Acte necesare pentru inregistrarea unei persoane care indeplineste conditiile pentru acordarea indemnizatiei de somaj:

1. Actul de identitate, in original si copie;

2. Actele de studii si de calificare,in original si copie;

3. Adeverinta medicala din care sa rezulte ca persoana este clinic sanatoasa sau apta de munca ori ca are eventuale restrictii medicale;

4. Actele eliberate de organele financiar teritoriale, din care sa rezulte ca persoana nu realizeaza venituri sau ca realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare.

In afara documentelor prevazute mai sus, care urmeaza sa fie prezentate de toate categoriile de solicitanti de indemnizatie de somaj, cererea pentru acordarea indemnizatiei de somaj va fi insotita, dupa caz, si de urmatoarele documente:

1. In cazul persoanelor provenite din munca:

a) carnetul de munca in original si in copie si adeverinta prevazuta la art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin H.G. nr. 174/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, sau, in cazul in care nu exista carnet de munca intocmit, adeverinta prevazuta la art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin H.G. nr. 174/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si alte acte care, potrivit legii, atesta existenta unor raporturi de munca sau de serviciu pana la data de 31 decembrie 2010 si, dupa caz, vechimea in munca realizata anterior datei de 1 martie 2002;

b) copie de pe hotararea judecatoreasca definitiva prin care instanta competenta conform legii a dispus reintegrarea in munca, atunci cand reintegrarea nu mai este posibila la unitatea la care persoana a fost incadrata in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia;

c) adeverinta de la unitatea care a preluat patrimoniul unitatii in care persoana a fost incadrata anterior, din care sa rezulte ca reincadrarea in munca nu mai este posibila din cauza desfiintarii postului.

2. In cazul pensionarilor de invaliditate care isi redobindesc capacitatea de munca:

a) carnetul de munca in original si in copie si adeverinta prevazuta la art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin H.G. nr. 174/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, sau, in cazul in care nu exista carnet de munca intocmit, adeverinta prevazuta la art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin H.G. nr. 174/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si alte acte care, potrivit legii, atesta existenta unor raporturi de munca sau de serviciu pana la data de 31 decembrie 2010 si, dupa caz, vechimea in munca realizata anterior datei de 1 martie 2002;

b) decizia de revizuire medicala, in original si in copie, emisa de medicul expert al asigurarilor sociale, din care sa rezulte redobandirea capacitatii de munca;

c) adeverinta de la ultima unitate sau de la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia, dupa caz, din care sa rezulte ca reincadrarea in munca nu mai este posibila din lipsa unui post vacant de natura celui ocupat anterior.

C. In cazul persoanelor ale caror raporturi de munca sau de serviciu au incetat in perioada de suspendare a acestora:

a) carnetul de munca in original si in copie si adeverinta prevazuta la art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin H.G. nr. 174/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, sau, in cazul in care nu exista carnet de munca intocmit, adeverinta prevazuta la art. 18 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, aprobate prin H.G. nr. 174/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si alte acte care, potrivit legii, atesta existenta unor raporturi de munca sau de serviciu pana la data de 31 decembrie 2010 si, dupa caz, vechimea in munca realizata anterior datei de 1 martie 2002;

b) act din care sa rezulte data incetarii motivului pentru care au foat suspendate raporturile de munca sau de serviciu.

4. In cazul absolventilor institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale:

a) actul de absolvire a formei respective de invatamant, in original si in copie;

b) adeverinta eliberata de furnizorul de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca, prin care se certifica data inregistrarii persoanei in evidentele proprii, in cazul in care persoana s-a inregistrat in vederea medierii pentru incadrare in munca la un furnizor de servicii specializate pentru stimularea ocuparii fortei de munca, acreditat sau notificat conform legii.

5. In cazul absolventilor scolilor speciale pentru persoane cu handicap, in varsta de minimum 16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale:

a) actul de absolvire a scolii speciale pentru persoane cu handicap, in original si in copie.

ATENTIE !!!!!

Conform prevederilor art. 38 alin. 2 si alin. 3 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stmularea ocuparii fortei de munca , asa cum a fost modificata prin O.U.G. nr. 17/ 2011:

(1) Indemnizatia de somaj se acorda de la data:

a. incetarii raporturilor de munca;

b. incetarii raporturilor de serviciu;

c. incetarii mandatului pentru care au fost numite sau alese;

d. expirarii duratei sau desfacerii contractului militarilor angajati pe baza de contract;

e. incetarii calitatii de membru cooperator;

f. incetarii contractului de asigurare pentru somaj;

g. incetarii motivului pentru care au fost pensionate;

h. incetarii motivului pentru care au fost suspendate raporturile de munca sau de serviciu;

j.ramanerii definitive a hotararii judecatoresti;

k. incetarii activitatii desfasurate exclusiv pe baza conventiei civile;

l. expirarii perioadei de 60 de zile, prevazuta la art. 17 alin. (2) lit. a);

m. absolvirii, pentru cazurile prevazute la art. 17 alin. (2) lit. b);

(2) Indemnizatia de somaj se acorda de la data prevazuta la alin. (1), daca cererea este înregistrata la agentia pentru ocuparea fortei de munca în termen de 10 de zile de la aceasta data.

(3) Daca cererea este înregistrata dupa expirarea termenului de 10 de zile, dar nu mai târziu de 12 luni de la data prevazuta la alin. (1), indemnizatia de somaj se acorda începând cu data înregistrarii cererii.

Diferenta intre tichetele cadou acordate salariatilor si tichetele cadou acordate altor persoane!

Diferentierea se face atat in procesul de decizie de acordare a acestora, cat si in cadrul procedurii de inmanare a acestor tichete, pe baza documentelor care consemneaza persoana care le primeste. Tratamentul fiscal aplicat este diferit in cele doua situatii fiind determinat de raporturile dintre societate si beneficiar.

Societatile comerciale pot utiliza in relatiile cu persoanele fizice, care nu au calitatea de salariati ai societatii, tichetele cadou, potrivit Legii nr. 193/2006, pentru:
-    campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi; cheltuielile sunt deductibile nelimitat la calculul profitului impozabil, in temeiul art. 21 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal;
-    protocol; cheltuielile sunt deductibile in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit in temeiul art. 21 alin. (3) lit. a) din Codul fiscal
-    reclama si publicitate; cheltuielile sunt deductibile la calculul profitului impozabil, numai daca sunt efectuate in baza unui contract scris in temeiul art. 21 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal.


Tichetele cadou se pot acorda pentru:

1. campanii de marketing, studiul pietei, promovare, protocol, reclama si publicitate

Angajatorii pot utiliza tichete cadou pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclama si publicitate, in limita sumelor destinate acoperirii valorii nominale a acestor tichete, prevazute in bugetele proprii, aprobate potrivit legii, in pozitii distincte de cheltuieli, denumite tichete cadou.

Pentru a putea evidentia cheltuielile cu tichetele cadou efectuate pe destinatiile prevazute de Legea nr. 193/2006, respectiv pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, protocol si reclama si publicitate, drept cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil in conditiile prevederilor Codului fiscal, sunt necesare urmatoarele documente justificative:
-    factura primita de la unitatea emitenta a tichetelor cadou,
-    liste cu datele de identificare ale persoanelor beneficiare si cu codurile de identificare ale tichetelor acordate chiar daca acestea sunt nepersonalizate,
-    numarul de tichete acordate fiecarei persoane,
-    valoarea fiecarui tichet cadou acordat.

Necesitatea identificarii persoanelor fizice care primesc aceste tichete cadou rezulta din obligatia de a vira impozit pe venit potrivit art. 78 din Codul fiscal si pct. 152 din Normele metodologice de aplicare, care nu exclude acordarea tichetelor catre persoane fizice in cadrul actiunilor de protocol.

2. salariati - numai pe destinatiile sau evenimentele care se incadreaza in cheltuieli sociale

Din punct de vedere al salariatului tichetele cadou oferite de angajatori sunt impozabile indiferent daca acestea sunt acordate potrivit destinatiei si cuantumului prevazute la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal.

Cazul dizolvarii sau insolventei companiei angajatoare

Daca angajatorul nu isi indeplineste obligatiile prevazute de lege privind concedierea colectiva sau pur si simplu nu emite deciziile de concediere, salariatii isi vor putea reglementa situatia cu o anume dificultate.

Potrivit art. 123 din Legea nr. 85/2006 privind insolventa, publicata in Monitorul Oficial nr. 359 din 21 aprilie 2006, creantele vor fi platite, in caz de faliment, in urmatoarea ordine:
1) taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii de declarare a falimentului;
2) creantele izvorate din raportul de munca;
... s.a.m.d.

Cazul insolventei companiei angajatoare

IMPORTANT!

Intreaga procedura a concedierii colective nu mai este necesara daca disponibilizarea intervine ca urmare a insolventei sau falimentului angajatorului. Cel care va opera concedierile in acest caz nu va fi angajatorul, ci lichidatorul acestuia!

ATENTIE!

Legea privind procedura insolventei, nr. 85/2006, publicata in Monitorul Oficial nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificarile ulterioare, prevede in art. 86 alin. (6) ca, prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, in procedura simplificata, precum si in cazul intrarii in faliment in procedura generala, desfacerea contractelor individuale de munca ale personalului debitoarei se va face de urgenta de catre lichidator, fara a fi necesara parcurgerea procedurii de concediere colectiva.

Lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucratoare.


RETINE!

In cazul acestei concedieri colective, nu se aplica termenul de preaviz de 20 de zile, stabilit de Codul muncii republicat, si nici vreun alt termen de preaviz mai indelungat, stabilit de contractele colective de munca incheiate la nivel de sector de activitate sau unitate). Preavizul este fix, de 15 zile lucratoare!

ATENTIE!

Salariatii concediati de lichidator nu au dreptul la plati compensatorii!

ATENTIE!

Instantele au retinut legalitatea concedierilor operate in regim de urgenta, de catre lichidatorul judiciar, in astfel de situatii in care s-a declansat procedura falimentului. Spre exemplu, Curtea de Apel Bucuresti, prin Decizia nr. 551/R din 28 februarie 2008, a apreciat ca masura concedierilor a fost in mod corect luata de catre lichidator de indata, fara a se astepta solutionarea irevocabila a litigiului privind planul de reorganizare a angajatorului.

Simplificarea procedurii concedierii colective in ipoteza insolventei sau falimentului angajatorului nu atrage insa si inlaturarea dispozitiilor art. 74 din Codul muncii republicat privind dreptul salariatilor concediati de a reveni pe posturile respective, daca acestea sunt reinfiintate in termen de 45 zile!

Inregistrarea in Revisal a Concediului fara plata. Caz practic!

Intrebare: Un angajat, doreste concediu fara salar din 06.12.12 -20.12.12 . Cum se inregistreaza in Revisal acest lucru ?

Raspuns: Incepand cu data de 01 august 2011 perioada si cauzele de suspendare ale contractului individual de munca se vor inscrie in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii.

Astfel, incepand cu data de 01 august 2011, perioadele in care salariatii beneficiaza de concedii fara plata acordate in baza art. 54 din Codul muncii , precum si orice alta cauza de suspendare, exceptand cauzele de suspendare in baza certificatelor medicale, se vor inscrie in registrul de evidenta a salariatilor (ReviSaL).

Reglementand suspendarea contractului individual de munca, Codul muncii nu curpinde si dispozitii de procedura cu privire la suspendarea contractului.

Specificatiile Tehnice privind intocmirea si transmiterea Registrului General de Evidenta a Salariatilor (ReGES) descriu termenul de Data sfarsit suspendare ca fiind data pana la care salariatului i-a fost suspendat contractul individual de munca conform termenului limita stabilit prin decizia de suspendare si termenul de Data incetare suspendare ca fiind data de la care inceteaza suspendarea contractului salariatului, conform deciziei de incetare a suspendarii emise de angajator.

Prin urmare, in baza specificatiilor tehnice mentionate, apreciem ca angajatorul emite o decizie prin care constata suspendarea contractului individual de munca in perioada mentionata.

In Registrul de evidenta a salariatilor se va inregistra suspendarea contractului individual de munca completand: temeiul de suspendare, data de inceput si data de sfarsit a suspendarii.
In campul Alte detalii se mentioneaza numarul si data deciziei prin care angajatorul a constatat suspendarea contractului individual de munca.

La expirarea perioadei pentru care a fost suspendat contractul individual de munca, angajatorul va inregistra incetarea suspendarii in baza deciziei prin care s-a inregistrat suspendarea care cuprinde atat data de inceput si cat si data de sfarsit a suspendarii.

Prin urmare, pentru suspendarea activitatii pentru concediu fara plata in perioada 06 decembrie – 20 decembrie 2012 avem:
a) Data inceput suspendare 06.12.2012
b) Data sfarsit suspendare 20.12.2012
c) Data incetare suspendare 20.12.2012

Pana cand se poate lua CO neefectuat in 2012?

Potrivit art. 146 alin. (3) din Codul muncii , republicat, angajatorul este obligat sa acorde concediu de odihna, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul.

Potrivit art. 119 din Codul muncii , republicat, angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitat. Nu exista o alta dispozitie care sa dezvolte prevederea legala privind evidenta muncii salariatilor, prin urmare nu este reglementat modul in care se fac inregistrarile in pontaj.

Pentru perioada in care salariatul se afla in concediu de odihna, in pontaj se vor evidentia aceste zile putand nota de exemplu cu “CO” zilele de concediu de odihna. Pentru evidentierea distincta a zilelor de concediu recuperate din anul anterior, acestea se pot nota, spre exemplu, cu COr.

Conform art. 150 alin. (2) din Codul muncii , indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.

Astfel, legiuitorul a stabilit ca indemnizatia de concediu de odihna se calculeaza raportat la ultimile 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul. Aceasta prevedere legala se aplica si in situatia in care concediul de odihna este efectuat in anul urmator.

Alte tipuri de erori in Revisal !!!

Eroarea de tip "Cod COR invalid" - este intalnita in principal de angajatorii care folosesc softuri proprii de generare a Registrului electronic de evidenta a salariatilor.

Pentru rezolvarea acestei erori va rugam sa verificati codul COR si sa alegeti un cod COR corect, format din 6 cifre. Angajatorii care folosesc aplicatii proprii de generare a registrului electronic de evidenta a salariatilor sunt nevoiti sa genereze fisiere de tip .rvs folosind functia "Validare Registru Non ReviSal", disponibila in meniul Registru al aplicatiei ReviSal.

Erorile de tip "Could not execute query" si "Could not insert" se datoreaza in principal faptului ca pe statia de lucru unde se afla instalata aplicatia ReviSal 5.0.8 a fost instalata si versiunea de evaluare, iar aceasta din urma nu a fost corect dezinstalata.

Va rugam sa consultati sectiunea aferenta instalarii aplicatiei ReviSal 5.0.8 din prezentul ghid si sa urmati pasii exemplificati acolo. Eroarea "Begin faild with SQL exception" - apare in cazul in care la preluarea bazei de date din versiunea anterioara a aplicatiei, fisierul a fost accesat de pe un mediu de stocare optic de tip CD sau DVD, care nu permite modificarea datelor si care a schimbat automat atributele fisierului in Read Only.

Se recomanda restaurarea bazei de date folosind un alt tip de suport pentru transferul datelor (De ex.
Stick de memorie USB).

Eroarea de tipul "Data invalida" - apare in cazul validarii fisierelor NON-ReviSal, cu ajutorul aplicatiei ReviSal 5.0.8. O posibila cauza a acestei erori este introducerea datei calendaristice sub o alta forma decat ZZ/LL/AAAA.

Pentru rezolvarea acestei erori, schimbati formatul datei din calculatorul dumneavoastra.
in cazul in care adaugarea unui salariat sau a unui contract de munca dureaza foarte mult, cel mai probabil nu este o eroare a programului ReviSal 5.0.8. Verificati daca calculatorul dumneavoastra indeplineste cerintele minime cerute de aplicatia ReviSal 5.0.8, sau daca acesta nu este cumva virusat sau afectat de alte softuri de tip spamware/malware, care reduc considerabil performantele calculatorului dumneavoastra.

Pentru angajatorii care folosesc aplicatii proprii de generare a Registrului electronic de evidenta a salariatilor, mai jos exemplificam cateva modele de validare corecta.

Modelele folosite, sunt exemplificate de ReGES-SolutieTehnica_V2.3_20110815 si pot fi descarcate in forma completa de pe site-ul www.inspectiamuncii.ro.

NOUTATI LEGISLATIVE!!!

In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 0811 si nr.812 din 4 decembrie 2012 au fost publicate o serie de decizii ale Curtii Constitutionale de interes pentru domeniul dreptului muncii si securitatii sociale.

Monitorul Oficial nr. 811

    Decizia Curtii Constitutionale nr. 746 din 20 septembrie 2012referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 158 alin. 3 din Codul de procedura civila.
    Decizia Curtii Constitutionale nr. 769 din 25 Septembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar si art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice.

Monitorul Oficial nr. 812

    Decizia Curtii Constitutionale nr. 777 din 25 septembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 30 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor.

    Decizia Curtii Constitutionale nr. 779 din 25 septembrie 2012 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 si art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, precum si ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice.

Avansuri nedecontate

Vom stabili mai jos in ce masura penalitatile se calculeaza la sold sau la fiecare avans nedecontat in parte in cazul in care angajatul unei societati comerciale nu deconteaza integral avansul.

Solutia:

In legislatia in vigoare nu exista penalitati de intarziere ce se percep pentru nedecontarea avansurilor acordate propriilor angajati.

Regulamentul operatiunilor de casa aprobat prin Decretul Consiliului de Stat 209/1976, ce stabileste un termen de justificare a avansurilor si perceperea de penalitati este aplicabil doar institutiilor publice, nu si agentilor economici insa  prevederile acestuia pot fi preluate si/sau adaptate in regulamentul intern.

Termenul pentru restituirea avansului acordat si neutilizat, perceperea de penalitati pentru nerespectarea acestui termen de catre salariati, cota de penalitate si conditiile/procedura in care aceste penalitati nu se percep trebuie sa fie stabilite de catre conducerea/administratia societatii, prin regulamentul intern aplicabil in cadrul societatii, pe care salariatii au obligatia sa-l cunoasca si sa-l respecte potrivit art. 39 alin. 2 lit. c ) din Codul muncii . In masura in care aceste aspecte nu sunt reflectate intr-un asemenea document, salariatul nu poate fi sanctionat cu perceperea de penalitati sau alte daune decat in conditiile prevazute de Codul muncii , angajatorul se poate adresa  executorului judecatoresc in conditiile Codului de procedura civila .

Astfel, daca in regulamentul dvs. intern exista un termen in care se restituie aceste avansuri si deasemena exista si cota de penalitati de intarziere in cazul nerestituiri in termenul stabilit,  penalitatile de intarziere se calculeaza din ziua urmatoare aceleia in care suma trebuia sa fie depusa pina in ziua in care suma se depune efectiv.

Prima de vacanta

Prin contractele de munca aplicabile se poate stabili ca, in raport cu posibilitatile economico-financiare ale unitatii, ca pe langa indemnizatia de concediu, sa se plateasca si o prima de vacanta.

Indemnizatia de concediu si, dupa caz, prima de vacanta se platesc inainte de plecarea in concediu.

Orice conventie prin care se renunta total sau in parte la dreptul la concediul de odihna este interzisa.

In temeiul prevederilor punctului 106 din Normele metodologice date in aplicarea Codului fiscal si aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aplicarea art. 57 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, venitul brut lunar din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate intr-o luna de o persoana fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.

Tratamentul fiscal aplicat primei de vacanta urmeaza regula generala aplicata primelor la salarii, potrivit careia aceste venituri sunt impozabile in luna in care sunt platite, reprezentand venit al lunii in care sunt platite chiar daca se refera la perioade anterioare.

Urmand regula generala, si in conformitate cu punctul 113 din Normele metodologice date in aplicarea art. 57 din Codul fiscal, suma care reprezinta prima de vacanta sau o parte din aceasta se cumuleaza cu veniturile de natura salariala ale lunii in care se plateste aceasta prima.

Va atrag atentia ca singurele exceptii de la aceasta regula vizeaza platile sub forma de chenzina din salariu, care se impoziteaza in luna pentru care se plateste salariul, si indemnizatia de concediu de odihna, care se defalca pe lunile la care se refera zilele de concediu care dau dreptul la plata acestei indemnizatii.

Returnarea impozitului privind tichetele de masa

Va prezint mai jos modul in care vom proceda in cazul in care unui salariat i-au fost acordate tichete de masa in mod eronat. Vom stabili astfel care este metoda de returnare a impozitului retinut pentru tichete.

Solutia consultantului:

Angajatorul va rectifica statele de plata precum si declaratia in care a fost raportat impozitul pe venit aferent contravalorii tichetelor de masa.
Potrivit dispozitiilor OMFP 1045/2012, declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate poate fi corectata de contribuabili din proprie initiativa, prin depunerea unei declaratii rectificative.

Declaratia rectificativa se utilizeaza pentru:

- corectarea impozitului pe venit, precum si a contributiilor sociale datorate de angajatori si entitati asimilate angajatorilor si retinute de catre acestia de la asigurati;
- modificarea unor elemente de identificare a asiguratului;
- modificarea unor date pe baza carora se determina stagiile de cotizare si punctajul asiguratului in sistemul public de pensii, pentru situatia cand a fost omisa inscrierea unui/unor asigurat/asigurati sau in cazul in care asiguratul/asiguratii a/au fost inregistrat/inregistrati fara temei si este necesara anularea respectivei inregistrari;
- corectarea altor informatii prevazute de formular.

Declaratia rectificativa se intocmeste pe acelasi model de formular ca si declaratia care se corecteaza, bifandu-se cu X casuta aflata pe prima pagina a formularului. Declaratia rectificativa se completeaza integral, inscriindu-se toate datele si informatiile prevazute de formular, inclusiv cele care nu difera fata de declaratia initiala.

Declaratia rectificativa intocmita conform OMFP 1045/2012 se depune numai pentru rectificarile care vizeaza perioadele de raportare incepand cu 1 iulie 2012. Pentru perioadele de raportare cuprinse intre 1 ianuarie 2011 si 30 iunie 2012, "Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate" se completeaza si se rectifica, dupa caz, in conformitate cu prevederile HG 1397/2010 privind modelul, continutul, modalitatea de depunere si de gestionare a "Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate".
Pentru perioadele de raportare anterioare datei de 1 ianuarie 2011 contribuabilii vor depune declaratii rectificative potrivit legislatiei specifice in vigoare in perioada la care se refera aceste declaratii.

Conform pct. 129 din Normele metodologice de aplicare a dispozitiilor art. 59 din Codul fiscal , in situatia in care se constata elemente care genereaza modificarea veniturilor din salarii si/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care angajatorul/platitorul a efectuat calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective si stabilirea diferentelor de impozit constatate se efectueaza pentru luna la care se refera, iar diferentele de impozit rezultate vor majora/diminua impozitul datorat incepand cu luna constatarii.

In situatia in care la data efectuarii operatiunii de stabilire a diferentelor de impozit de catre angajator/platitor exista relatii contractuale generatoare de venituri din salarii, intre acesta si persoana fizica, atunci se procedeaza astfel:
- impozitul retinut in plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii incepand cu luna efectuarii acestei operatiuni si pana la lichidarea acestuia;
- impozitul neretinut se retine de angajator/platitor din veniturile din salarii incepand cu luna constatarii si pana la lichidarea acestuia.

In speta, veti restitui salariatului impozitul pe venit retinut prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii incepand cu luna efectuarii acestei operatiuni si pana la lichidarea acestuia.

Este Demisia un caz de incetare a CIM din motive imputabile salariatului?

Voi prezenta mai jos contextul in care CIM inceteaza din motive imputabile angajatorului poate constitui o baza pentru neacordarea somajului.

Precizez ca somerii sunt persoanele care se pot gasi in una dintre urmatoarele situatii:

a) le-au incetat raporturile de munca din motive neimputabile lor;
b) le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
c) le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost incadrati in munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza incetarii definitive a activitatii angajatorului;
d) a expirat durata pentru care militarii au fost angajati pe baza de contract sau li s-a desfacut contractul din motive neimputabile lor;
e) le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;
f) au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza, din activitati autorizate potrivit legii, venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta, in vigoare;
g) au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, ulterior, au redobandit capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in munca;
h) le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in perioada de suspendare a acestora, potrivit legii;
j) reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora;
k) le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv pe baza conventiei civile.

Sunt asimilate somerilor persoanele aflate in situatiile prevazute la art. 16 lit. b), daca indeplinesc urmatoarele conditii:
a) sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;
b) sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de minimum 16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;

Potrivit art. 5 din Normele metodologice de aplicare a dispozitiilor Legii 76/2002 , prin motive neimputabile, in sensul art. 17 alin. (1) din lege, se intelege:

a) incetarea raportului de munca in temeiul art. 56 lit. b), e), f), h) si j), art. 61 lit. c) si d), art. 65 alin. (1), art. 94 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , cu modificarile si completarile ulterioare;
b) incetarea raportului de munca la initiativa angajatorului, prin notificare scrisa, in temeiul art. 31 alin. (41) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii , cu modificarile si completarile ulterioare;
c) incetarea de drept a raportului de munca al asistentului personal al persoanei cu handicap grav in cazul decesului persoanei cu handicap grav, in temeiul art. 39 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile ulterioare;
d) incetarea raportului de serviciu in temeiul art. 98 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia cazului in care functionarul public nu mai indeplineste conditia prevazuta la art. 54 lit. a) din aceeasi lege;
e) incetarea raportului de serviciu in temeiul art. 98 alin. (1) lit. e) si h) si art. 99 alin. (1) din Legea nr. 188/1999 , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
f) incetarea contractului soldatilor si gradatilor voluntari angajati pe baza de contract cand sunt clasati «inapt pentru serviciu militar» sau «apt limitat» de catre comisiile de expertiza medico-militara;
g) incetarea contractului soldatilor si gradatilor voluntari angajati pe baza de contract, pentru motive sau nevoi ale Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului Administratiei si Internelor;
h) incetarea contractului soldatilor si gradatilor voluntari angajati pe baza de contract care nu mai indeplinesc conditiile specifice, stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale, respectiv al ministrului administratiei si internelor, pentru ocuparea functiei;
i) incetarea contractului soldatilor si gradatilor voluntari angajati pe baza de contract ca urmare a retragerii avizului de securitate specific clasei sau nivelului de secretizare a informatiilor la care urmeaza sa aiba acces de catre autoritatile competente;
j) incetarea contractului soldatilor si gradatilor voluntari la expirarea termenului contractului, in situatia in care nu sunt posibilitati de reinnoire, din cauza reducerii functiilor ca urmare a desfiintarii, restructurarii sau a dislocarii unitatii, precum si in situatia in care una dintre parti nu mai opteaza pentru reinnoirea contractului;
k) incetarea contractului soldatilor si gradatilor voluntari la implinirea limitei de varsta in serviciu, stabilita prin ordin al ministrului apararii nationale.

In concluzie, demisia nu este un caz de incetare a contractului de munca din motive neimputabile salariatului.

Model autorizatie de munca.

ANTET FIRMA-MODEL


C E R E R E

Subscrisa, S.C……………. S.R.L., cu sediul in ………………………………………..avand numarul de inmatriculare la ORC …………….., CUI: …………….. reprezentata de ……………………….avand calitatea de asociat unic, identificat prin pasaport……………….., eliberat de …………………..la data de………………, formulam prezenta cerere de acordare a AUTORIZATIEI DE MUNCA in vederea obtinerii vizei pentru angajare in munca

Cerere de Acordare a Autorizatiei de Munca

pentru dl…………………., cetatean …………….., cu domiciliul in ……………….identificat cu pasaport seria……………….., eliberat de ………………….la data de………………., nascut la data de ………………..in……………………….

        Domnul ………………….urmeaza sa desfasoare in cadrul societatii noastre activitatea de …………………cod C.O.R. -………………., care implica: _____________________________(exemplu: cunostinte in domeniu, experienta minima).
        Acesta detine diploma de absolvire eliberata de …………………si o experienta de …………..in domeniu.

Mentionam ca, in statul de functii al societatii  S.C.  ……………………S.R.L, functia de …………………, pe care dl ……………………urmeaza sa o ocupe, este vacanta.
In statul de functii al S.C………………….. S.R.L., este prevazut un numar de ……… posturi, din care sunt ocupate de cetateni romani un numar de ………. posturi, de cetateni straini …………si ………………. posturi sunt vacante.

In vederea alegerii domnului  ……………………….pentru ocuparea postului, a avut loc selectia desfasurata pe baza ________________.
Motivele pentru care s-a optat angajarea dlui. ……………….sunt: …………………….

Mentionam ca intre dl ………………………, selectionat sa desfasoare activitate in cadrul societatii noastre, exista/ nu exista grad de rudenie sau afinitate cu actionarii/asociatii/persoanele aflate in conducerea firmei.

Societatea comerciala are capacitatea de a-si indeplini obligatiile asumate fata de solicitantul ………………..in conditiile in care acesta va obtine autorizatia de munca.

Anexam documentele justificative, conform prevederilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei.

                                Administrator,

Model convetie civila.O forma de colaborarea prestari de serviciu.

CONVENTIE CIVILA

Art.1. - PARTILE CONTRACTANTE

S.C. ........................................... cu sediul in ................................. ....................................... , inregistrata in Registrul Comertului sub nr..........................., avand CUI .............................., reprezentata legal de catre
Dl. ........................................ ............................................................ , in calitate de BENEFICIAR
si
........................................................... , cu domiciliul in ................................................................, C.N.P. ......................................, C.I. /B.I. ........................., in calitate de PRESTATOR

au convenit incheierea prezentului contract civil de prestari servicii, in conformitate cu prevederile art. 942 si urm., 1410 - 1413 Cod Civil.

Art.2. - OBIECTUL CONTRACTULUI

Prestatorul efectueaza clientului urmatoarele servicii ........................................................ ................................................................................................................
..................................................................................................................
...................................................................................................................
...................................

Art.3. - DURATA CONTRACTULUI

Durata prezentului contract este de ..........................................., cu incepere de la ........................ pana la .......................... .

Art.4. - ONORARIUL

1. Onorariul pentru serviciile prestate beneficiarului este de .............................................lei.
2. Onorariul se achita prin..................................., pana la data de ...........

Art.5. - OBLIGATIILE PARTILOR

1. Prestatorul se obliga sa realizeze prestatiile inscrise la art.2 , cu diligenta si buna-credinta.
2. Prestatorul se obliga sa finalizeze serviciile care constituie obiectul prezentului contract la termenul/termenele stabilite in contract.
3. Beneficiarul se obliga sa achite onorariul stabilit conform art. 4 in termenul aratat la art. 4.

Art. 6. – CONFIDENTIALITATEA

Partile convin prin semnarea prezentului contract ca toate informatiile, datele si documentele legate de indeplinirea obiectului acestuia sunt confidentiale si se obliga sa nu le divulge decat cu acordul exprimat in scris al celeilalte parti.

Art.7. - MODIFICAREA CONTRACTULUI

Prezentul contract va fi modificat numai cu acordul comun al partilor exprimat in acte aditionale.

Art.8. - INCETAREA CONTRACTULUI

1. Prezentul contract inceteaza in urmatoarele cazuri:
- prin acordul comun, exprimat in scris, al partilor;
- prin implinirea termenului prevazut la art.3 al prezentului contract;
- prin imposibilitatea indeplinirii obiectului prezentului contract.
2. In toate cazurile, beneficiarul se obliga sa plateasca prestatorului onorariul cuvenit pentru serviciile prestate pana in momentul incetarii prezentului contract.

Art.9. - DISPOZITII FINALE

1. Prezentul contract reprezinta acordul de vointa al partilor contractante, fiind singurul instrument probant al raporturilor juridice dintre acestea.
2. Prezentul contract s-a incheiat in doua exemplare originale, ambele cu aceeasi valoare, unul pentru beneficiar si unul pentru prestator.
3. Prin semnarea prezentei conventii civile, prestatorul opteaza pentru impozitarea veniturilor realizate ca urmare a incheierii acestei conventii civile potrivit art. 52 indice 1 din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Beneficiarul are obligatia calculului impozitului final prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.


PRESTATOR                     BENEFICIAR
         ....................................                                         ..................................................

Concediu de maternitate este tot concediu medical !

Directiva europeana nu face distinctie dupa cum concediul este de incapacitate temporara de munca sau concediu de maternitate.

Astfel, indiferent de concediul medical, daca acesta este acordat in temeiul unui certificat medical se aplica dispozitiile Directivei 2003/88/CE a Parlamentului European.

Prin urmare, concediul de maternitate este reglementat de OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare si de OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca. Potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (1) din OUG 158/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcina si lauzie, pe o perioada de 126 de zile calendaristice, perioada in care beneficiaza de indemnizatie de maternitate.

Astfel, pentru perioada in care salariata beneficiaza de concedii pentru sarcina si lauzie benefiziaza de indemnizatie de maternitate.

Prin urmare concediul pentru sarcina si lauzie este concediu de maternitate.
Conform art. 24 alin. (1) din acelasi act normativ, concediul pentru sarcina se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, iar concediul pentru lauzie pe o perioada de 63 de zile dupa nastere.

Concediile pentru sarcina si lauzie se pot compensa intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare, in asa fel incat durata minima obligatorie a concediului de lauzie sa fie de 42 de zile calendaristice (art. 24 alin. 2 din OUG 158/2005, cu modificarile si completarile ulterioare).

Concediul pentru lauzie (dupa nastere) este obligatoriu pe o perioada de cel putin 42 de zile calendaristice.

Prevederile OUG 96/2003 il obliga pe angajator sa nu permita revenirea la locul de munca a femeii care a nascut mai devreme de 42 de zile dupa nasterea copilului. De aceea, medicul care a asistat la nastere sau medicul de familie va acorda cel putin 42 de zile de concediu de lauzie.

Astfel, salariata este obligata la efectuarea unui concediu de maternitate de minimum 42 de zile calendaristice dupa data nasterii copilului.

Prin urmare, concediul de maternitate are un numar de 126 de zile compus din concediul pentru sarcina ce se acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere, si concediul pentru lauzie ce se acorda pe o perioada de 63 de zile dupa nastere. Aceste concedii se pot compensa intre ele astfel incat sa ramana un minimum de 42 de zile de concediu pentru lauzie.

Potrivit art. 148 din Codul muncii efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator. Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca. Prin programare individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni. Iar in cadrul perioadelor de concediu astfel stabilite salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.

Concediu de odihna se acorda la cererea salariatului.
Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul individual de munca cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic (art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat). Aceasta dispozitie legala nu mai este aplicabila, in ceea ce priveste concediul medical, dupa ce Curtea Europeana de Justitie, printr-o hotarare preliminara pronuntata la data de 20 ianuarie 2009, interpretand dispozitiile art. 7 din Directiva 2003/88, a declarat urmatoarele:

1) Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru trebuie interpretat in sensul ca nu se opune unor dispozitii sau unor practici nationale potrivit carora un lucrator aflat in concediu medical nu are dreptul la un concediu anual platit efectuat intr o perioada de concediu medical.

2) Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca dreptul la concediul anual platit se stinge la expirarea perioadei de referinta si/sau a unei perioade de report stabilite de dreptul national chiar si in cazul in care lucratorul s a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr o parte din aceasta si incapacitatea sa de munca a continuat pana la incetarea raportului sau de munca, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit.

3) Articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca, la incetarea raportului de munca, nu se acorda nicio indemnizatie pentru concediul anual platit neefectuat lucratorului care s a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr o parte din aceasta si/sau in toata perioada de report sau intr o parte din aceasta, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit. Pentru calculul indemnizatiei mentionate, remuneratia obisnuita a lucratorului, care este cea care trebuie mentinuta in perioada de repaus ce corespunde concediului anual platit, este de asemenea determinanta.

De ce este obligatorie aceasta hotarare a Curtii Europene de Justitie?

Argumente:
Dreptul intern respectiv, art. 145 alin. (2) din Codul muncii , este in contradictie cu prevederile Directivei nr. 2003/88/CE, in interpretarea data de Curtea Europeana de Justitie, situatie, in care, in baza art. 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei, se aplica prevederile directivei.

Art.148 alin.(2) din Constitutia Romaniei:
„Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”

Curtea Europeana de Justitie este o jurisdictie careia ii incumba misiunea de a asigura respectul dreptului comunitar in interpretarea si aplicarea tratatelor.

In sistemul institutional al comunitatii, Curtea Europeana de Justitie detine o putere suverana. Interpretand in ultima instanta tratatele, deciziile Curtii nu pot fi puse in discutie nici de statele membre, nici de celelalte institutii comunitare. De aceea, este admis ca jurisprudenta CEJ este izvor al dreptului comunitar, alaturi de legislatia primara si secundara.

Potrivit art. 234 (fost 177) din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, daca in fata unei instante dintr-un stat membru se ridica o chestiune legata de interpretarea dreptului comunitar, acea instanta poate (iar daca este vorba de o instanta suprema, a carei hotarare nu mai poate fi atacata potrivit procedurii nationale, este obligata) sa ceara Curtii Europene de Justitie sa se pronunte printr-o hotarare de interpretare asupra normei comunitare.

Asadar, s-a instituit un sistem de cooperare in cadrul caruia CEJ sa fie consultata de catre jurisdictiile nationale atunci cand acestea din urma, avand de aplicat o dispozitie a dreptului comunitar intr-un litigiu cu care sunt sesizate, trebuie sa stie daca aceasta dispozitie este valida sau sa precizeze sensul pe care inteleg sa i-l dea.

Interpretarea sau aprecierea asupra validitatii unei norme comunitare, data prin hotararea CEJ se impune atat pentru instanta respectiva cat si pentru toate celelalte instante care sunt chemate, in cadrul cailor de recurs nationale, sa se pronunte in acelasi litigiu, cat si altor instante in fata carora textul in cauza va fi invocat.

Tratatele comunitare nu contin nici o dispozitie conform careia ele ar trebui sa prevaleze asupra dreptului intern al statelor membre.

Din acest motiv s-ar putea sustine ca revine fiecarui stat membru sa fixeze el insusi nivelul la care dreptul comunitar ar trebui sa fie inserat in ordinea sa juridica. Unele jurisdictii nationale au inceput prin a decide ca in caz de conflict intre o norma comunitara si o norma interna, cea mai recenta ar trebui sa prevaleze. O asemenea abordare dadea statelor membre posibilitatea de a anihila efectele dreptului comunitar, edictand reguli interne cu valoare juridica superioara sau chiar egala cu a normelor comunitare.

De aceea, CEJ, printr-o alta hotarare devenita celebra (Costa vs. Enel din 15.7.1964) a consacrat principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptului intern al statelor membre. S-a decis astfel ca, decurgand din natura proprie a Comunitatii, suprematia dreptului comunitar asupra celui national este o conditie sine qua non a integrarii. De aceea, normele comunitare primeaza asupra tuturor normelor nationale, chiar ulterioare si - aspect deosebit de important – , indiferent de natura sau rangul textului national in cauza (constitutie, lege, decret, hotarare) ori ale textului comunitar (tratat, regulament, directiva, decizie).

Astfel, Curtea Europeana de Justitie, preocupata de a asigura aplicarea imediata si superioritatea dreptului comunitar, nu lasa deloc alegere sistemelor juridice nationale.
Potrivit jurisprudentei Curtii, aplicarea regulii comunitare cu efect direct nu este conditionata de abrogarea formala a regulii nationale contrare.

Prin urmare, desi art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat nu a fost modificat, durata concediului de odihna nu mai este afectata de concediul medical.

Astfel, hotararea Curtii Europene de Justitie este obligatorie si pentru instantele din Romania, fapt pentru care, dispozitiile art. 145 alin. (2) din Codul muncii potrivit carora concediul de odihna se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat nu mai sunt aplicabile pentru situatiile in care salariatii au fost in concediu medical.

Prin urmare concediu medical nu mai diminueaza durata concediului de odihna.

Retineri din salariu - procedeu

Art. 169 alin. (1) din Codul muncii, republicat, prevede ca nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. Alin. (2) din acelasi articol mentioneaza ca retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.

Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net (art. 169 alin. 4 din Codul muncii).

Totodata, potrivit art. 257 din Codul muncii suma stabilita pentru acoperirea daunelor se retine in rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei in cauza din partea angajatorului la care este incadrata in munca. Iar ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fara a putea depasi impreuna cu celelalte retineri pe care le-ar avea cel in cauza jumatate din salariul respectiv.

Aceste texte din Codul muncii se refera la daune (pagube) ce izvorasc din raporturile juridice de munca dintre angajator si salariat.

In acelasi timp art. 409 din Codul procedura civila prevede ca salariile si alte venituri periodice realizate din munca, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
- pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii;
- pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Daca sunt mai multe urmariri asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate depasi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel. Aceste din urma prevederi se refera la urmarirea silita a veniturilor din salariu.

Plata salariului unui minor!

Conform art. 112 alin. (1) din Codul muncii, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana pentru salariatii angajati cu norma intreaga.

Sunt situatii in care durata normala a timpului de munca se situeaza sub 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana. Una dintre aceste situatii este cea a tinerilor de pana la 18 ani, in cazul carora, durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana (art. 112 alin. (2)).

Astfel, in cazul salariatului minor, norma intreaga este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana.

Conform art. 1 din Hotararea Guvernului nr. 1.225/2011pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, incepand cu data de 1 ianuarie 2012 salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna in anul 2012, reprezentand 4,13 lei/ora.

Pentru salariatul minor 6 ore de activitate reprezinta norma intreaga respectiv 8 ore de lucru.

In consecinta, pentru patru ore de lucru (66,67 % din programul normal de lucru) acesta va beneficia de un salariu minim de 467 lei lunar.

Munca prestata in zilele de sarbatoare : ex 1 Decembrie

Munca prestata in zilele de sarbatoare legala se compenseaza in conditiile art. 142 din Codul muncii . Potrivit acestora salariatilor care lucreaza in zilele de sarbatoare legala li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

In consecinta, daca salariatului care a lucrat intr-o zi de sarbatoare legala nu i s-a acordat din motive justificate timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile, i se va acorda un spor la salariu de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

Insa ziua de 1 decembrie este nu numai zi de sarbatoare legala ci si zi de repaus saptamanal.
Astfel, munca prestata in zilele de sambata sau duminica este munca prestata in zile de repaus saptamanal.

Astfel, potrivit art. 137 alin. (1) din Codul muncii , republicat, repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.

Alin. (2) din acelasi articol stabileste ca in cazul în care repausul în zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si în alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

In cazul in care angajatorul nu poate acorda repausul saptamanal in zilele de sambata si duminica atunci, potrivit dispozitiilor art. 137 alin. (3) din Codul muncii , republicat, salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.

Intrucat saptamana reprezinta acea perioada de sapte zile consecutive care se socoteste de luni pana duminica, salariatii au dreptul in fiecare saptamana la un repaus de 2 zile consecutive.

Prin urmare, daca salariatul nu beneficiaza de repausul saptamanal in zilele obisnuite de sambata si duminica, are dreptul la un spor la salariu, alaturi de alte doua zile consecutive de repaus fixate in alte zile consecutive din cadrul respectivei saptamani, cerinta legala pe care o apreciem neindeplinita daca in speta salariatul lucreaza 14 zile consecutiv.
Potrivit art. 260 alin. (1) lit. j) din Codul muncii , republicat, constituie contraventie nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal si se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei.

In ceea ce priveste acordarea repausului in mod cumulat, conform art. 137 alin. (4) din Codul muncii , republicat, in situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor.

Observam ca prevederea legala este echivoca in privinta stabilirii intinderii perioadei pentru care salariatul trebuie sa solicite autorizarea inspectoratului teritorial de munca.
Daca insa coroboram aceste prevederi legale care se refera la situatii de exceptie cu cele anterior mentionate care stabilesc regula in privinta acordarii repausului saptamanal, apreciez ca dispozitiile legale se pot interpreta si in sensul ca regula este ca repausul saptamanal se acorda in 2 zile consecutive din fiecare saptamana, iar numai in situatii de exceptie repausul saptamanal se poate acorda in mod cumulat dupa o perioada de activitate continua care poate fi de maximum 14 zile calendaristice (activitatea continua prestata peste 14 zile calendaristice fiind interzisa).

Asadar, in situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor situatie in care vor beneficia de dublul compensatiilor cuvenite respectiv nu mai putin de 150% din salariul de baza.

Rezolutia angajatorului privind Concediu in avans, Procedeu

Intrebare: Daca un angajat solicita efectuare unui numar de 6 zile de CO dar din cota de CO aferenta anului in curs mai are de efectuat doar patru zile, tinand cont ca daca pentru restul de doua zile, angajatorul poate sa aiba initiativa acordarii a doua zile de concediu fara plata, facand o astfel de notatie pe cererea de Co initiala.

Raspuns: Potrivit art. 148 din Codul muncii efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.

Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca. Prin programare individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni. Iar in cadrul perioadelor de concediu astfel stabilite stabilite salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.

Astfel, in lipsa unor conditii de forma stabilite de lege privind cererea de efectuare a concediului de odihna si privind aprobarea/respingerea acesteia apreciem ca este important sa existe posibilitatea inregistrarii datei cand aceasta a fost formulata precum si posibilitatea inregistrarii rezolutiei (aprobare/respingere) cu privire la aceasta si data acesteia.

Cu privire la concediul fara plata acesta se acorda numai la cererea salariatului.
Astfel, in baza art. 153 din Codul muncii , pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata. Concediul fara plata se acorda de catre angajator salariatului, in baza acordului de vointa al partilor. Odata dat acordul angajatorului pe cererea de solicitare a salariatului, contractul de munca se suspenda in temeiul art. 54 din Codul muncii republicat.

Astfel, acordarea concediului fara plata este rezultatul conventiei partilor, salariat si angajator. Salariatul formuleaza cererea de concediu fara plata iar aprobarea angajatorului constituie acceptarea ofertei salariatului.

Asadar, concediul fara plata se acorda la cererea salariatului.
In concluzie, solicitati salariatului intocmirea unei cereri de concediu fara plata pentru cele doua zile iar rezolutia pe cerera de concediu de odihna pentru 6 zile va fi aprobat 4 zile.

O alta varianta ar fi acordarea concediului de odihna in avans pentru anul 2013, situatie in care rezolutia este: aprobat 4 zile pentru CO aferent anului 2012 si 2 zile aferent anului 2013.

Perioada de concediu crestere copil consecinte cu concediu de odihna

Dispozitiile art. 7 din Directiva 2003/88 nu sunt aplicabile in ceea ce priveste concediu si indemnizatia pentru cresterea copilului.

Astfel, Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru trebuie interpretat in sensul ca nu se opune unor dispozitii sau unor practici nationale potrivit carora un lucrator aflat in concediu medical nu are dreptul la un concediu anual platit efectuat intr o perioada de concediu medical.

Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca dreptul la concediul anual platit se stinge la expirarea perioadei de referinta si/sau a unei perioade de report stabilite de dreptul national chiar si in cazul in care lucratorul s a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr o parte din aceasta si incapacitatea sa de munca a continuat pana la incetarea raportului sau de munca, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit.

Articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca, la incetarea raportului de munca, nu se acorda nicio indemnizatie pentru concediul anual platit neefectuat lucratorului care s a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr o parte din aceasta si/sau in toata perioada de report sau intr o parte din aceasta, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit.

Concediul pentru creasterea copilului este un drept al salariatului situatie in care contractul individual de munca se suspenda din initiativa salariatului in timp ce concediul medical (concediul pentru incapacitate temporara de munca) presupune suspendarea de drept a contractului individual de munca independent de vointa salariatului si a angajatorului.
Directiva reglementeaza dreptul salariatului la concediul de odihna in situatia concediului medical, situatie care intervine independent de vointa salariatului si nu a concediului pentru cresterea copilului care este un drept al salariatului dar nu o obligatie.

Potrivit art. 149 din Codul muncii , republicat, salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

Potrivit art. 144 din Codul muncii , dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor. Dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari.

Perioada concediului pentru crestere copil asupra concediului de odihna va avea urmatoarele consecinte: in anul acordarii concediului crestere copil salariata va putea efectua un concediu de odihna proportional cu perioada lucrata din an, iar dupa incetarea acestui drept de asigurari sociale, in anul revenirii in serviciu se va aplica tot regula proportionalitatii.

In eventualitatea in care salariata efectueaza toate zilele de concediu de odihna in anul in care intra in concediu crestere copil in anul revenirii la serviciu din concediu crestere copil nu va mai benficia de concediu de odihna.

Exemplu: daca salariata a nascut in martie 2009 si inainte de a intra in concediu crestere copil a efectuat concediul de odihna pentru perioada ianuarie – martie 2009, la revenirea din CIC va mai beneficia de concediul de odihna aferent perioadei aprilie – decembrie 2012.

Inspectia fiscala - Procedura

Situatia cea mai frecventa in care are loc contactul cu administratia fiscala aparand astfel posibilitatea constatarii nerespectarii legislatiei fiscale este inspectia fiscala. Trebuie subliniat faptul ca nu numai organele de control fiscal au dreptul sa controleze modul de stabilire a obligatiei fiscale ci si personalul unitatilor fiscale anume desemnat. Asadar, trebuie sa luati in calcul pe langa inspectia fiscala si contactul cu inspectorii unitatilor fiscale care desi nu efectueaza o inspectie fiscala propriu-zisa pot obtine informatii despre modul de respectare a dispozitiilor legale. Astfel, in ceea ce priveste, spre exemplu, modul de completare si depunere a declaratiiilor organul fiscal va poate solicita, in baza art. 50 din Codul de procedura fiscala, prezenta la sediul sau pentru a da informatii si lamuriri necesare stabilirii situatiei fiscale.

Cand este cazul, solicitarea va fi facuta in scris si va cuprinde informatii privind data, ora si locul prezentarii, baza legala a solicitarii de prezentare, motivele pentru care este necesara prezenta documentele pe care trebuie sa le prezentati.

Cu toate ca dispozitiile legale nu prevad in mod expres va atragem atentia ca este absolut necesar sa solicitati organului fiscal sa intocmeasca un proces-verbal care sa constate prezentarea dvs. in urma solicitarii a constatarilor efectuate si a masurilor dispuse. Numai detinand un astfel de document puteti contesta eventualele masuri nelegale sau abuzive.

Desi neprezentarea la solicitarea organului fiscal nu este sanctionata trebuie sa aveti in vedere efectele neconformarii la acesta obligatie.

Prima vizeaza sanctionarea potrivit art. 219 cu posibilitatea aplicarii unei amenzi de la 500 la 5.000 lei pentru nerespectarea obligatiei de a furniza documentele solicitate de organul fiscal. Aceasta sanctiune este aplicabila in situatia in care prezenta la sediul organului fiscal a fost solicitata in scris si au fost precizate si documentele ce trebuiau prezentate.

Cea de a doua consecinta consta in posibilitatea declansarii inspectiei fiscale propriu-zise efectuata insa de catre personalul care isi desfasoara activitatea in serviciile de control.

Toate masurile intreprinse de organele fiscale in conditiile de mai sus vizeaza strangerea mijloacelor de proba pe baza carora sa verifice modul de stabilire a obligatiei fiscale.

Fata de drepturile si obligatiile organelor fiscale si ale persoanelor aflate in relatie cu administratia fiscala Codul de procedura fiscala stabileste o serie reguli speciale.

O prima dispozitie speciala vizeaza dreptul unor anumite categorii de persoane de a refuza furnizarea de informatii, efectuarea de expertize si prezentarea unor inscrisuri. Astfel, sotul sau sotia si rudele contribuabilului pana la gradul al 3-lea inclusiv pot refuza furnizarea de informatii, efectuarea de expertize, precum si prezentarea unor inscrisuri.

Pot de asemenea sa refuze sa furnizeze informatii cu privire la datele de care au luat cunostinta in exercitarea activitatii lor preotii, avocatii, notarii publici, consultantii fiscali, executorii judecatoresti, auditorii, expertii contabili, medicii si psihoterapeutii, precum si persoanele care participa la activitatea profesionala a acestora. Aceste categorii de persoane insa au obligatia sa prezinte inscrisuri referitoare la contribuabilil vizat si sa permita efectuarea de expertize cu privire la acestea.

O alta dispozitie plasata in aceeasi sfera vizeaza un drept special al organului fiscal. Acesta consta, potrivit art. 66 din Codul de procedura fiscala, in dreptul organului fiscal de a stabili provizoriu obligatia fiscala in sarcina persoanelor care detin bunuri sau venituri si care in mod continuu beneficiaza de castigurile sau de orice foloase obisnuite aduse de acestea dar care declara in scris ca nu sunt proprietarii bunurilor sau veniturilor in cauza, fara sa arate insa care sunt proprietarii acestora.

In aceeasi sfera se plaseaza si dreptul organelor fiscale de a estima baza de impozitare. Estimarea bazelor de impunere are loc in situatii cum sunt:

- nu sunt depuse declaratii fiscale sau cele prezentate nu permit stabilirea corecta a bazei de impunere;

- organul fiscal constata refuzul contribuabilului de a colabora in vederea colaboreze la stabilirea starii de fapt fiscale. In aceasta situatie intra si cazurile in care contribuabilul obstructioneaza sau refuza actiunea de inspectie fiscala;

- nu este condusa evidenta contabila sau fiscala;

- cand au disparut evidentele contabile si fiscale sau actele justificative privind operatiunile producatoare de venituri si contribuabilul nu si-a indeplinit obligatia de refacere a acestora.


In cadrul procedurii de estimare a bazei impozabile se utilizeaza definitia pretului de piata astfel cum este stabilita in Codul fiscal. Astfel, pretul de piata reprezinta suma care ar fi platita de un client independent unui furnizor independent in acelasi moment si in acelasi loc, pentru acelasi bun sau serviciu ori pentru unul similar, in conditii de concurenta loiala.

Utilizarea procedurii de estimare poate exemplificata in situatia in care pentru determinarea bazei impozabile a contributiilor sociale este necesara determinarea avantajelor in natura acordate salariatilor constand in bunuri produse de catre angajator. Determinarea veniturilor salariale pentru care sunt aplicate cotele contributiilor suportate de catre salariat si angajator se realizeaza prin identificarea de catre organul de inspectie fiscala a pretului de piata a produselor acordate salariatilor.