Ce acte se cer la angajare si in ce scop? ATENTIE!!!

Acest dosar cuprinde cel putin urmatoarele documente:
– actele necesare angajarii,
– contractul individual de munca,
– actele aditionale si celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca,
– acte de studii/certificate de calificare,
– orice alte documente care certifica legalitatea si corectitudinea completarii in registru.

Care sunt insa actele necesare angajarii? Cum ne ajuta ele la derularea ulterioara a contractului individual de munca?

O parte dintre aceste acte sunt general obligatorii, altele sunt necesare numai pentru anumite posturi, in timp ce altele sunt facultative. Unele trebuie pretinse la angajarea oricarui salariat, in timp ce altele vor fi solicitate numai in cazuri speciale. In cele ce urmeaza realizam o prezentare a actelor necesare la angajare, pe care le puteti indosaria la angajarea unui salariat.

1. Buletinul de identitate sau cartea de identitate

OUG 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani, republicata in Monitorul Oficial nr. 719 din 12 octombrie 2011, constituie cadrul juridic care reglementeaza evidenta, domiciliul, resedinta si actele de identitate ale cetatenilor romani.
Dupa caz, se vor depune, de asemenea, copii dupa certificatul de nastere si certificatul de casatorie. Vor fi depuse acte doveditoare ale persoanelor aflate in intretinere (daca este vorba despre functia de baza).

2. Autorizatia de munca

In cazul in care persoana care urmeaza sa fie angajata nu este cetatean roman, va trebui sa prezinte autorizatia de munca, obtinuta in conditiile OUG 56/2007 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei, publicata in Monitorul Oficial nr. 424 din 26 iunie 2007, aprobata prin Legea 134/2008 .

Autorizatia de munca este documentul oficial, eliberat in conditiile legii, care da dreptul titularului sa fie incadrat in munca sau detasat in Romania la un singur angajator.
De semnalat faptul ca anumite categorii de straini nu necesita autorizare, cum ar fi strainii care sunt membri de familie cu romani (de exemplu casatoriti). Mentionam ca aceasta exceptie nu este avuta in vedere de actuala aplicatie ReviSal, care pretinde automat inregistrarea numarului de autorizatie daca persoana angajata este un cetatean strain, indiferent de situatia in care acesta – prin exceptie – nu are nevoie de ea.

3. Adeverinta de la angajatorul precedent

Aceasta adeverinta este eliberata de catre angajatorul precedent pe baza inregistrarilor facute in Registrul de evidenta a salariatilor. Refuzul acestuia de a-i elibera salariatului (respectiv fostului salariat) copii ale documentelor existente in dosarul personal sau ale paginilor din registrul electronic constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 la 1.000 lei, potrivit art. 260 alin. (1) lit. b)  Codul muncii si art. 9 lit. h) din HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 372 din 27 mai 2011.

In functie de perioada lucrata, distingem:
– dovada activitatii desfasurate pana la 1 ianuarie 2011 se face cu carnetul de munca. In practica, pentru cazurile in care nu mai existau carnete de munca (deoarece nu s-au mai tiparit) au fost acceptate si adeverinte de vechime eliberate de angajatori si certificate de inspectoratul teritorial de munca;
– adeverinta eliberata de catre angajator pentru activitatea prestata dupa data de 1 ianuarie 2011. Potrivit art. 34 alin. (5) din Codul muncii , aceasta va cuprinde:
a) activitatea desfasurata de catre salariat;
b) durata activitatii;
c) salariul;
d) vechimea in munca, in meserie si in specialitate.

4. Curriculum vitae

Dupa modelul comun european pentru Curriculum Vitae redactat potrivit HG 1.021/2004, publicata in Monitorul Oficial nr. 633 din 13 iulie 2004.

Scopul acestui model consta in sporirea transparentei si exactitatii informatiilor existente pe piata fortei de munca si alinierea legislatiei romane la reglementarile comunitare in domeniu. Modelul comun european de curriculum vitae cuprinde urmatoarele categorii de informatii:
a) informatii cu caracter personal, limbi straine cunoscute, experienta profesionala si studiile urmate;
b) alte aptitudini ale persoanei, in special aptitudini tehnice, organizatorice, artistice si sociale;
c) informatii suplimentare care pot fi mentionate in CV sau intr-o anexa a acestuia.

In principiu, daca salariatul va prezinta documente false sau incorect redactate, din care rezulta ca are anumite abilitati, indemanari, performante, studii sau experienta, de care in realitate nu beneficiaza, veti putea anula ulterior contractul de munca aratand ca, daca ati fi cunoscut adevarul, nu l-ati fi angajat.

5. Recomandari de la fostul loc de munca

Aceasta modalitate de verificare a candidatului este foarte utilizata si va deveni din ce in ce mai necesara, de vreme ce nu se mai completeaza carnete de munca. Candidatul nu va mai prezinta un carnet de munca, din care sa decurga clar toate evenimentele si incidentele fostului angajament. De aceea, este bine sa ii pretindeti, daca a mai lucrat, o recomandare de la fostul loc de munca sau, chiar daca nu a mai lucrat, de la profesori ai unitatii de invatamant absolvite. Fireste, aceste recomandari vor fi analizate prin corelare cu celelalte modalitati de verificare a aptitudinilor profesionale. Uneori ele nu exprima realitatea, iar alteori candidatul nici nu poate cere referinte de la angajatorul anterior mai inainte de a fi sigur ca va fi angajat (atunci cand nu doreste sa-si dezvaluie intentiile de a parasi firma). Referintele din partea institutiilor de invatamant absolvite de catre candidati nu ofera nici ele o valabilitate ridicata: studentii excelenti nu sunt in mod necesar la fel de buni angajati.

 Potrivit art. 29 alin. (4) din Codul muncii : angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la functiile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza.

6. Acte de studii, certificate de calificare

Angajatorul va putea solicita diplome de studii liceale, postliceale, universitare, postuniversitare, doctorat, scoli de arte si meserii etc.
Distingem aici intre ipoteza in care, prin lege, nu se poate ocupa un anumit post decat daca salariatul a absolvit anumite cursuri si ipoteza in care nu exista o astfel de obligatie legala, dar angajatorul solicita totusi ca ocupantul postului in discutie sa fie absolventul anumitor cursuri.

Exemplu Pentru ocuparea postului 211206 asistent meteorolog, nivelul de instruire prevazut in Clasificarea Ocupatiilor din Romania este 4 (studii superioare). Este asadar interzisa angajarea pe acest post a unei persoane care nu prezinta actele doveditoare de studii superioare.

Daca insa angajatorul solicita diplome atestand cunoasterea unei limbi straine, independent de nivelul de studii prevazut in COR, angajarea este legala, dar salariatul va putea fi concediat pentru necorespundere profesionala daca se va dovedi ca, in fapt, nu cunoaste limba straina in discutie.

7. Avize, autorizatii, atestari

In functie de postul ocupat, se vor solicita avize, autorizatii, atestari necesare pentru exercitarea meseriei sau profesiei.

Exemplu Atestatul de traducator, necesar pentru ocuparea acestui post, se obtine in baza examenului pentru acordarea certificatului de traducator in si din limbi straine. Un astfel de examen se poate sustine, spre exemplu, la Centrul de Pregatire Profesionala in Cultura din Bucuresti, Str. Toamnei nr. 103, Bucuresti.

Retragerea ulterioara a acestor avize sau atestari de catre autoritatile sau organismele competente va antrena incetarea de drept a contractului individual de munca, potrivit art. 56 lit. g) din Codul muncii .

Daca aceste avize, autorizatii sau atestari sunt suspendate, salariatul are la dispozitie 6 luni pentru a le reinnoi. In intervalul respectiv, si contractul de munca este suspendat. La finele termenului de 6 luni, contractul de munca va inceta de drept, daca avizele, atestatele sau autorizatiile in discutie nu au fost reinnoite. Temeiul acestei incetari de drept il constituie art. 50 lit. h) din Codul muncii .

8. Certificatul medical

Examenul medical la angajarea in munca este obligatoriu. In lipsa acestuia, contractul individual de munca este nul.

Examenul medical stabileste aptitudinea in munca pentru postul si locul de munca unde persoana urmeaza sa se angajeze, avand totodata si rolul de a proteja salariatii firmei, prin eliminarea pericolului imbolnavirii acestora.

In cazul in care persoana ce urmeaza sa se angajeze nu corespunde din punct de vedere medical postului, aceasta va fi consiliata in alegerea altui loc de munca. Medicul de medicina a muncii va preciza ca locul de munca sau meseria propusa nu sunt contraindicate din punct de vedere medical viitorului angajat.

Angajatorul va intocmi Dosarul medical al salariatului. Acesta se completeaza de angajator cu datele viitorului salariat si cu riscurile postului si i se inmaneaza acestuia pentru a se prezenta la medicul de medicina a muncii. Medicul de medicina a muncii stabileste ce investigatii medicale se fac (in functie de post) si apoi completeaza Fisa de aptitudine cu apt/inapt pentru postul respectiv. Dosarul medical ramane la medicul de medicina a muncii, iar un exemplar din Fisa de aptitudine merge la angajator si se ataseaza dosarului de personal al salariatului.

HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor, publicata in Monitorul Oficial nr. 332 din 17 mai 2007, prevede ca examenul medical al lucratorilor la angajarea in munca stabileste aptitudinea/aptitudinea conditio­na­ta/inaptitudinea permanenta sau temporara in munca pentru profesia/functia si locul de munca in care angajatorul ii va desemna sa lucreze privind:
a) compatibilitatea/incompatibilitatea dintre eventualele afectiuni prezente in momentul examinarii si viitorul loc de munca;
b) existenta/inexistenta unei afectiuni ce pune in pericol sanatatea si securitatea celorlalti lucratori de la acelasi loc de munca;
c) existenta/inexistenta unei afectiuni ce pune in pericol securitatea unitatii si/sau calitatea produselor realizate sau a serviciilor prestate;
d) existenta/inexistenta unui risc pentru sanatatea populatiei careia ii asigura servicii.

In functie de rezultatul examenului medical la angajarea in munca, medicul de medicina a muncii poate face propuneri pentru:
a) adaptarea postului de munca la caracteristicile anatomice, fiziologice, psihologice si la starea de sanatate a lucratorului;
b) indrumarea persoanei care urmeaza a fi angajata catre alte locuri de munca;
c) includerea in circuitul informational si operational din sistemul sanitar a acelor persoane care necesita o supraveghere medicala deosebita.

9. Cazierul judiciar

Pentru anumite posturi este necesara prezentarea cazierului judiciar, eliberat potrivit Legii 290/2004 privind cazierul judiciar, republicata in Monitorul Oficial nr. 777 din 13 noiembrie 2009.

Exemplu Cazierul judiciar este necesar, spre exemplu, la angajarea gestionarilor. Astfel, Legea 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garantii si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor agentilor economici, autoritatilor sau institutiilor publice, cu modificarile si completarile ulterioare, impune obligativitatea cazierului la angajarea acestei categorii de personal.

Cazierul judiciar se va elibera in formatul aprobat prin HG 345/2010 pentru aprobarea modelelor formularelor-tip folosite in activitatea de cazier judiciar.
Persoana care doreste eliberarea unui certificat de cazier judiciar se va adresa organelor de politie de la locul de nastere sau de domiciliu si trebuie sa aiba asupra sa:
- actul de identitate (buletin de identitate/carte de identitate ori carte de identitate provizorie);
- timbrul fiscal, in valoare de 2 lei;
- taxa de 10 lei.

10. Repartitia AJOFM

Potrivit art. 113 lit. a) din Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, angajatorii au obligatia de a comunica AJOFM toate locurile de munca vacante, in termen de 5 zile lucratoare de la vacantarea acestora. Neindeplinirea acestei obligatii atrage posibilitatea obligarii angajatorului la plata unei amenzi contraventionale de la 3.000 la 5.000 lei.

In vederea angajarii unei persoane provenind din randurile somerilor, angajatorul va inainta Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca o cerere de repartitie.

In baza acestei cereri, AJOFM va elibera o repartitie. Dispozitia de repartizare se elibereaza numai persoanelor in cautarea unui loc de munca inregistrate in evidenta agentiei pentru ocuparea fortei de munca. Pentru inregistrare, persoana in cautare de loc de munca trebuie sa prezinte buletinul/cartea de identitate (copie si original), actele de studii si de calificare, carnetul de munca, in cazul persoanelor provenite din munca si adeverinta medicala din care sa rezulte ca este apta de munca sau ca are eventuale restrictii medicale.

Angajatorii care incadreaza in munca persoane din randul beneficiarilor de indemnizatie de somaj au obligatia de a anunta in termen de 3 zile agentia pentru ocuparea fortei de munca.

11. Nota de lichidare

Nota de lichidare reprezinta un document din care rezulta situatia debitelor la angajatorul precedent (daca persoana a mai fost angajata). Este posibil ca persoana sa continue raportul de munca, in cumul de functii, cu angajatorul in raport cu care are datorii. Dar daca acest raport de munca a luat sfarsit la angajarea in noua firma, nota de lichidare se poate dovedi utila. Mentionam insa ca acest act nu este in prezent expres cerut de lege.

Exemplu
Potrivit art. 274 din Codul muncii , in cazul in care contractul individual de munca inceteaza inainte ca salariatul sa-l fi despagubit pe angajator, si cel in cauza se angajeaza la un alt angajator sau devine functionar public, retinerile din salariu se fac de catre noul angajator sau noua institutie ori autoritate publica, dupa caz, pe baza titlului executoriu transmis in acest scop de catre angajatorul pagubit.

Inca de la incadrarea in munca veti lua cunostinta de astfel de situatii si veti putea opera retinerile din salariu, necesare acoperirii prejudiciului pe care l-a savarsit noul dvs. salariat angajatorului anterior.

12. Declaratie privind faptul ca nu a desfasurat activitati de politie politica

Pentru anumite posturi (cu deosebire pentru functionarii publici) se solicita o declaratie pe propria raspundere sau adeverinta care sa ateste ca respectivul candidat nu a desfasurat activitati de politie politica.

Primele in procente variabile se evidentiaza in Revisal?

Adaosul la salariul de baza, cum este cazul primelor, reprezinta un element accesoriu si variabil al salariului care se poate acorda in functie de performantele individuale daca partile contractului individual de munca au stabilit astfel.

Salariul de baza si celelalte elemente constitutive ale veniturilor salariale constituie una dintre clauzele contractului individual de munca, conform art. 17 alin. (3) lit. k) si art. 17 alin. (4) din Codul muncii.

Asadar, adaosul la salariu de baza se stabileste in chiar continutul contractului individual de munca la lit. J Salariu dupa cum urmeaza:
J. Salariul
1. Salariul de baza lunar brut: xxxx lei
2. Alte elemente constitutive:
a) sporuri ..............................................;
b) indemnizatii .........................................;
b1) prestatii suplimentare in bani........................;
b2) modalitatea prestatiilor suplimentare in natura.......;
c) alte adaosuri: prime dupa cum urmeaza : ........................... ;
Angajatorul emite o decizie prin care stabileste conditiile acordarii primelor.
HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) prevede la art. 3 alin. (2) lit. g) ca in registru se completeaza salariul de baza si sporurile, astfel cum sunt prevazute in contractul individual de munca.

Conform Specificatiilor Tehnice privind intocmirea si transmiterea Registrului de evidenta a salariatilor (ReviSal) publicate pe site-ul oficial al Inspectiei Muncii elementul salariu va contine salariul de baza lunar brut pentru contractul respectiv.

Prin urmare, in ReviSal se inregistreaza partea fixa a salariului respectiv, salariu de baza lunar brut inscris in contractului individual de munca precum si sporurile evidentiate in contractul individual de munca nu si primele sau alte adaosuri acordate salariatilor.

MODEL de raport de evaluare

Evaluarea s-a facut de catre persoanele desemnate, care nu au dialogat cu salariatul evaluat. Coordonatorul evaluarii a fost ............................., iar Secretarul comisiei de evaluare a fost ..........................

In prima etapa a avut loc o intalnire cu toti evaluatorii, iar pe parcursul derularii procedurii s-au solutionat problemele punctuale ridicate de evaluatori.

Mentionam aspectele pozitive ale evaluarii:

1. Obiectivitatea

Evaluatorilor li s-a solicitat sa lucreze independent unii de altii, sa nu se influenteze (mai ales ca toti evaluatorii erau la randul lor evaluati de alti colegi) si sa nu accepte presiuni din parte subordonatilor.

Cu putine exceptii salariatii au fost evaluati de minim 2 evaluatori, iar rezultatele au fost, in cea mai mare masura, relativ apropiate intre evaluatori (cel mult 0,5 puncte diferenta). In special evaluatorii „rodati” in procedurile anterioare au furnizat  medii foarte apropiate; diferente mai mari au aparut intre evaluatorii fara experienta anterioara (ateliere); diferentele se pot explica partial si prin experientele diferite avute de diferiti superiori cu acelasi salariat. Tocmai de aceea aportul a doi evaluatori a fost benefic, mediile obtinute ponderandu-se intre ele.

2. Seriozitatea
Fiecare dintre evaluatori a acordat o mare atentie evaluarii, desi in aceasta perioada activitatea profesionala a evaluatorilor a fost solicitanta. Intrebarile, problemele ridicate au fost pertinente, fiind insotite de propunerea de solutii, unde a fost cazul. Discutiile au fost purtate sub semnul responsabilitatii pentru rezultatele transmise.

Deoarece am specificat ca nu se face un clasament al departamentelor in functie de medie, ci salariatii din fiecare departament vor fi analizati separat, s-a indepartat o sursa de subiectivitate pentru evaluatori (in genul „media departamentului meu se reflecta si asupra mea, ca superior ierarhic”).

3. Dobandirea experientei

Pentru toate persoanele implicate aceasta procedura, derulata cu caracter pilot (mai putin pentru conducatorii auto) a condus la obtinerea experientei necesare de catre evaluatori.

Putem afirma ca urmatoarea evaluare are baze solide in ce priveste obiectivitatea si experienta evaluatorilor.

Observatii aparute pe parcursul evaluarii:

1. O prima observatie generala este aceea ca nota 5 este echivalentul lui „exceptional”, nu al lui „foarte bine”.

Medii obtinute

Media generala la nivel de unitate se situeaza undeva la 3,60 – 3,75. Acesta este punctul de la care „pornim” inspre atingerea notei 5.

Medii pentru salariati

- Compartiment A: .................
- Compartiment B: ..................
- Compartiment C: ...................

Cu trei exceptii, la Compartimentul A media a scazut fata de evaluarea trecuta cu 0,4 – 0,8 puncte (in cazul unora chiar si mai mult), datorita criteriilor:
- .........................
- .........................
- .........................

2. A doua observatie: destul de multi evaluatori (mai ales cei care au evaluat pentru prima data) s-au simtit obligati sa spuna „eu asa am dat notele, asa am gandit, nu stiu cum au notat ceilalti”. Ideea este ca nu conteaza cum au notat altii, importanta e obiectivitatea. Evaluatorii nu sunt mentionati, nu s-au influentat si nu trebuie sa se influenteze.

3. Fisele individuale cu rezultatele evaluarii vor fi comunicate salariatilor dupa data de ........................... A treia observatie este ca nu comparam sub aspectul punctajului salariati din compartimente diferite (mecanic cu contabil sau cu jurist).

4. Din analiza modului in care s-a derulat procedura a rezultat ca, criteriile au fost intelese corespunzator si aplicate obiectiv. Propunem mentinerea acestor criterii pentru evaluarea viitoare.

Comisia de evaluare a propus la evaluarea trecuta ca acum sa fie stimulati financiar salariatii care au obtinut cele mai bune 3 pozitii in urma evaluarii, concomitent cu concedierea pe motiv de necorespundere profesionala, a ultimilor trei (mai ales daca acestia au punctaj foarte scazut).

De asemenea, se poate efectua o reajustare a salariilor in functie de punctaje:
- cu atentionarea celor care obtin punctaje mici, dar au salariul de incadrare mare;
- cu cresterea salariilor celor care au punctaje mai mari.

In acest fel evaluarea isi atinge scopul motivator, ducand la selectarea salariatilor cu adevarat performanti, la dorinta celor din clasamentul “de mijloc” de a fi performanti si la concedierea celor neperformanti.

Coordonator evaluare,
...................................

Util: Criteriile de selectie a salariatilor care beneficiaza de tichete de masa

Supunem astazi atentiei dumneavoastra cazul unei societati care doreste sa acorde bonuri de masa in mod diferentiat angajatilor, de exemplu, in functie de comisioanele primite de unii angajati in limita zilelor lucratoare dintr-o luna. Vom stabili in ce masura acest lucru este posibil. Se face mentiunea ca firma nu are nimic stipulat in acest sens la nivel de CCM.

Solutia:

Potrivit art. 1 alin.(1) din Legea 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, salariatii din cadrul societatilor comerciale, regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum si din cadrul unitatilor cooperatiste si al celorlalte persoane juridice sau fizice care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca pot primi o alocatie individuala de hrana, acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral pe costuri de angajator.

Art. 2 din Norma de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa stabileste ca angajatorii, impreuna cu organizatiile sindicale legal constituite sau cu reprezentantii salariatilor, dupa caz, vor stabili prin contractele colective de munca clauze privind acordarea alocatiei individuale de hrana sub forma tichetelor de masa, care sa prevada:

a) numarul salariatilor din unitate care pot primi lunar tichete de masa, precum si valoarea nominala a tichetului de masa, in limita celei prevazute de lege, tinand seama de posibilitatile financiare proprii ale angajatorilor;
b) numarul de zile lucratoare din luna pentru care se distribuie tichete de masa salariatilor;
c) criteriile de selectie privind stabilirea salariatilor care primesc tichete de masa, tinand seama de conditiile concrete de lucru in care isi desfasoara activitatea unele categorii de salariati, de prioritatile socioprofesionale si de alte elemente specifice activitatii.

Asadar, textul de lege prevede ca angajatorii, impreuna cu organizatiile sindicale legal constituite sau cu reprezentantii salariatilor, dupa caz, vor stabili prin contractele colective de munca si criteriile de selectie privind stabilirea salariatilor care primesc tichete de masa, tinand seama de conditiile concrete de lucru in care isi desfasoara activitatea unele categorii de salariati, de prioritatile socioprofesionale si de alte elemente specifice activitatii.
In speta, daca exista contract colectiv de munca la nivel de unitate, criteriile de selectie trebuiesc negociate de partenerii sociale si incluse in acest contract.

Astfel, selectia salariatilor care urmeaza sa beneficieze de tichete de masa poate fi facuta dupa criterii prevazute in contractul colectiv de munca cata vreme un astfel de contract s-a incheiat la nivel de unitate.
 

Suspendarea CIM impiedica cercetarea disciplinara | Radierea sanctiunii disciplinare

Analizam mai jos cazul unui salariat care trebuie convocat la sedinta Comisiei de cercetare prealabila, insa intra in concediu medical pana la 31 ianuarie a.c., adresand ulterior o cerere angajatorului in care solicita suspendarea CIM pentru concediu pentru cresterea copilului, incepand cu 30 ianuarie.

Vom stabili cum va proceda comisia de cercetare in aceasta situatie, precum si cat timp se poate suspenda cercetarea disciplinara daca salariatul ramane in concediu peste 12 luni. In cazul in care nu se poate finaliza cercetarea, vom vedea in ce masura se poate opera radierea unei sanctiuni anterioare.

Solutia:

Contractul individual de munca se suspenda de drept in cazul concediului pentru incapacitate temporara de munca in baza art. 50 lit. b) din Codul muncii, republicat.

Totodata, contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa salariatului, in cazul concediului pentru cresterea copilului in temeiul art. 51 alin. (1) lit. a) din Codul muncii , republicat.

Art. 49 alin. (6) din Codul muncii , republicat, stabileste ca in cazul suspendarii contractului individual de munca se suspenda toate termenele care au legatura cu incheierea, modificarea, executarea sau incetarea contractului individual de munca, cu exceptia situatiilor in care contractul individual de munca inceteaza de drept.

Pe cale de consecinta derularea procedurii de cercetare disciplinara prealabila nu se poate desfasura in privinta salariatului al carui contract individual de munca este suspendat.
 Art. 252 alin. (1) din Codul muncii , republicat, prevede ca angajatorul dispune aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.

Practica judiciara si doctrina au statuat ca termenele de 30 de zile, respectiv de 6 luni sunt termene de prescriptie extinctiva, pe cale de consecinta sunt susceptibile de suspendare si intrerupere.

Prin urmare, pe perioada concediului medical si a concediului pentru cresterea copilului termenul de aplicare a sanctiunii disciplinare este suspendat, angajatorul neputand desfasura cercetarea disciplinara si emite decizie de sanctionare pe aceste perioade.

Legiuitorul nu a prevazut in mod expres un termen limita pana la care se poate suspenda cercetarea disciplinara, asa incat apreciem ca aceasta va dura atata timp cat exista si in functie de durata cauzelor de suspendare ale contractului individual de munca.

In ceea ce priveste radierea sanctiunii disciplinare aplicate anterior, potrivit dispozitiilor art. 248 alin. (3) din Codul muncii , republicat, sanctiunea disciplinara se radiaza de drept in termen de 12 luni de la aplicare, daca salariatului nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara in acest termen. Radierea sanctiunilor disciplinare se constata prin decizie a angajatorului emisa in forma scrisa.

Asadar, radierea intevine de drept, ope legis, daca salariatului nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara in termen de 12 luni de la aplicarea sanctiunii disciplinare anterioare.

Ce documente sunt obligatorii in dosarul fiecarui angajat?

Legea nu prevede ce trebuie sa contina procedura de evaluare, legiuitorul acordand libertatea stabilirii acesteia la nivelul fiecarui angajator. In cadrul acestei proceduri angajatorul va stabili si periodicitatea evaluarii.
Daca ati stabilit periodicitatea evaluarii anual, consideram ca evaluarea se va realiza o data la 12 luni.
Criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului reprezinta unul dintre elementele contractului individual de munca potrivit art. 17 alin. (4) coroborat cu alin. (3) lit. e) din Codul muncii.
De aceea, criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului se regasesc in continutul contractului individual de munca conform OMMSS 64/2003 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de munca astfel cum a fost modificat prin OMMFPS 1616/2011.
Clauza contractuala privitoare la criteriile de evaluare a salariatilor face parte din rândul celor esentiale si obligatorii ale contractului individual de munca.
Astfel, evaluarea se va putea realiza dupa criteriile de evaluare astfel cum au fost prevazute in contractul individual de munca.
Daca evaluarea nu se realizeaza folosind criteriile de evaluare astfel cum sunt prevazute in contractul individual de munca, rezultatele acesteia nu vor putea fi folosite in detrimentul salariatului (pentru concedierea lui ca necorespunzator profesional, la selectia personalului care urmeaza sa fie disponibilizat etc.).
Cu privire la dosarul personal al salariatilor facem urmatoarele precizari:
- incepand cu data de 1 august a.c., data intrarii in vigoare a acestui act normativ, angajatorul are obligatia de a intocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariati, de a-l pastra in bune conditii la sediu, precum si de a-l prezenta inspectorilor de munca, la solicitarea acestora (art. 8 din HG 500/2011).

Dosarul personal al salariatului cuprinde cel putin urmatoarele documente:
- actele necesare angajarii,
- contractul individual de munca;
- actele aditionale si celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca;
- acte de studii/certificate de calificare, precum si orice alte documente care certifica legalitatea si corectitudinea completarii in registru.

La solicitarea scrisa a salariatului sau a unui fost salariat angajatorul este obligat sa ii elibereze acestuia:
a) copii ale documentelor existente in dosarul personal;
b) copii ale paginilor din registrul electronic care cuprind inscrierile referitoare la persoana sa si/sau un document care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate, astfel cum rezulta din registrul general de evidenta si din dosarul personal, in termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii.

Documentele sunt eliberate in copie certificata de reprezentantul legal al angajatorului sau de persoana imputernicita de angajator pentru conformitate cu originalul.
Dupa cum observam, legiuitorul nu enumera in mod limitativ si expres documentele incluse in dosarul personal al salariatului, acest lucru conducand la o practica diferita si la nivelul inspectoratelor teritoriale de munca.
Astfel, dosarele de personal ale salariatilor trebuie sa cuprinda:
- dovada realizarii obligatiei de informare prevazuta la art. 17 din Codul muncii ;
- cerere de angajare;
- curriculum vitae;
- acte stare civila;
- acte de studii si calificare;
- fisa de aptitudini,
- contractul individual de munca care va cuprinde salariul si elementele constitutive ale acestuia potrivit legii,
- actele aditionale si celelalte acte referitoare la executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractelor individuale de munca;
- actele de identitate;
- avizul medical;
- actele de studii;
- fisa postului;
- acte aditionale la contractele individuale de munca;
- acte privind cercetarea si aplicarea sanctiunilor disciplinare;
- permisul de munca (in cazul salariatilor cetateni straini) – n.n. autorizatia de munca;
- certificatul de cazier judiciar (unde este cazul).

ITM -ul de exemplu, solicita urmatoarele documente pentru incheierea contractului individual de munca:
- cartea (buletinul) de identitate, prin care se face dovada cetateniei si a domiciliului (Legea 105/1996);
- curriculum vitae cuprinzand principalele date biografice si profesionale;
- actele (certificate, diplome, atestate) privind existenta studiilor si a calificarii necesare pentru executarea viitoarelor obligatii de serviciu (intr-o anumita functie sau meserie);
- avizul medical;
- recomandare de la ultimul loc de munca;
- pentru cei ce urmeaza a fi angajati gestionari, vor prezenta o dovada eliberata de agentul economic, autoritatea sau institutia publica in care a fost anterior incadrat, din care sa rezulte ca nu a produs pagube sau in situatia in care a produs, natura acestora si daca ele au fost acoperite (art. 6 din Legea 22/1969 );
- actul de repartizare in munca pentru:
- absolventi ai institutiilor de invatamant
- someri
- beneficiari de ajutor social;
- persoane handicapate.
- livretul militar sau adeverinta de recrutare (Legea 46/1996);
- cazier judiciar;
- nota de lichidare;
- permisul de munca in cazul cetatenilor straini.

La aceste documente am putea mentiona si copii de pe actele de nastere ale copiilor, necesare pentru deducerea personala (Codul fiscal - Legea 571/2003 , modificata si completata).

Model decizie colectiva de modificare a salariilor de la 700 lei la 750 lei

S.C. __________________ S.R.L. ________
Str. _____________, numarul ___
Cod fiscal __________________________



DECIZIE COLECTIVA DE MODIFICARE A SALARIILOR
ANGAJATILOR S.C. ____________ S.R.L.
Nr. ___ / 31.01.2013


Potrivit prevederilor HG 23/22.01.2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata - publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 52 din 23 ianuarie 2013 ? este necesara cresterea nivelului salariului minim pentru angajatii societatii noastre.

Avand in vedere cele mentionate mai sus, S.C. ____________ S.R.L., incepand cu data de 01.02.2013, emite prezenta decizie colectiva prin care se majoreaza salariul de baza lunar brut al al urmatorilor salariati, cu contract individual de munca, iar salariile acestora vor fi:
(tabel cu urmatoarele capete)

Nr. crt.
Numele si prenumele salariatului
Cod Numeric
Personal Salariat
Functie angajat in cadrul companiei
Salariile de incadrare
Salariul pana la 31.01.2013 (RON) si Salariul dupa 01.02.2013 (RON)
(treceti numele in tabel):

1
2
3
4
5
6
7
8
9

Prezenta decizie va fi intocmita in 2 exemplare, din care unul pentru societate si unul pentru dosar general Dep. R.U., urmand ca apoi societatea sa faca cunoscut angajatilor modificarea de salariu.


Data, S.C. _____________ S.R.L. _____________

Administrator ____________
___________________________ L.S.

Inspector resurse umane, SSM, PSI. Externalizare activitati

O S.C. cu un numar de 38 salariati doreste sa desfiinteze singurul post de inspector resurse umane, singurul post de inspector sanatate si securitate in munca si singurul post de inspector PSI. din ratiuni economice.

Intentioneaza sa externalizeze aceste activitati, pentru a miscsora cheltuielile

Intrebare: Societatea doreste sa apeleze la o societate externa care sa indeplineasca atributiile celor trei salariati. Este legal acest lucru?

Raspuns: In ceea ce priveste persoana care ocupa postul de inspector resurse umane, legislatia nu prevede obligativitatea existentei acestui post la nivelul angajatorilor, asa incat apreciem ca angajatorul va putea sa externalizeze activitatile desfasurate de catre salariatul angajat pe functia de inspector resurse umane.

Referitor la activitatea din domeniul securitatii si sanatatii in munca, aceasta se poate externaliza numai in conditiile in care legea nu se prevede obligativitatea efectuarii activitatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca (SSM) prin personal propriu.
Astfel, activitatea specifica de SSM trebuie sa se desfasoare in concordanta cu prevederile legale care o reglementeaza, respectiv Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca si Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 aprobate prin HG 1425/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare.

In privinta societatii cu 38 de angajati sunt obligatorii a fi indeplinite cerintele stabilite de art. 17 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, aprobate prin HG 1425/2006 astfel cum au fost modificate si completate prin HG 955/2010 .
Potrivit art. 17 alin. (1) din aceste norme metodologice, in cazul intreprinderilor care au intre 10 si 49 de lucratori inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a)sunt respectate prevederile art. 16 alin. (1) lit. a)- c);
106/2007, operatorii economici au obligatia sa angajeze cel putin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor, daca indeplinesc unul dintre urmatoarele criterii:

a)detin sau isi desfasoara activitatea in:
1. cladiri civile din categoriile de importanta exceptionala si deosebita (A/B), incadrate conform reglementarilor tehnice specifice, indiferent de aria construita, regimul de inaltime sau destinatie;
2. cladiri pentru comert cu suprafata desfasurata mai mare de 1.000 m2;
3. structuri de primire turistica cu functiuni de cazare de tipul: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, hosteluri, minihoteluri, bungalow-uri, cabane turistice, sate de vacanta, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice si altele similare, inclusiv unitatile de alimentatie din incinta acestora, cu peste 200 de locuri la nivelul operatorului economic;
4. cladiri sau spatii amenajate in cladiri, avand destinatia de ingrijire a sanatatii, cu peste 100 de paturi;
5. teatre, cu peste 200 de locuri;
6. sali de sport, sali de spectacol, cladiri pentru activitati sportive cu peste 600 de locuri;
b) desfasoara activitati in constructii si instalatii cu risc mediu si mare de incendiu, definit conform reglementarilor tehnice specifice si au peste 50 de angajati.

Potrivit dispozitiilor art. 3 din aceleasi criterii, operatorii economici si consiliile locale care nu se incadreaza in criteriile prevazute la art. 1 sau 2 au obligatia sa desemneze, in conditiile legii, persoane care sa indeplineasca prin cumul atributiile privind apararea impotriva incendiilor ori sa incheie contract cu persoane fizice sau juridice autorizate conform legii.

Prin urmare, numai daca societatea nu se incadreaza in dispozitiile anterior mentionate, nefiind obligata ca operator economic sa angajeze un cadru tehnic/personal de specialitate, poate desemna din randul personalului propriu un salariat care sa indeplineasca si atributii specifice in domeniul apararii impotriva incendiilor sau poate incheia un contract cu o persoana fizica sau juridica atestata, in conditiile legii.

Daca insa societatea se incadreaza in aceste criterii de stabilire a operatorilor economici care au obligatia de a angaja cel putin un cadru tehnic sau personal de specialitate cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor atunci nu va putea externaliza aceasta activitate.

Asigurare fara plata contributiei. Deducerea personala

Vom stabili mai jos in ce masura este posibil ca un salariat sa aiba doi coasigurati, precum si care vor fi actele necesare si procedura de indeplinit. Totodata, vom stabili daca salariatul respectiv beneficiaza de o deducere suplimentara.

Solutia:

Beneficiaza de asigurare fara plata contributiei sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate (art. 213 alin. (1) lit. b) din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii). Daca mama si tatal asiguratului nu au venituri proprii au dreptul sa beneficieze de asigurare fara plata contributiei.

Documentele necesare sunt stabilite la art. 20 alin. (1) lit. d) din Norma metodologica privind stabilirea documentelor justificative pentru dobandirea calitatii de asigurat, respectiv de asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor datorate Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS) aprobata prin OCNAS 617/2007, dupa cum urmeaza:

- acte de identitate;
- documente care sa ateste relatia de rudenie cu persoana asigurata (certificate de nastere);
- declaratii pe proprie raspundere din care sa rezulte canu realizeaza venituri proprii;
- declaratie pe propria raspundere a persoanei asigurate prin care aceasta declara ca are in intretinere persoanele respective;

Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1.000 lei inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere - 250 lei;
- pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere - 350 lei;
- pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere - 450 lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere - 550 lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere -650 lei.

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.0001 lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acorda deducerea personala. Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar.

Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:
a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 m2 in zonele montane;
b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata.

Astfel, daca parintii salariatului nu obtin venituri proprii si sunt in intretinerea salariatului, acesta va beneficia de deducerea personala in conditiile mentionate.
 

acordarea tichetelor de masa ale salariatilor pensionati gradul III

Vom vedea, prin randurile urmatoare, in ce masura persoanele angajate cu contract de munca la o societate comerciala , fiind pensionari cu pensie gradul III, pot sa beneficieze de tichete de masa si in ce conditii.

Solutia:

In temeiul art. 103 din Codul muncii , republicat, salariatul cu fractiune de norma este salariatul al carui numar de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numarului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma intreaga comparabil.

Astfel, in situatia in care numarul de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numarului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma intreaga comparabil, contractul individual de munca este cu timp partial.

Salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de toate drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile (art. 106 din Codul muncii republicat).

Potrivit dispozitiilor art. 6 alin. (1) din Legea 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu modificarile si completarile ulterioare, salariatul poate utiliza, lunar, un numar de tichete de masa cel mult egal cu numarul de zile in care este prezent la lucru in unitate. Totodata, art. 9 din acelasi act normativ salariatul are obligatia sa restituie angajatorului, la finele fiecarei luni, precum si la incetarea contractului individual de munca, tichetele de masa neutilizate.

In acelasi sens, art. 15 din Normele de aplicare a Legii 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, aprobate prin HG 5/1999 , numarul de tichete utilizate de un salariat intr-o luna este cel mult egal cu numarul de zile lucratoare in care este prezent la lucru in unitate si nu poate depasi numarul de zile lucrate stabilit de angajator.
Din coroborarea acestor dispozitii legale rezulta ca salariatii pot beneficia de un tichet de masa pentru fiecare zi in care isi desfasoara efectiv activitatea, fiind prezenti la locul de munca.
Astfel, tichetele de masa se acorda in functie de numarul de zile lucratoare in care salariatul este prezent la lucru in unitate si nu in functie de numarul de ore lucrate.

Prin urmare, pentru salariatii care, in temeiul legii, au programul de lucru redus, o zi lucrata reprezinta ziua redusa la jumatate de norma.

este coeficientul aplicat la salariul minim pentru cei cu studii superioare?

In ceea ce priveste obligatia ce incumba angajatorilor in privinta stabilirii salariilor angajatilor cu respectarea unor coeficienti minimi de ierarhizare, aceasta are ca izvor dispozitiile conventionale cuprinse in contractele colective de munca.

CCMUN pe anii 2007-2010 prevedea astfel de coeficienti minimi, a caror respectare era obligatorie pentru stabilirea salariilor. Dupa modelul CCMUN multe contracte colective la nivel de ramura au preluat reglementarea unor coeficienti minimi obligatorii pentru stabilirea salariilor angajatilor de la nivelul unitatilor carora li se aplica dispozitiile respectivelor contracte. Astfel, contractele colective de munca la nivel de unitate au preluat clauzele din contractele colective la nivel de ramura si/sau la nivel national. In lipsa unui contract colectiv aplicabil, contractul colectiv unic la nivel national si-a produs efectele asupra tuturor salariatilor.

Astfel, chiar daca nu aveti, in contractul colectiv de munca la nivel de unitate, aceste grile de ierarhizare, ele au fost aplicate in unitatea dvs.

Prin urmare, nu exista o obligatie legala in sarcina angajatorului de stabilire a salariilor angajatilor cu respectarea coeficientilor minimi de ierarhizare, ci una conventionala, izvorul acestei obligatii constituindu-l contractele colective de munca.

Daca in acest moment exista un contract colectiv in derulare, in conformitate cu specificatiile anterioare, el va constitui izvor de drept si temei pentru acordarea drepturilor prevazute in acesta pentru salariatii incadrati la respectivii angajatori.

In concluzie, atat salariul minim pentru studii superioare cat si salariul pentru personalul calificat sau cel pentru personalul necalificat VA FI EGAL CU SALARIUL SALARIATULUI COMPARABIL (art. 5 din Codul muncii ) si nu poate fi mai mic de 700 lei, respectiv 750 lei incepand cu data de 1 februarie 2013 (Hotararea Guvernului nr. 23/2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 52 din 23 ianuarie 2013).

Orice invoire neplatita trebuie inregistrata in Revisal?

Invoirea se acorda de catre angajator, atunci cand este de acord cu solicitarea salariatului de a lipsi temporar de la locul de munca in vederea rezolvarii unor interese personale.

Invoirea nu este reglementata legal. In baza principiului libertatii de vointa a partilor contractului individual de munca, in practica, fara a exista o prevedere legala, se utilizeaza si invoirea salariatului de la serviciu, cu plata salariului. Invoirea nu reprezinta o suspendare a contractului individual de munca. In practica, invoirea se acorda, de regula, atunci cand pentru rezolvarea unor interese personale este necesara absenta salariatului de la locul de munca pentru cateva ore sau pentru o zi.

Asadar, nefiind suspendat contractul de munca pentru invoire, nu se inregistreaza in ReviSal insa se face plata salariului. Nu exista invoire neplatita.

Potrivit art. 153 din Codul muncii , pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concediu fara plata.

Durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

Concediul fara plata se acorda de catre angajator salariatului, in baza acordului de vointa al partilor.

Concediul fara plata se acorda numai la cererea salariatului.

Pe durata concediului fara plata contractul de munca se suspenda, chiar si pentru o zi.

Pentru inregistrarea concediilor fara plata in registrul general de evidenta a salariatilor (ReviSal) pentru o zi, se procedeaza astfel:
Exemplu: daca salariatul solicita concediu fara plata pentru ziua de 19.12.2012
a) Data inceput suspendare 19.12.2012;
b) Data sfarsit suspendare 19.12.2012;
c) Data incetare suspendare 19.12.2012.

Se poate corecta in Revisal inregistrarea dublata a unui CIM?

1.Preluare
2.Instalare
3.Introducerea datelor despre Angajator
4.Introducerea datelor despre Salariati si Contracte
5.Actualizarea datelor despre Angajator
6.Actualizarea datelor despre Salariati si Contracte
7.Transmiterea registrului electronic

In aplicatia ReviSal un contract poate suferi urmatoarele tipuri de modificari/corectii:
1.Functie/ocupatie
2.Incetare contract
3.Tipul contractului
4.Reactivare contract
5.Numar/data contract
6.Loc de munca

Stergerea unui contract individual de munca inregistrat din eroare nu este permisa de aplicatie.

In practica, intr-o astfel de situatie se opereaza incetarea unuia din cele doua contracte cu explicatia de eroare de inregistrare. Insa, acest lucru nu este legal intrucat pentru a inceta contractul individual de munca el trebuie sa existe. Or, in cazul unei inregistrari duble unul dintre contracte nu exista fapt astfel ca, nu poate fi incetat un contract inexistent.

In consecinta, pentru rezolvarea situatiei trebuie sa va adresati inspectoratului teritorial de munca (ITM).

CIM pe durata determinata pentru inlocuirea titularului de post. Momentul incetarii CIM

Analizam mai jos cazul unei salariate cu CIM pe perioada determinata pe 3 luni i s-au intocmit ulterior alte 3 acte aditionale.

1. AA de prelungire perioada cu un an pana la 15.10.2012.

2. la 15.10.2012 se intocmeste AA cu prelungire perioada determinata pana la revenirea titularului de post din CIC.
3. AA de prelungire perioada determinata pe 6 luni, incepand cu 15.02.2013 pana la 25.08.2013.

Vom stabili in ce masura se poate rezilia contractul persoanei care inlocuieste pe baza ultimului act aditional in ciuda faptului ca titularul postului nu se va intoarce din CIC nici la 25.08.2013 (se afla in CIC cu al 2-lea copil).

Solutia:

Potrivit art. 83 lit. a) din Codul muncii , republicat, contractul individual de munca poate fi incheiat pentru o durata determinata pentru inlocuirea unui salariat in cazul suspendarii contractului sau de munca, cu exceptia situatiei in care acel salariat participa la greva.

Totodata, art. 84 alin. (2) din acelasi cod, in cazul in care contractul individual de munca pe durata determinata este incheiat pentru a inlocui un salariat al carui contract individual de munca este suspendat, durata contractului va expira la momentul incetarii motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de munca al salariatului titular.
Daca in speta a fost intocmit un contract individual de munca (CIM) pe durata determinata pentru a inlocui un salariat al carui contract de munca este suspendat, atunci durata contractului incheiat pe durata determinata va expira la momentul incetarii motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de munca al salariatului titular. Cu alte cuvinte, CIM pe durata determinata va inceta la momentul revenirii salariatului titular ca urmare a incetarii/expirarii concediului de crestere a copilului care a determinat suspendarea CIM al acestuia.

Aceasta prevedere are caracter imperativ, prin urmare nu se poate deroga de la aceasta regula prin vointa partilor, asa incat contractul individual de munca al persoanei care inlocuieste titularul de post va inceta de drept la data revenirii la munca a titularului de post.

Apreciem ca pana la momentul expirarii, CIM incheiat pe durata determinata pentru inlocuirea salariatului titular va putea inceta intr-un alt mod cu respectarea dispozitiilor Codului muncii , respectiv prin concediere, demisie sau prin acordul partilor.
 

Se pot opera retineri din salariu pentru activitatea neprestata?

Conform art. 148 din Codul muncii , pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata. Durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. Concediile fara plata se pot acorda pe zile lucratoare, nu pe ore.

In baza principiului libertatii de vointa a partilor contractante, fara a exista o prevedere legala, se utilizeaza si invoirea salariatului de la serviciu, cu plata salariului. De regula invoirea se acorda de angajator, daca este de acord cu solicitarea angajatului, atunci cand acesta urmeaza a-si realiza anumite interese personale deosebite.

In anumite cazuri, angajatorul are obligatia de a invoi salariatul(spre exemplu, in cazul salariatilor chemati ca martori in procesele penale, in procesele civile, etc).

In consecinta, daca salariatul este invoit retinerile din salariu nu se justifica. Daca, insa, salariatul este in concediu fara plata sau absenteaza nemotivat el nu poate fi retribuit pentru o activitate pe care nu a prestat-o. Aceasta, intrucat, potrivit art. 154 din Codul muncii , pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani.

Este adevarat ca, potrivit art. 164 alin.(1) din Codul muncii , nici o retinere din salariu nu poate fi operata in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege .Este vorba, insa, de salariul care se cuvine salariatului in raport cu munca prestata de acesta, asa cum prevede art. 154 din Codul muncii.

In consecinta, daca un salariat absenteaza nemotivat sau se afla in concediu fara plata el nu poate fi platit pentru timpul respectiv, aceasta nefiind o retinere din salariu in sensul prevazut de art. 164 din Codul muncii.

Asa fiind, in cazul prezentat, retinerile din salariu nu se opereaza in baza unui angajament de plata sau prin dispozitie de incasare.

De altfel, in niciun alt caz retinerile din salariu nu pot fi operate in baza unui angajament de plata. Astfel, in cazul producerii unui prejudiciu de catre salariat, angajatorul nu poate retine, in lipsa unei hotarari judecatoresti, contravaloarea prejudiciului din salariul cuvenit salariatului intrucat textul art.164 este imperativ in a interzice orice retinere din salariu, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege. In acest caz, luarea unor angajamente de plata cu scopul de a constitui „titlu de creanta" impotriva salariatului, nu poate fi recunoscuta ca act de constatare in mod unilateral a prejudiciului cauzat de salariat si ca titlu in baza caruia sa se procedeze la retineri din salariu. Recunoasterea extrajudiciara facuta de salariat la solicitarea angajatorului nu este o cauza reglementata de lege, iar pe de alta parte nu pot fi operate retineri cu titlu de daune cauzate angajatorului decat daca datoria salariatului este constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.
Prin urmare, eventualul acord scris exprimat de salariat sub forma semnarii unui angajament de plata nu indreptateste angajatorul sa faca retineri din salariul cuvenit salariatului.

Salariatul isi poate asuma un angajament de plata pentru acoperirea prejudiciului cauzat angajatorului. Dar, avand in vedere ca acesta nu constituie titlu executoriu, in cazul in care salariatul este de acord sa plateasca, utilitatea angajamentului se manifesta doar sub aspect probatoriu, in cadrul procesului declansat de angajator pentru recuperarea daunelor ce i-au fost cauzate.

Putem scoate salariile compensatorii din Regulamentul intern?

Regulamentul intern este reglementat de dispozitiile art. 241 – 246 din Codul muncii ,
Astfel, regulamentul intern se Intocmeste de catre angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.

In conformitate cu dispozitiile art. 242 din Codul muncii regulamentul intern cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:
a) reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii;
b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii;
c) drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor;
d) procedura de solutionare a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale salariatilor;
e) reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;
f) abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;
g) reguli referitoare la procedura disciplinara;
h) modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice;
i) criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor.
Potrivit art. 243 din Codul muncii regulamentul intern se aduce la cunostinta salariatilor prin grija angajatorului si isi produce efectele fata de salariati din momentul incunostintarii acestora.

Obligatia de informare a salariatilor cu privire la continutul regulamentului intern trebuie indeplinita de angajator.

Modul concret de informare a fiecarui salariat cu privire la continutul regulamentului intern se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, dupa caz, prin continutul regulamentului intern.

Regulamentul intern se afiseaza la sediul angajatorului.

Orice modificare ce intervine In continutul regulamentului intern este supusa procedurilor de informare prevazute la art. 243 din Codul muncii .

Totodata, orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispozitiile regulamentului intern, In masura in care face dovada incalcarii unui drept al sau.

Controlul legalitatii dispozitiilor cuprinse in regulamentul intern este de competenta instantelor judecatoresti, care pot fi sesizate in termen de 30 de zile de la data comunicarii de catre angajator a modului de solutionare a sesizarii formulate potrivit alin. (1).

In lipsa unor prevederi legale exprese in acest sens, apreciez ca nimic nu impiedica ca printr-un inscris separat sa se modifice/completeze regulamentul intern intocmit initial. Denumirea de Anexa o consider mai apropriata inscrisului prin care se modifica regulamentul initial. Veti avea in vedere ca pentru modificarea prevederilor cuprinse in regulamentul intern angajatorul trebuie sa respecte dispozitiile legale stabilite pentru elaborarea acestuia.

Astfel, modificarea regulamentului intern se va face de catre angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz. Totodata, angajatorul are obligatia de informare a salariatilor cu privire la aceste modificari ale continutul regulamentului intern si de a afisa la sediul angajatorului aceste modificari, in baza art. 244 coroborat cu art. 243 din Codul muncii , republicat.

Aceste modificari ale regulamentului intern isi vor produce efectele fata de salariati de la momentul incunostiintarii lor asupra modificarilor intervenite.

In ceea ce priveste excluderea din regulamentul intern a unor prevederi trebuie avut in vedere ca prin aceasta sa nu fie incalcate dispozitiile art. 242 din Codul muncii , respectiv prevederile eliminate sa nu fie dintre cele obligatoriu a fi cuprinse in regulamentul intern.

Atragem, totodata, atentia ca in cazul in care ajutoarele si salariile compensatorii in speta sunt prevazute intr-un contract colectiv de munca incheiat la un nivel superior si aplicabil angajatorului, prevederile contractului colectiv de munca aplicabil sunt obligatorii indiferent daca acestea se regasesc sau nu in regulamentul intern.
 

Acordarea CO salariatului cu timp de munca inegal

Art. 145 din Codul muncii , republicat, stabileste ca durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare. Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

Sarbatorile legale in care nu se lucreaza, precum si zilele libere platite stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.

Alin. (4) al art 145 din Codul muncii , republicat, potrivit caruia durata concediului anual de odihna pentru salariatii cu contract individual de munca (CIM ) cu timp partial se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, a fost abrogat prin OUG 652005 . In temeiul acestui articol stabilirea concediului de odihna al unui salariat cu CIM partial se facea in functie de norma de munca.

Din momentul abrogarii acestui articol concediului de odihna al salariatilor cu CIM cu timp partial nu se mai calculeaza proportional cu timpul efectiv lucrat, adica in functie de norma de munca, salariatii avand dreptul, indiferent de norma de lucru, la un concediu de odihna anual de minimum 20 de zile lucratoare in baza art. 145 alin. (1) din Codul muncii , republicat.

Art. 148 alin. (2) din Codul muncii , republicat, prevede ca durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

Prin urmare, chiar daca ipotetic toti salariatii pot avea un concediu de minimum 20 de zile lucratoare, in fapt durata efectiva a concediului de odihna anual se acorda proportional cu activitatea prestata de salariat intr-un an calendaristic, ceea ce insemna ca se acorda proportional cu perioada lucrata din anul calendaristic.

Pe cale de consecinta rezulta ca nu toti salariatii vor beneficia efectiv de 20 de zile concediu de odihna pe an, ci doar cei care au lucrat un an integral.

Asadar durata concediului de odihna anual se acorda proportional cu activitatea prestata in anul calendaristic in functie de numarul de zile lucrate si nu in functie de numarul de ore lucrate.
In cazul angajatului care desfasoara activitate 2 sau 4 ore pe luna in baza contractului individual de munca cu timp partial consideram ca acestuia i se va acorda concediu de odihna proportional cu activitatea prestata in anul calendaristic.

Astfel, pentru 255 de zile lucratoare pe an salariatii au dreptul la un concediu de odihna de minimum 20 zile.

Nu este foarte clar ce reprezinta 80 de ore pe luna. Sunt 10 zile a cate 8 orezi?
Pentru un raspuns exact sunt necesare mai multe detalii.
Daca salariatul lucreaza numai 10 zile din cele 21-22 de zile lucratoare si la nivel de unitate concediul de odihna este de 21 de zile lucratoare, avem:

Pentru o medie de 21 de zile lucratoare pe luna:
21 zile : 12 luni = 1,75 zileluna pentru un program complet de 21 zileluna
1,75 : 21 = 0,083 zi
0,083 x 10 zile = 0,83 zileluna
0,83 zileluna x 12 luni = 9,96 respectiv 10 zile CO pe an

Raspunsul este valabil, daca salariatul lucreaza maximum 10 zile pe luna si nu lucreaza in fiecare zi.

Daca salariatul lucreaza zilnic, de exemplu intr-o zi lucreaza 2 ore si in alta zi 4 ore si prin cumulul orelor a reiesit un numar de 80 ore/luna de activitate, in aceasta situatie salariatul beneficiaza pentru o luna de munca de doua zile de CO (1,75 zile pe luna) daca in contractul individual de munca sau in contractul colectiv de munca aplicabil nu exista o clauza mai favorabila salariatului.

Sanctionarea disciplinara

Supunem astazi atentiei dumneavoastra cazul unei agentii de munca temporara care detine un numar de angajati aflati la dispozitia unui utilizator din alta tara.  Angajatii au primit cazare in locuinte inchiriate de agentie si transport la locul de munca cu masinile agentiei. Deoarece s-au produs unele pagube, societatea doreste sa introduca un set de reguli, obligatii si raspunderi in ce priveste folosirea locuintei de serviciu.

Solutia:

Reguli precum disciplina muncii in unitate, drepturile si obligatiile salariatilor, procedura disciplinara pot fi stabilite de angajator in regulamentul intern. Astfel, regulamentul intern este un act juridic al angajatorului, elaborat cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, prin care se stabilesc o serie de reguli aplicabile la locul de munca.

Conform art. 242 din Codul muncii, regulamentul intern cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii:

a) reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii;
b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii;
c) drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor;
d) procedura de solutionare a cererilor sau a reclamatiilor individuale ale salariatilor;
e) reguli concrete privind disciplina muncii in unitate;
f) abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile;
g) reguli referitoare la procedura disciplinara;
h) modalitatile de aplicare a altor dispozitii legale sau contractuale specifice;
i) criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor.

La elaborarea regulamentului intern, angajatorul are obligatia sa respecte prevederile legale. Astfel, spre exemplu, in regulamentul intern angajatorul nu poate stabili alt regim sanctionator decat cel stabilit de Codul muncii sau de statute aprobate prin legi speciale.

In consecinta, cu respectare prevederilor legale puteti introduce in regulamentul intern reguli si obligatii pentru salariati in ceea ce priveste folosirea locuintei si autoturismului puse la dispozitie de angajator dar si reguli cu privire la comportamentul fata de colegi.

Pentru nerespectarea acestor reguli salariatii pot raspunde disciplinar in conditiile Codului muncii. Potrivit art. 247 alin. (1) din Codul muncii , republicat, angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara.

Alin. (2) al aceluiasi articol stabileste ca abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.

Angajatorul are dreptul de a aplica sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara, cu respectarea prevederilor legale privind procedura disciplinara prealabila si cu respectarea principiului potrivit caruia pentru aceeasi abatere disciplinara se poate aplica numai o singura sanctiune disciplinara.

La stabilirea sanctiunii disciplinare angajatorul, in conformitate cu dispozitiile art. 250 din Codul muncii, republicat, stabileste sanctiunea disciplinara aplicabila in raport cu gravitatea abaterii disciplinare savarsite de salariat, avandu-se in vedere urmatoarele:

a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita;
b) gradul de vinovatie a salariatului;
c) consecintele abaterii disciplinare;
d) comportarea generala in serviciu a salariatului;
e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.

Angajatorii au obligatia sa acorde salariatilor toate drepturile

In contextul in care salariul minim se majoreaza la 750 lei incepand cu 1 februarie 2013, vom stabili in ce masura se mai aplica si coeficientii de ierarhizare, in functie de studiile angajatului.


Solutia :

Angajatorii au obligatia sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca (art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul muncii , republicat).

Acordarea drepturilor salariatilor este obligatorie atat daca aceste drepturi izvorasc din dispozitii legale, cat si din prevederile cuprinse in contractele colective de munca incheiate la diferitele niveluri sau in contractele individuale de munca.

In privinta drepturilor ce decurg din lege, in temeiul art. 164 alin. (3) teza I din Codul muncii , republicat, angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. In conformitate cu prevederile HG 23/2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, incepand cu data de 1 februarie 2013, salariul minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna in anul 2013, reprezentand 4,44 lei/ora.

Stabilirea, pentru personalul incadrat prin incheierea unui contract individual de munca, de salarii de baza sub acest nivelul constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei conform art. 3 alin. (1) din HG 23/2013.

In ceea ce priveste obligatia ce incumba angajatorilor in privinta stabilirii salariilor angajatilor cu respectarea unor coeficienti minimi de ierarhizare, aceasta are ca izvor dispozitiile conventionale cuprinse in contractele colective de munca.
 CCMUN pe anii 2007-2010 prevedea astfel de coeficienti minimi, insa, la momentul actual acest contract nu mai este in vigoare.

Prin urmare, nu exista o obligatie legala in sarcina angajatorului de stabilire a salariilor angajatilor cu respectarea coeficientilor minimi de ierarhizare, dar obligatia poate fi conventionala in cazul in care un contract colectiv de munca aplicabil obliga angajatorul la stabilirea salariilor cu respectarea unor coeficienti de ierarhizare.

Daca un astfel de contract nu exista sau nu stabileste coeficienti de ierarhizare, angajatorul are obligatia sa respecte dispozitiile legale privind salariul minim brut pe tara garantat in plata.

Sanctiune lipsa semnaturii fisei de instruire a lucratorilor!!!

In urma unui contol ITM doar o fisa a unui angajat a fost gasita nesemnata de catre acesta (fisa fiind semnata la celelalte rubrici de persoanele care au efectuat si verificat efectuarea instructajului) iar persoana respectiva fiind prezenta la efectuarea insructajului - fapt ce poate fi dovedit cu ajutorul unui PV de instruire pe care se regaseste semnatura acestuia de participare.

Intrebare: Ce sanctiuni sau amenzi se pot primi?

Raspuns: Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca - conform art. 20, alin (1) din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, cu completarile si modificarile ulterioare.

Procedura instruirii lucratorilor din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, in conformitate cu art. 20 din lege sus mentionat, este stabilita in Capitolul V – Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca (art. 74 – 82) din Hotararea de Guvern nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu completarile si modificarile ulterioare. Conform art. 81 alin (3) din Capitolul V al HG nr. 1425/2006, dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semneaza de catre lucratorul instruit si de catre persoanele care au efectuat si au verificat instruirea.

Prin urmare, procedura este indeplinita si legea este respectata prin semnarea fisei de instruire de fiecare lucrator instruit.

Numai instruirea lucratorilor din intreprinderi si/sau unitati din exterior care desfasoara activitati pe baza de contract de prestari de servicii se consemneaza in fisa de instruire colectiva insotita de un tabel nominal cu persoanele participante la instruire.

Potrivit art. 39 alin (4) din Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, cu completarile si modificarile ulterioare, nerespectarea dispozitiilor privind instruirea lucratorilor din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei.

lucrul la inaltime

Intrebare: Ce este considerat lucrul la inaltime si unde este reglementat in legislatie?

Raspuns: Lucrul la inaltime este activitatea desfasurata la o inaltime mai mare de 2 m, masurata de la talpile picioarelor lucratorului pana la baza de referinta naturala (solul) sau orice alta baza de referinta artificiala, baza fata de care nu exista pericolul caderii in gol.

Lucrul la inaltime este permis numai in conditiile in care postul de lucru si accesul la si de la acesta au fost amenajate din punct de vedere tehnic si organizatoric, astfel incat sa se previna caderea in gol a lucratorilor.

Constituie contraventie şi se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea reglementarilor de securitate şi sanatate in munca privind amenajarea locurilor de munca pentru lucrul la inaltime, conform art. 39, alin. (9), lit. s) din Legea 319/2006.

Lucrul la inaltime este reglementat de:

- Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;

- Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii şi sanatatii in munca nr. 319/2006;

- Hotararea de Guvern nr. 1091/2006 privind cerintele minime de securitate şi sanatate pentru locul de munca;
- Hotararea de Guvern nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate şi sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

- Hotararea de Guvern nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sanatate la locul de munca;

- Hotararea de Guvern nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate şi sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;

- Hotararea de Guvern nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate şi sanatate pentru şantierele temporare sau mobile.

Informatii utile veti gasi si in "Instructiuni-cadru de securitate si sanatate in munca pentru lucrul la inaltime" editate in 2009 de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii "Alexandru Darabont" sub egida Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Examenul medical: organizare, obligatii legale, rezultate

Examenul medical: organizare, obligatii legale, rezultate

Intrebare:

Cum, cu ce periodicitate si in ce situatii trebuie sa se organizeze examenul medical?
Ce obligatii legale are administratorul in aceasta directie?
Rezultatele examenului medical ar fi: apt, inapt, apt conditionat etc.?

Raspuns: Serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii lucratorilor sunt urmatoarele:

1) Examenul medical la angajarea in munca

In calitate de angajator aveti obligatia sa solicitati efectuarea examenului medical la angajare, prin completarea fisei de solicitare a examenului medical si a fisei de identificare a factorilor de risc profesional.
Rolul acestui tip de serviciu medical este acela de a stabili aptitudinea, aptitudinea conditionata, inaptitudinea permanenta sau inaptitudinea temporara in munca pentru profesia/functia si locul de munca in care, in calitate de angajator, doriti sa il desemnati pe viitorul lucrator.

Aptitudinea in munca reprezinta capacitatea lucratorului din punct de vedere medical de a desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical.

Aptitudinea conditionata este situatia in care medicul de medicina a muncii face recomandari de tip medical și aptitudinea este conditionata de respectarea acestora.

Inaptitudinea temporara in munca reprezinta incapacitatea medicala a lucratorului de a desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical privind aptitudinea in munca, pana la reevaluarea sanatatii de catre medicul de medicina a muncii.

Inaptitudinea permanenta in munca reprezinta incapacitatea medicala permanenta a lucratorului de a desfasura activitatea la locul de munca in profesia/functia pentru care se solicita examenul medical privind aptitudinea in munca.

Examenul medical la angajare se finalizeaza prin completarea de catre medicul de medicina muncii a fisei de aptitudine in doua exemplare: unul pentru angajator si unul pentru angajat. Fisa de aptitudine trebuie sa contina concluzia examenului medical la angajare: apt, apt conditionat, inapt temporar sau inapt pentru locul de munca respectiv.

2) Examenul medical de adaptare

Examenul medical de adaptare in munca se efectueaza la indicatia medicului specialist de medicina muncii, in prima luna de la angajare.

3) Examenul medical periodic

Examenul medical periodic se efectueaza obligatoriu pentru toti lucratorii.

Frecventa examenului medical periodic este stabilita prin fisele intocmite conform modelului prevazut in Anexa nr. 1 la H.G. nr. 355/2007 si poate fi modificata numai la propunerea medicului specialist in medicina a muncii, cu informarea angajatorului.

Examenul medical periodic se finalizeaza de asemenea prin completarea de catre medicul de medicina muncii a fisei de aptitudine in doua exemplare: unul pentru angajator si unul pentru angajat.

4) Examenul medical la reluarea activitatii

Examenul medical la reluarea activitatii se efectueaza dupa o intrerupere a activitatii de minimum 90 de zile, pentru motive medicale, sau de 6 luni, pentru orice alte motive, in termen de 7 zile de la reluarea activitatii.

5) Supravegherea speciala

Supravegherea speciala consta in examenul medical profilactic efectuat de catre medicul de medicina muncii, in vederea stabilirii aptitudinii in munca pentru lucratorii care se incadreaza in urmatoarele categorii:

•    persoane cu varste cuprinse intre 15 si 18 ani impliniti,
•    persoane cu varsta de peste 60 de ani impliniti,
•    femei gravide, persoane cu handicap,
•    persoane dependente de droguri, de alcool,
•    persoane stangace,
•    persoane cu vederea monoculara,
•    persoane in evidenta cu boli cronice.

6) Promovarea sanatatii la locul de munca

Promovarea sanatatii la locul de munca se realizeaza prin supravegherea activa a sanatatii lucratorilor dvs. in raport cu caracteristicile locului de munca si, in mod particular, cu factorii de risc profesionali.

Cerintele minime pentru supravegherea sanatatii lucratorilor au fost stabilite prin H.G. nr. 355/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

Durata concediului de odihna este element al CIM

Potrivit art. 17 alin. (3) din Codul muncii , republica, persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice. Durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul este specificata la lit. i) a art. 17.

Prin urmare, durata concediului de odihna este unul dintre elementele esentiale ale contractului individual de munca.

Potrivit alin. (5) din art. 17 orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege.

Astfel, modificarea contractelor individuale de munca, ce presupune modificarea elementelor mentionate in acesta, se realizeaza prin incheierea unor acte aditionale la CIM.

Aceasta este prin urmare regula, pentru ca exista situatii de exceptie in care modificarea elementelor componente ale CIM este prevazuta in mod expres de lege, caz in care nu este necesara incheierea de acte aditionale.

In concluzie, pentru modificarea unuia dintre elementele esentiale ale contractului individual de munca, asa cum este si durata concediului de odihna, se incheie acte aditionale.

Va prezint in continuare un model de act aditional care cuprinde toate modificarile contractului individual de munca.
Model de act aditional:

Antet angajator

ACT ADITIONAL
nr. ..... / ............
la contractul individual de munca incheiat si inregistrat sub nr.
...../......... in Registrul de evidenta al salariatilor

A. Partile contractului
Angajatorul S.C. ....................., cu sediul in ..............................., inregistrata la registrul comertului sub numarul........, cod unic de inregistrare........, telefon........., reprezentata legal prin..............., In calitate de................
si
salariatul/salariata – D-na/D-nul, domiciliat/domiciliata in localitatea ..................., str..........., nr........., bl..., ap..., judetul....., posesor/posesoare al/a buletinului / cartii de identitate seria........., nr...................., eliberat/eliberata de.......... la data de........, CNP...................

B. In temeiul art. 41 alin. (1) din Codul muncii partile convin asupra modificarii urmatoarelor clauze din contractul individual de munca:

......................................................................
......................................................................
......................................................................
......................................................................


C. Celelalte prevederi ale contractului individual de munca raman neschimbate.
D. Clauzele prezentului act aditional vor produce efecte incepand cu data de

ANGAJATOR, SALARIAT,

Se inregistreaza in Revisal reducerea saptamanii de lucru?

Art. 52 alin. (3) din Codul muncii , republicat, prevede ca in cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.

Angajatorul are dreptul numai in cazul reducerii temporare a activitatii pentru motivele si cu respectarea perioadei prevazute de lege, sa elimine o zi de lucru din durata de lucru a salariatilor stabilita saptamanal la 5 zile. Daca nu exista astfel de motive economice, tehnologice, structurale sau similare care sa duca la reducerea temporara a activitatii angajatorului, acesta nu poate dispune reducerea programului de lucru.

Conform dispozitiilor art. 52 alin. (3) din Codul muncii , republicat, angajatorul are posibilitatea luarii deciziei de reducere a programului de lucru de la 5 la 4 zile numai dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz. Asadar, luarea deciziei este ulterioara consultarii sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, asa incat conducerea societatii nu poate aduce la cunostinta reprezentantilor salariatilor o decizie pe care obligatia de a o lua numai in urma consultarii partenerilor prevazuti de lege.
Asadar, consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz, este obligatorie.

Anterior consultarii, angajatorul trebuie sa transmita date sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau reprezentantilor salariatilor, dupa caz, pentru a le permite sa se familiarizeze cu problematica dezbaterii si sa o examineze in cunostinta de cauza.

Informarea si consultarea salariatilor se realizeaza in conformitate cu prevederile din Legea 467/2006 privind stabilirea cadrului general de informare si consultare a angajatilor.

Pentru a face dovada indeplinirii obligatiei care incumba angajatorului, comunicarile catre salariatii reprezentati potrivit legii apreciem ca vor fi incheiate in forma scrisa.

Ulterior consultarii sindicatului reprezentativ sau reprezentantilor salariatilor, daca nu s-au gasit alte solutii pentru rezolvarea situatiei, reducerea programului de lucru va fi aprobata de organul competent potrivit actului constitutiv al societatii.
Apreciez ca in cazul luarii masurii prevazute in art. 52 alin. (3) se produce o suspendare a CIM al salariatilor pentru ziua redusa, astfel incat angajatorul va emite decizii de suspendare pentru fiecare salariat in parte pe care le va comunica acestora.

Nu se incheie acte aditionale la contractele individuale de munca ale salariatilor, deoarece actul aditional modifica definitiv elementele CIM, pe cand reducerea unei zile de lucru si a salariului este o masura temporara (dureaza la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului) prin care se modifica programul de lucru in sensul prevazut de lege si salariul in mod corespunzator zilei nelucrate. Masura se poate lua numai in baza deciziei angajatorului.

Avand in vedere dispozitiile HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal), cu modificarile si completarile ulterioare, angajatorul are dreptul in cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare sa elimine o zi de lucru din durata saptamanala de lucru a salariatilor. Aceasta zi reprezinta o zi libera neplatita, intrucat salariatii nu presteaza activitate, iar angajatorul nu plateste drepturile salariale.

Tehnic vorbind, in conformitate cu Specificatiile tehnice ale registrului general de evidenta a salariatilor puse la dispozitie de catre Inspectia Muncii in varianta revizuita, la baza inregistrarii suspendarii contractului individual de munca al salariatului va sta decizia de suspendare intocmita de angajator.

In speta angajatorul va lua in baza art. 52 alin. (3) din Codul muncii , republicat, decizia privind reducerea saptamanii de lucru si pe cale de consecinta a salariului, articol de lege care este prevazut ca temei pentru suspendarea CIM. Asadar, aceste zile reduse din programul normal de lucru al salariatului vor aparea in registrul de evidenta a salariatilor (Revisal) ca zile suspendate.

Inregistrarea in Revisal a modificarii timpului de lucru va fi tratata ca o suspendare de 1 zi, si va fi operata pentru fiecare salariat in parte, in termenul prevazut de art. 4 lit. c) din HG 500/2011 care prevede: suspendarile contractelor individuale de munca se inregistreaza in Revisal in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii.

Salariul minim pe economie va creste la 750 de lei, de la 1 februarie

Guvernul a aprobat in sedinta de marti majorarea salariului minim brut pe economie la 750 de lei, de la 1 februarie, si 800 lei, de la 1 iulie.

Si pensionarii vor primi bani mai multi. Guvernul a aprobat in sedinta de marti ordonanta de urgenta privind indexarea pensiilor cu 4%, valoarea punctului de pensie urmand sa creasca de la 732,8 lei la 762,1 lei.

Salariul minim brut pe economie va fi majorat in acest an la 800 lei, in doua etape: cu 50 lei de la 1 februarie, cand va ajunge la 750 lei, si tot cu 50 de lei la 1 iulie, pana la 800 de lei. Decizia a fost luata de Guvern in urma consultarilor cu Fondul Monetar International.

Potrivit proiectului de hotarare publicat de Ministerul Muncii, Familie, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, incepand cu data de 1 februarie 2013, salariul minim brut pe tara se stabileste la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168, 667 ore in medie pe luna in anul 2013, reprezentand 4, 44 lei/ora.

Urmatoarea majorare se va aplica de la 1 iulie cand salariul minim va ajunge la 800  lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168, 667 ore in medie pe luna in anul 2013, reprezentand 4,74 lei/ ora.

Stabilirea, pentru personalul incadrat prin incheierea unui contract individual de munca, de salarii de baza sub nivelul celui prevazut mai sus, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1000 lei la 2000 lei.

Vesti bune si pentru pensionari
Aproape 5 milioane de pensionari vor primi bani mai multi. Astfel, punctul de pensie va creste cu 30 de lei, de la 732 la 762 de lei. In aceasta majorare nu intra insa pensiile sociale, care raman la 350 de lei.

Valoarea punctului de pensie in 2013

Prin proiectul de modificare a Legii nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, se propune reglementari potrivit carora in situatia in care, la data majorarii valorii punctului de pensie, indicatorii in raport de care se determina valoarea punctului de pensie nu pot fi comunicati, potrivit legii, de catre Institutul National de Statistica, valoarea punctului de pensie sa se majoreze anual cu 100% din rata medie anuala a inflatiei, la care se adauga 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat.

La intrarea in vigoare a Legii nr. 263/2010, valoarea punctului de pensie a fost de 732,8 lei.
Potrivit reglementarii legale aplicabile in prezent, valoarea punctului de pensie se majoreaza anual cu 100% din rata inflatiei, la care se adauga  50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.

In situatia in care, unul dintre indicatorii realizati pe anul precedent are valoare negativa, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizeaza indicatorul cu valoare pozitiva.
In situatia in care acesti indicatori, realizati pe anul precedent, au valori negative, se pastreaza ultima valoare a punctului de pensie.

Prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, termenul prevazut de Legea nr. 263/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, referitor la prevederile care reglementeaza majorarea valorii punctului de pensie se proroga pana la data de 1 ianuarie 2013.

Avand in vedere prevederile legale expuse anterior, reiese ca, in prezent, termenul de intrare in vigoare a prevederilor art. 102 referitor la majorarea valorii punctului de pensie este 1 ianuarie 2013.

In acest sens, trebuie stabilita valoarea celor doi indicatori care, conform legii, determina valoarea punctului de pensie pentru anul 2013, respectiv 100% din rata inflatiei si 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.

Articolul 170 din Legea nr.263/2010 cuprinde reglementari privind stabilirea unui indice de corectie pentru categoriile de pensionari ale caror drepturi au fost stabilite incepand cu 1 ianuarie 2011. Indicele de corectie este determinat in raport de anumiti indicatori economici ce urmeaza a fi comunicati de Institutul National de Statistica.
Conform legislatiei anterioare, punctajul mediu anual se determina prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale realizate de asigurat in perioada de cotizare la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare; stagiul complet de cotizare conform legislatiei in vigoare in perioada 1 aprilie 2001- 1 ianuarie 2011 era cuprins intre 25 -28 ani pentru femei si intre 30-32 ani pentru barbati.
Conform legislatiei in vigoare, punctajul mediu anual se determina in mod similar cu precizarea ca,  stagiul complet de cotizare, conform legislatiei in vigoare, este cuprins intre 28-35 ani pentru femei si intre 32-35 ani pentru barbati. Raportand numarul de puncte realizate de asigurat la un stagiu complet de cotizare mai mare rezulta un punctaj mediu anual mai mic si, pe cale de consecinta un cuantum al pensiei mai mic.
          
Astfel, incepand cu anul 2013, indicatorii utilizati la stabilirea valorii punctului de pensie pentru anul urmator, sunt cei definitivi, cunoscuti in anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicati de Institutul National de Statistica iar valoarea punctului de pensie este de 762,1 lei.
 

Concedierile individuale succesive sunt concedieri colective?

Vom stabili astazi in ce masura poate o unitate sa execute concedieri individuale succesive (29 salariati pe luna) si daca, in situatia in care se doreste concedierea colectiva (30 de salariati), la stabilirea numarului efectiv de salariati se va lua in calcul numarul salariatilor concediati individual.

Solutia :

Potrivit dispozitiilor art. 68 din Codul muncii concedierea colectiva presupune concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu tin de persoana salariatului, a unui numar de:

a) cel putin 10 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100 de salariati;

b) cel putin 10% din salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 100 de salariati, dar mai putin de 300 de salariati;

c) cel putin 30 de salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 300 de salariati.

La stabilirea numarului efectiv de salariati concediati colectiv se iau in calcul si acei salariati carora le-au incetat contractele individuale de munca din initiativa angajatorului, din unul sau mai multe motive, fara legatura cu persoana salariatului, cu conditia existentei a cel putin 5 concedieri.
Astfel, concedierea din luna martie trebuie sa fie dupa mai mult de 30 de zile calendaristice de la incetarea contractelor de munca ale salariatilor concediati in luna februarie. Prin urmare, daca incetarea contractelor de munca ale salariatilor concediati individual in luna februarie are loc, de exemplu la data de 15 februarie, incetarea contractelor de munca ale salariatilor concediati in luna martie trebuie sa aiba loc dupa data de 19 martie pentru a fi respectate dispozitiile art. 68 din Codul muncii.

In conditiile in care intre cele doua concedieri trec mai mult de 30 de zile calendaristice iar numarul salariatilor concediati este sub numarul/procentul precizat la art. 68 din Codul muncii , concedierea poate fi calificata ca fiind individuala.