar ca aceasta pregatire sa fie completata cu antrenamente periodice, pentru ca salvatorii sa poata efectua manevrele de reanimare si operatiile de salvare oricand si oriunde.

Obligatia cea mai importanta a unui salvator este sa previna agravarea starii victimei, deoarece acordarea unor ingrijiri necorespunzatoare poate complica sau chiar compromite interventiile ulterioare de specialitate ale medicului.

Care sunt actiunile salvatorului?

Actiunile salvatorului depind de starea victimei, astfel:

a) Daca victima nu vorbeste (este inconstienta), dar respira si ii bate inima (are puls), sunt necesare urmatoarele actiuni:

•  asezarea in pozitie de siguranta;

•  acoperirea victimei, alarma;

•  supravegherea circulatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor medicale.

b) Daca victima nu raspunde, nu respira, dar are puls, sunt necesare urmatoarele actiuni:

• degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;

• manevra Heimlich;

• respiratie "gura la gura" sau "gura la nas".

c) Daca victima nu raspunde, nu respira, nu are puls, este necesara:

• reanimarea cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie "gura la gura" sau "gura la nas").

d) Daca victima sangereaza abundent, sunt necesare urmatoarele actiuni:

•  compresie manuala locala;

•  pansament compresiv;

•  compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).

e) Daca victima prezinta arsuri provocate de foc sau caldura:

•  se face spalare cu apa pentru a evita ca arsura sa progreseze si pentru racorire.

f) Daca victima prezinta arsuri provocate de substante chimice:

• se face spalare abundenta cu apa. Nu se incearca neutralizarea acidului cu baza si invers.

g) Daca victima vorbeste, dar nu poate efectua anumite miscari:

• oricare ar fi semnele, se va actiona ca si cum victima ar avea o fractura, evitand sa o deplaseze si respectand toate eventualele deformari la nivelul: membrului superior, membrului inferior, coloanei vertebrale.

h) Daca victima prezinta plagi simple:

• se curata si se panseaza plaga.

i) Daca victima prezinta plagi grave:

• se asaza victima intr-o pozitie adecvata si se ingrijeste plaga, aplicandu-se comprese pentru oprirea sangerarii.

Sanctionarea disciplinara are loc potrivit unor reguli procedurale

Sanctionarea disciplinara are loc potrivit unor reguli procedurale al caror scop este asigurarea, pe de o parte a eficientei combaterii unor acte si comportari daunatoare procesului muncii, iar pe de alta parte, garantarea stabilirii exacte a faptelor si respectarii dreptului la aparare al persoanelor in cauza, evitandu-se astfel aplicarea unor sanctiuni nejuste.

In acest context, Legea 53/2003 – Codul muncii, republicata stabileste in cadrul art. 247 ca angajatorul dispune de prerogativa discplinara, avand dreptul de aplica potrivit legii, sanctiuni discplinare salariatuilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere discplinara, dar stabileste sub sanctiunea nulitatii absolute, ca nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art.248 alin. (1) lit. a), respectiv avertismentul scris, nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile (art. 251 alin. (1) Codul muncii, republicat).
Mai mult, abaterea disciplinara este, asa cum o defineste art. 263 alin. (2) din Codul muncii, o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.
Prin urmare, pentru a incadra fapta salariatului in notiunea de abatere disciplinara trebuie sa se constate ca salariatul a actionat cu vinovatie. Lipsa vinovatiei salariatului atrage inadmisibilitatea sanctionarii disciplinare a acestuia.
Pentru a stabili vinovatia salariatului si in functie de gravitatea faptei comise, sanctiunea aplicabila, angajatorul este obligat ca, inainte de aplicarea sanctiunii, sa efectueze cercetarea disciplinara prealabila.
Asadar, fata de prevederile legale mentionate apreciem ca inscrierea in Regulamentul intern a unei prevederi conform careia in situatia absentelor nemotivate angajatorul poate desface contractul de munca disciplinar fara a parcurge etapele prevazute de lege contravine prevederilor legale mentionate, iar emiterea unei decizii de sanctionare fara indeplinirea procedurii cercetarii discplinare prealabile este lovita de nulitate absoluta. In aceasta situatie, apreciem ca in eventualitatea unui conflict de munca, decizia emisa fara respectarea prevederilor legale ar fi anulata.
Precizam ca, angajatorul are posibilitatea ca, in regulamentul intern sa cuprinda reguli cu privire la abaterile discplinare si sanctiunile aplicabile, precum si reguli referitoare la procedura disciplinara, insa la stabilirea acestora trebuie sa se tina cont in mod imperativ de prevederile cuprinse in cadrul art. 247 – 252 din Codul muncii, republicat.

Acordarea diurnei tuturor angajatilor

Prin randurile urmatoare, vom stabili in ce masura este obligatorie acordarea diurnei tuturor angajatilor care pleaca in deplasare in interes de serviciu, in tara sau in strainatate, in conditiile in care li se asigura angajatilor toate trei mesele in fiecare zi, transport si cazare platite de firma.

De asemenea, vom vedea daca aceasta diurna trebuie obligatoriu acordata chiar daca li se asigura angajatilor doar micul dejun si masa de pranz, plus cazare si transport - atat cand este vorba despre deplasare in tara, cat si cand este vorba despre deplasare in strainatate.

Solutia:

Codul muncii stabileste drepturile salariatului delgat fara a distinge dupa cum delegarea are loc in tara sau in strainatate.

Conform art. 44 alin. (2) din Codul muncii, salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.

Astfel, indiferent daca este delegat in tara sau in strainatate salariatul delegat are dreptul la:

- plata cheltuielilor de transport si cazare, precum si la o indemnizatie de delegare, in conditiile prevazute de lege sau de contractul colectiv de munca aplicabil.
- indemnizatie de transport si cazare in conditiile prevazute de lege sau de contractual colectiv de munca aplicabil.

Dupa cum se poate observa, prevederea legala care stabileste dreptul salariatilor la indemnizatia de delegare, art. 44 alin. (2) din Codul muncii,  nu distinge dupa cum angajatorul le asigura masa.

De aceea apreciem ca angajatorul are obligatia sa acorde salariatilor indemnizatia de deplasare si facultativ poate sa asigure acestora masa.

cazul in care angajatul care urmeaza sa il inlocuiasca pe angajatul suspendat are CIM pe perioada nedeterminata

La inlocuirea unui angajat cu CIM suspendat, un alt angajat din subordinea acestuia ii preia functiile, fara a se face insa cumul de functii. In cazul in care angajatul care urmeaza sa il inlocuiasca pe angajatul suspendat are CIM pe perioada nedeterminata, vom stabili in ce masura se mai poate face act aditional de modificare functie perioada determinata.

Solutia:
Dupa cum am mentionat anterior, salariata care intra in concediul pentru cresterea copilului (CCC) poate fi inlocuita prin angajarea pe postul acesteia a unei persoane cu contract individual de munca pe durata determinata, in temeiul art. 83 lit. a) din Codul muncii, republicat, potrivit caruia contractul individual de munca poate fi incheiat pentru o durata determinata pentru inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva.
Potrivit art. 84 alin. (2) din Codul muncii, republicat, in cazul in care contractul individual de munca pe durata determinata este incheiat pentru a inlocui un salariat al carui contract individual de munca este suspendat, durata contractului va expira la momentul incetarii motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de munca al salariatului titular.
In ceea ce priveste modificarea temporara a felului muncii, aceasta se poate realiza in mod exceptional, prin detasare, insa numai cu acordul salariatului in cauza, in conformitate cu dispozitiile art. 45 teza a II-a din Codul muncii, republicat. Totodata, in conformitate cu dispozitiile art. 48 din cod, angajatorul poate modifica temporar locul si felul muncii, fara consimtamantul salariatului, in cazul unor situatii de forta majora, cu titlu de sanctiune disciplinara sau ca masura de protectie a salariatului, in cazurile si in conditiile prevazute de prezentul cod.

Aceste dispozitii legale de exceptie au caracter imperativ, prin urmare, modificarea temporara a felului muncii poate fi dispusa numai cu respectarea acestor prevederi legale.

Pe cale de consecinta trecerea in mod temporar (pe o durata determinata) a unui salariat pe o alta functie s-ar putea dispune numai prin actul unilateral al angajatorului numai in cazurile prevazute limitativ de art. 48 din Codul muncii, republicat.
Apreciem ca actul aditional prin care partile convin modificarea functiei nu poate fi incheiat pe durata determinata, deoarece legiuitorul nu opereaza cu un asemenea concept, nefiind reglementat legal, asa incat apreciem ca in speta prezentata este inadmisibila incheierea unui astfel de document.
De altfel, legea prevede in mod neechivoc ca salariata care intra in concediul pentru cresterea copilului (CCC) poate fi inlocuita prin angajarea pe postul acesteia a unei persoane cu contract individual de munca pe durata determinata.
In concluzie, postul salariatei care intra in CCC va putea fi ocupat de o persoana angajata in baza unui contract individual de munca pe durata determinata

Cum calculam corect baza de calcul al concediului medical

Intrebare: Cum calculam corect baza de calcul al concediului medical ( cod 09-risc maternal ) pentru o salariata cu 4 luni lucrate la societatea noastra, iar pentru celelalte 2 luni anterior angajarii la societatea noastra nu poate aduce adeverinta cu stagiu si venituri din motive neimputabile ei?

Raspuns: In situatia in care salariata nu prezinta dovada stagiului de cotizare in sistemul asigurarilor pentru concedii si indemnizatii  veti lua in calcul numai veniturile acordate in cele 4 luni asupra carora s-a calculat contributia pentru concedii si indemnizatii.
Baza de calcul al indemnizatiei de incapacitate temporara de munca se determina, potrivit art. 10 alin. (1) din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si In cazul in care persoana asigurata a realizat venituri pe o perioada mai mica de 6 luni (luand in calcul si veniturile realizate la alti angajatori), baza de calcul a indemnizatiilor o constituie media veniturilor realizate pe baza carora s-a achitat contributia.
Aceasta situatia este explicata la art. 73 din (2) din Normele metodologice de aplicare a OUG 158/2005
privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate dupa cum urmeaza:
In cazul in care persoana asigurata a realizat venituri pe o perioada mai mica de 6 luni, baza de calcul a indemnizatiilor o constituie media veniturilor realizate pe baza carora s-a achitat contributia.
Exemplul nr. 1                   
                            - lei -
    luna    1    2       3         4       5        6
    V          -    -    500    500    500    500
    NZ        -    -      21       20     21      20

In acest caz, media zilnica a bazei de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate se determina ca raport intre suma veniturilor realizate in lunile 3, 4, 5 si 6, pe baza carora s-a achitat contributia pentru concedii si indemnizatii, si numarul total de zile pentru care s-a achitat contributia in aceasta perioada.

Procedura cercetare disciplinara!

Vom analiza mai jos situatia in care un salariat (conducator auto) a produs un accident rutier din culpa sa si a avariat total un cuplu de vehicule producand un prejudiciu mare societatii.
Vom stabili ce trebuie intocmit in vederea cercetarii disciplinare. Societatea decide sa-i fie suspendat contractul de munca astfel ca se va vedea in ce masura trebuie intocmita decizie de suspendare CIM, cu semnatura de luare la cunostinta a salariatului.
Solutia:
In temeiul art. 52 alin. (1) lit. a) din Legea 53/2003 - Codul muncii, republicata angajatorul poate avea initiativa suspendarii contractului individual de munca, pe durata cercetarii disciplinare, in conditiile legii. Este de retinut ca, in cazul suspendarii contractului individual de munca din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendarii acesta nu va beneficia de niciun drept care rezulta din calitatea sa de salariat (alin. (4) al art.49 din Codul muncii, republicat).
Totodata, art. 251 alin. (1) din Codul muncii stabileste sub sanctiunea nulitatii absolute, ca nicio masura, cu exceptia celei prevazute la art. 248 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea unei cercetari disciplinare prealabile.
Asadar, angajatorul are posibilitatea de a suspenda contractul de munca al salariatului cercetat pe perioada cat dureaza cercetarea disciplinara. Alte dispozitii legale in ceea ce priveste conditiile sau limitarea duratei de suspendare a contractului individual de munca nu sunt stabilite de lege. In ceea ce priveste perioada pe care urmeaza sa fie suspendat contractul individual de munca textul de lege nu a determinat in concret acest lucru, ci doar ca suspendarea se poate dispune pe durata cercetarii prealabile, adaugand doar sintagma in conditiile legii.
Insa angajatorul nu va putea dispune suspendarea decat in masura in care aceasta se bazeaza pe criterii obiective, este dispusa cu buna-credinta si este necesara pentru asigurarea cercetarii prealabile corecte a abaterii savarsite de salariat, in caz contrar, in eventualiatea contestarii de catre salariat a masurii dispuse impotriva lui angajatorul putand fi gasit vinovat de savarsirea unui abuz de drept impotriva salariatului. De aceea, in ceea ce priveste suspendarea contractului individual de munca al salariatului cercetat, decizia ii apartine in mod exclusiv angajatorului si se va lua de la caz la caz in functie de imprejurarile concrete care impun suspendarea contractului, neprelungindu-se suspendarea acestuia dincolo de necesarul desfasurarii cercetarii prealabile.
Potrivit art. 252 alin. (1) din Codul muncii angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei, decizie de suspendare care, pentru a produce efecte, trebuie adusa la cunostinta salariatului.
Teoretic, durata cercetarii prealabile nu poate depasi prin urmare 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, asa incat in raport de dispozitiile art. 52 alin. (1) lit. a) din Codul muncii coroborat cu art. 252 alin. (1), apreciem ca efectuarea cercetarii disciplinare prealabile si deci a suspendarii contractului individual de munca pentru efectuarea cercetarii nu poate depasi termenul de 30 de zile calendaristice. Totusi, in masura in care din motive obiective perioada cercetarii disciplinare depaseste termenul de 30 de zile calendaristice prevazut de lege, atunci apreciem ca, contractul individual de munca al salariatului poate fi suspendat pana la finalizarea perioadei de cercetare disciplinara.
Asadar, potrivit prevederilor legale mentionate, fapta va putea fi considerata imputabila doar daca in urma finalizarii procedurii cercetarii disciplinare salariatul in cauza este considerat vinovat aplicandu-i-se o sanctiune disciplinara, in conditiile legii.
In situatia in care, la finalul procedurii cercetarii disciplinare prealabile se constata nevinovatia salariatului in cauza, acesta isi reia activitatea avuta anterior si i se va plati, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, o despagubire egala cu salariul si celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendarii contractului (art. 52 alin. (2).
In ceea ce priveste documentele ce trebuie avute in vedere cu ocazia cercetarii disciplinare, precizam ca potrivit prevederilor art. 242 lit. f) si g) din Codul muncii, republicat, Regulamentul intern al unitatii trebuie sa cuprinda abterile disciplinare si sanctiunile aplicabile, dar si reguli referitoare la procedura disciplinara. Totodata, art. 251 alin. (2) din Codul muncii, republicat stabileste ca la nivelul angajatorului trebuie sa existe o persoana imputernicita sa realizeze cercetarea disciplinara. Asadar, acestei persoane imputernicite de catre angajator ii revine sarcina de a indeplini procedura cercetarii disciplinare prelabile, conform celor stabilite si reglementate prin Regulamentul intern aprobat la nivelul unitatii.
Astfel, va trebui ca procedura cercetarii disciplinare sa fie efectuata cu respectarea intocmai a prevederilor Codului muncii, republicat referitoare la modalitatea de stabilire a sanctiunii discplinare, aydirea salariatului si alte asemenea aspecte, iar decizia de aplicare a sanctiunii sa cuprinda in mod obligatoriu elementele prevazute la art. 252 alin. (2) din Codul muncii, republicat.
Precizam ca, in cazul in care fapta salariatului in cauza a fost sesizata si ca abatere disciplinara si ca infractiune, procedura angajarii raspunderii disciplinare se suspenda pana la dispunerea neinceperii urmaririi penale, scoaterii de sub urmarire penala ori incetarii urmaririi penale sau pana la data la care instanta judecatoreasca dispune achitarea sau incetarea procesului penal. In aceasta situatie devin aplicabile prevederile art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, conform carora contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului  in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.

De asemenea, va rugam sa tineti cont si de prevederile Codului muncii, republicat referitoare la angajarea raspunderii patrimoniale a salariatului reglemenate la art. 253 - 259 din Codul muncii, republicat.
In ceea ce priveste documentele care trebuie intocmite mentionam ca acestea ar fi:
- Stabilirea procedurii cercetarii disciplinare prealabile in Regulamentul intern;
- Nominalizarea persoanei/persoanelor imputernicite de angajator sa realizeze procedura cercetarii disciplinare prelabile;
- Luarea deciziei angajatorului de a suspenda contractul individual de munca al salariatului, intocmirea deciziei de suspendare si comunicarea acesteia salariatului in cauza, cu semnatura de primire a acestuia si a datei in care a fost realizata comunicarea;
- Convocarea salariatului cercetat discplinat, cu precizarea obiectului, a datei, orei si locului intalnirii si consemnarea audierii in scris sub semnatura partilor participante;
- Administrarea de probe;
- Intocmirea de catre persoana/persoanele imputernicite de angajator a referatului de cercetare disciplinara care trebuie sa cuprinda cel putin:
* imprejurarile in care fapta a fost savarsita;
* gradul de vinovatie a salariatului;
* consecintele abaterii disciplinare;
* comportarea generala in serviciu a salariatului;
* eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta
- Intocmirea deciziei de sanctionare disciplinara cu respectarea elementelor prevazute la art. 252 din Codul muncii, republicat;
- Comunicarea deciziei de sanctionare salariatului in cauza predata personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau resedinta comunicata de acesta.

infiintarea popririi pe salariu

O societate primeste o comunicare prin care i se solicita sa retina bani din salariul unui angajat, acesta avand calitatea de coplatitor intr-un contract de credit. In adeverinta eliberata de societate, s-a mentionat ca angajatorul nu isi asuma raspunderea de a retine suma din salariu in caz de neplata.
Vom stabili in ce masura este societatea obligata sa retina sumele respective, in conditiile in care nu s-a intocmit inca o adresa de infiintare a popririi.

Solutia:

In speta nu se precizeaza cine este expeditorul comunicarii primite de angajator si nici continutul acestei comunicari, fapt pentru care mentionam ca in baza dispozitiilor art. 781 alin. (1) din Codul de procedura civila, poprirea trebuie sa fie infiintata la cererea creditorului de catre un executor judecatoresc al carui birou se afla in circumscriptia curtii de apel unde isi are domiciliul sau sediul debitorul ori tertul poprit, nerespectarea dispozitiilor acestui articol atragand nulitatea neconditionata a actelor de procedura efectuate, astfel cum rezulta din dispozitiile art. 781 alin. (3) coroborat cu art. 651 alin. (4) din Codul de procedura civila
.
Totodata, dupa cum rezulta din dispozitiile art. 782 alin. (1) din Codul de procedura civila poprirea se infiinteaza fara somatie, in baza incheierii de incuviintare a executarii, prin adresa in care se va preciza si titlul executoriu in temeiul caruia s-a infiintat poprirea, ce va fi comunicata tertului poprit, in speta angajatorului, impreuna cu incheierea de incuviintare a executarii sau un certificat privind solutia pronuntata in dosar.

Despre masura luata va fi instiintat si debitorul, caruia i se va comunica, in copie, adresa de infiintare a popririi, la care se vor atasa si copii certificate de pe incheierea de incuviintare a executarii sau de pe certificatul privind solutia pronuntata in dosar, si titlul executoriu, in cazul in care acestea din urma nu i-au fost anterior comunicate.

In adresa de infiintare a popririi i se va pune in vedere tertului poprit, interdictia de a plati debitorului sumele de bani sau bunurile mobile pe care i le datoreaza ori pe care i se va datora, declarandu-le poprite in masura necesara pentru realizarea obligatiei ce se executa silit, astfel cum reiese din dispozitiile alin. (2) al aceluiasi articol.

Adresa de infiintare a popririi va cuprinde numele si domiciliul debitorului persoana fizica ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de inregistrare ori codul de identificare fiscala, daca sunt cunoscute (art. 782 alin. 3 din Codul de procedura civila).
In speta daca nu s-a infiintat poprirea astfel cum este reglementata cu titlu imperativ de legiuitor, simpla comunicare din partea unei banci prin care s-a solicitat angajatorului sa retina o suma de bani din salariul unui angajat apreciem ca nu are valoarea unui act procedural de executare silita, asa incat nici angajatorul nu are calitatea unui tert poprit si nici obligatiile rezultand din aceasta calitate.

Transferul unui angajat (personal contractual) de la o firma privata catre o institutie publica.

Vom stabili mai jos care e procedura pe care va trebui sa o urmeze angajatorul pentru transferul unui angajat (personal contractual) de la o firma privata catre o institutie publica.

Solutia:

In prezent institutia transferului este reglementata doar in domeniul functiei publice, in speta in cadrul Legii 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, acesta neregasindu-se reglementat si in legislatia muncii, respectiv in cadrul Legii 53/2003 - Codul muncii, republicat.
In acest context, apreciem ca institutia transferului reprezinta atat o modalitate de ocupare a functiei publice, cat si de modificare a raporturilor de serviciu, dar exclusiv in domeniul functiei publice, astfel cum este aceasta prevazuta in cadrul art. 90 si urmatoarele din Legea 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Astfel, conform acestor prevederi legale transferul poate avea loc fie in interesul serviciului, fie la cererea functionarului public si se poate face intr-o functie publica pentru care sunt indeplinite conditiile specifice prevazute in fisa postului.
Asadar, intrucat legea speciala conditioneaza transferul de detinerea unei functii publice, apreciem ca in speta mentionata de dvs transferul nu este posibil, intrucat o persoana care nu are aceasta calitate nu poate fi transferata in cadrul unei institutii publice.

Beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare asiguratii

In anumite situatii varsta standard de pensionare poate fi redusa. Beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare asiguratii care au realizat stagii de cotizare in una sau mai multe din urmatoarele situatii:

- au desfasurat activitate in conditii de munca speciale (fosta grupa I);
- au desfasurat activitate in conditii de munca deosebite (fosta grupa II);
- au desfasurat activitate in alte conditii de munca;
- au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat;
- nevazatorii care au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare;
- beneficiari ai Decretului-lege nr. 118/1990.

Persoanele care au prestat activitate in grupele speciale de munca anterior date de 01 aprilie 2001, dar si persoanele care au realizat ulterior acestei date stagiu de cotizare in conditii deosebite sau speciale de munca beneficiaza de reducerea varstei standard de pensionare.

Perioadele de vechime in munca realizate in grupele I si a II-a de munca pana la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare in conditii deosebite, in vederea reducerii varstelor de
pensionare, cu exceptia celor realizate in activitatile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt incadrate in conditii speciale.


Sunt incadrate in conditii speciale conform art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 locurile de munca din:

- unitatile miniere, pentru personalul care isi desfasoara activitatea in subteran cel putin 50% din timpul normal de munca in luna respectiva;

- activitatile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I si II de expunere la radiatii;

- activitatile din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, prevazute de actele normative cu regim clasificat emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi;

- aviatia civila, pentru personalul navigant prevazut in anexa nr. 1 la Legea nr. 263/2000 privind sistemul unitar de pensii publice (vezi anexa 3);

- activitatile si unitatile prevazute in anexele nr. 2 si 3 la Legea nr. 263/2000 privind sistemul unitar de pensii publice (vezi anexa nr. 4);

- activitatea artistica desfasurata in profesiile prevazute in anexa nr. 4 la Legea nr. 263/2000 privind sistemul unitar de pensii publice (vezi anexa nr. 5).

Asadar, perioada de vechime in munca realizata in grupele I si a II-a de munca, daca nu se incadreaza in prevederile art. 30 din Legea 263/2010, constituie stagiu de cotizare in conditii
deosebite.

Concediul pentru cresterea copilului este reglementat de OUG 111/2010.

Concediul pentru cresterea copilului este reglementat de OUG 111/2010. Durata concediului pentru cresterea copilului se raporteaza la data nasterii copilului.

Prin urmare nu se calculeaza un an de cand salariata a depus cererea pentru concediu crestere copil ci de la data nasterii copilului.
Astfel, potrivit art. 8 din OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copilului, de indemnizatia lunara si stimulentul de insertie beneficiaza oricare dintre parintii firesti ai copilului, in raport cu optiunea exprimata, daca indeplineste conditiile de acordare prevazute de OUG 111/2010.
Angajatorul are obligatia de a aproba concediul pentru cresterea copilului precum si concediul fara plata. Perioada de acordare se stabileste de comun acord cu angajatul (art. 25 alin. (1) din OUG 111/2010).
Asadar, dupa efectuarea concediului indemnizat pentru cresterea copilului pana la un an, salariata poate solicita concediu fara plata pana la implinirea copilului a varstei de 2 ani respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap.
Cu privire la dreptul tatalui la concediu pentru cresterea copilului facem precizarea ca incepand cu data de 1 martie 2012, in cazul salariatilor ai caror copii se nasc, sunt adoptati, luati in plasament, incredintati in vederea adoptiei, sau s-a stabilit tutela incepand cu aceasta data, sunt aplicabile dispozitiile art. 11 din OUG 111/2010.

Astfel, potrivit acestor dispozitii, dreptul la concediul pentru cresterea copilului stabilit potrivit OUG 111/2010 se acorda pe baza netransferabila persoanelor ai caror copii se nasc incepand cu data de 1 martie 2012, sau sunt adoptati, luati in plasament, incredintati in vederea adoptiei, sau s-a stabilit tutela incepand cu aceasta data, in situatia in care ambele persoane din familia respectiva indeplinesc conditiile de acordare a acestuia, dupa cum urmeaza:
a) cel putin o luna din perioada totala a concediului de crestere a copilului este alocata uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;
b) in situatia in care persoana prevazuta la lit. a) nu solicita dreptul la concediul care ii revine, celalalt parinte nu poate beneficia de dreptul la concediu in locul acesteia.
Celalalt parinte care nu a solicitat dreptul la indemnizatie poate solicita acest drept, daca indeplineste conditiile de acordare, oricand pana la implinirea de catre copil a varstei de un an, 2 ani, respectiv 3 ani, in cazul copilului cu handicap. Daca acest drept nu se solicita, concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului se reduc cu o luna.

Persoana indreptatita care se afla in concediu pentru cresterea copilului poate opta pentru concediu fara plata sau, dupa caz, pentru realizarea de venituri supuse impozitului.
Prevederile art. 11 nu se aplica:
- in cazul persoanei singure;
- in cazul in care celalalt parinte nu indeplineste conditiile de acordare a concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului.

In speta, daca celalalt parinte, tatal, indeplineste conditiile pentru acordarea concediului si indemnizatiei pentru cresterea copilului, salariata va beneficia de concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea de catre copil a varstei de un an redus cu o luna.

Asadar, salariata mama trebuie sa inregistreze, la unitate, cererea de revenire sau cererea de concediu fara plata cel mai tarziu, cu o luna inainte de implinirea copilului a varstei de un an.

Munca suplimentara, dezbatere

Potrivit art. 120 alin. (1) din Codul muncii, republicat, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca suplimentara.
Art. 112 alin. (1) din cod prevede ca pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.
Conform acestor dispozitii legale, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal de 40 de ore pe saptamana este considerata munca suplimentara.
Asadar, aprecierea muncii prestate de salariat ca fiind munca suplimentara se face in raport de saptamana de lucru ca unitate de timp.
Prin urmare, daca salariatul presteaza activitate peste 40 de ore pe saptamana, ceea ce trece de 40 de ore pe saptamana reprezinta munca suplimentara.
Conform art. 122 din Codul muncii, munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.
In aceste conditii salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
Art. 123 stabileste ca, in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.
Sporul pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

Asadar, orele suplimentare efectuate de catre angajat se vor compensa cu ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice.

In situatia in care nu este posibila compensarea prin ore libere platite, salariatul beneficiaza de:
- salariul corespunzator pentru orele lucrate suplimentar si
- un spor pentru munca suplimentara stabilit prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, spor ce nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

In ceea ce priveste munca prestata in zilele de sambata si duminica sunt aplicabile drepturile prevazute la art. 137 din Codul muncii.
Astfel, art.137 din Codul muncii stabileste ca acesta se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
In doua ipoteze - pericolul de a se prejudicia intresul public sau pericolul de a se periclita desfasurarea normala a activitatii-conform art.137 alin.(2) din Codul muncii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca sau prin regulamentul intern.
In aceasta situatie, salariatii beneficiaza de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca(art.137 alin.3).
In plus, art. 137 alin.(4) stabileste ca, in situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2).
Asadar, salariatului care presteaza activitate sambata nu ii este respectat repausul saptamanal. Prin urmare nu are relevanta daca salariatul presteaza sambata 2 ore, 4 ore sau 8 ore, relevanta are faptul ca salariatul nu a beneficiat de repausul saptamanal in ziua de sambata situatie in care pentru respectarea dispozitiilor art. 137, salariatul va beneficia de alte doua zile libere consecutiv si de un spor la salariu astfel cum acesta a fost stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.