Reducerea programului de lucru al salariatei gravide. Inregistrare ReviSal

Analizam mai jos cazul unei societati in cadrul careia o salariata insarcinata obtine de la medicul de familie o adeverinta pentru reducerea timpului de lucru de la 8 la 6 ore. Vom stabili daca este obligatorie comunicarea acestui fapt in ReviSal sau daca este necesara intocmirea unei decizii de comunicare a timpului de lucru.

Solutia consultantului:

Conform art. 9 din OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca, cu modificarile si completarile, in cazul in care o salariata se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c)-e) si desfasoara la locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii, in sensul celor prevazute la art. 5 alin. (1), angajatorul este obligat sa ii modifice in mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca ori, daca nu este posibil, sa o repartizeze la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale.

La lit. c) a art. 2 este prevazuta salariata gravida. Prin urmare, angajatorul are obligatia sa ii modifice salariatei gravide in mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca ori, daca nu este posibil, sa o repartizeze la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale. Astfel, daca medicul de familie a recomandat reducerea programului de lucru, reducerea se va efectua conform recomandarii acestuia.

Codul muncii prevede la art. 17 alin. (5) ca orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege.

Asadar, daca modificarea elementelor contractului individual de munca mentionate la alin. (2) rezulta ca posibila din lege, nu se incheie act aditional.

Printre elementele prevazute la alin. (2) la lit. l) este prevazuta durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana. Prin urmare, modificarea duratei normale a muncii rezulta ca posibila din lege, respectiv din OUG 96/2003 , motiv pentru care nu se incheie un act aditional de modificare a duratei muncii, ci o decizie emisa de angajator.
In ceea ce priveste inregistrarea in Revisal mentionam prevederile art. 4 alin. (2) din HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor, orice modificare a elementelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a), c)-g) se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare prevazut la art. 17 alin. (5) din Codul muncii - Legea nr. 53/2003, republicata. Exceptie fac situatiile in care modificarile se produc ca urmare a unei hotarari judecatoresti sau ca efect al unui act normativ cand inregistrarea in registru se face in ziua in care angajatorul se prezuma, potrivit legii, ca a luat cunostinta de continutul acestora.

Intrucat textul de lege face trimitere la art. 17 alin. (5) apreciem ca in speta nu se inregistreaza in registru modificare duratei timpului de lucru intrucat modificarea nu intervine in baza unui act aditional ci in baza legii.

Repartizarea in mod inegal a timpului de lucru. Inregistrarea in ReviSal

La o societate se lucreaza in ture de 12/24 (nu se lucreaza tura de noapte). Vom vedea cum se evidentiaza programul de lucru in ture al salariatilor in ReviSal si ce modificari trebuie facute la contracte, dat fiind faptul ca initial se lucra pe program de 8 ore/zi.

Solutia:

Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, adica se afla concret la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile impuse prin contractul de munca.

Regula generala de repartizare a timpului de munca este reglementata de art.113 alin. (1) Codul muncii , care prevede ca repartizarea normala a timpului de munca saptamanal, se face in mod egal, 8 h/zi, 40 h/saptamana. Alin (2) al aceluiasi articol prevede ca in functie de specificul unitatii angajatoare, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 h/saptamana.

Totusi, pe cale de exceptie, Codul muncii stabileste ca durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 h/saptamana, inclusiv orele suplimentare.

Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal va fi stabilit prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului sau in cazul lipsei acestuia prin regulamentul intern.

Repartizarea inegala a timpului de munca, poate functiona doar daca a fost expres prevazuta si in contractul individual de munca (art. 116 alin (2) Codul muncii ).
Concret, contractele individuale de munca se vor modifica prin intocmirea de acte aditionale prin care se va modifica paragraful H. alin. (1), lit. a)  - Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ....inegal.

In Revisal se va opera modificarea intervenita asupra contractului individual de munca, prin selectarea optiunii - inegal - din cadrul rubricii  - Repartizarea timpului de munca.

Dreptul la protectie in caz de concediere

In acceptiunea Codului muncii concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului (art. 58).

Legislatia muncii prevede numeroase cazuri in care salariatul are drept la protectie:
*    concedierea salariatilor nu poate fi dispusa in cazurile prevazute la art. 60 din Codul muncii
*    evaluarea prealabila in caz de concediere pentru necorespundere profesionala si ancheta prealabila in caz de concediere pentru motive disciplinare (art. 63 alin. (2) din Codul muncii)
*    in cazul in care concedierea se dispune pentru motivele prevazute la art. 61 lit. c) si d), precum si in cazul in care contractul individual de munca a incetat de drept in temeiul art. 56 alin. (1) lit. e), art. 64 din Codul muncii prevede ca angajatorul are obligatia de a-i propune salariatului alte locuri de munca vacante in unitate, compatibile cu pregatirea profesionala sau, dupa caz, cu capacitatea de munca stabilita de medicul de medicina a muncii. Daca angajatorul nu dispune de locuri de munca vacante, are obligatia de a solicita sprijinul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca in vederea redistribuirii salariatului, corespunzator pregatirii profesionale sau, dupa caz, capacitatii de munca stabilite de medicul de medicina a muncii, urmand sa ii comunice salariatului solutiile propuse de agentie.
*    in cazul concedierii pentru inaptitudine fizica sau psihica salariatul beneficiaza de o compensatie, in conditiile stabilite in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca, dupa caz.
*    potrivit art. 67 din Codul muncii, salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiaza de masuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii in conditiile prevazute de lege si de contractul colectiv de munca aplicabil.
*    persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si 66 beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare. Fac exceptie persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. d) (necorespundere profesionala), care se afla in perioada de proba.
*    mentionam insa ca adesea contractele colective de munca la diverse niveluri prevad termene de preaviz mai mari, care trebuie respectate ca atare de angajator.
*    tot ca o masura de protectie in caz de concediere, Codul muncii prevede ca concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este lovita de nulitate absoluta (art. 76).

Acestea sunt drepturile salariatului. Vom analiza modul in care acestea "se transforma" in obligatii ale angajatorului.
Exista cinci ipoteze in care angajatorul poate opera concedierea individuala:
a)    indisciplina
b)    arestarea preventiva a salariatului mai mult de 30 de zile
c)    inaptitudinea fizica sau psihica
d)    necorespunderea profesionala
e)    desfiintarea locului de munca ocupat de salariat.

In cazurile de mai sus obligatiile angajatorului sunt (nota 57) :
1.    efectuarea cercetarii prealabile (punctul a) de mai sus)
2.    efectuarea unei proceduri de evaluare (punctul d) de mai sus)
3.    acordarea termenului de preaviz (c, d, e)
4.    oferirea unor locuri de munca vacante in unitate, compatibile cu pregatirea profesionala sau, dupa caz, cu capacitatea de munca ((punctele c) si d) de mai sus)
5.    solicitarea sprijinului agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca in vederea redistribuirii salariatului si comunicarea salariatului a solutiilor propuse de agentie (punctele c) si d) de mai sus)
6.    emiterea deciziei de concediere in termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii cauzei de concediere (punctele b), c) si d) de mai sus)
7.    emiterea deciziei de concediere in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei (punctul a) de mai sus)
8.    emiterea deciziei de concediere in scris, cu motivarea in fapt si in drept si cu precizarea termenului in care poate fi contestata si a instantei competente (punctele (a) - (e) de mai sus).

Dupa cum am mai aratat, nerespectarea prevederilor legale duce la nulitatea masurii de concediere chiar daca, in fond, ea este temeinica si legala (sub aspectele indeplinirii conditiilor art. 61 lit. c) si d), respectiv ale art. 56 lit. f) din Codul muncii). (nota 58)

Nu mai putin insa, Tribunalul Suprem a considerat ca aceasta nulitate este totusi remediabila in sensul ca, in situatia in care, dupa concediere, angajatorul isi indeplineste obligatia prevazuta de Codul muncii, contestatia introdusa impotriva concedierii pe acest motiv ramane fara obiect cu privire la reintegrare, ea ramanand a fi examinata - daca este cazul - numai cu privire la pretentiile banesti impotriva unitatii aferente perioadei cuprinse intre data desfacerii contractului de munca si luarea masurii de intrare in legalitate (indeplinirea obligatiei de oferire a unui alt loc de munca). (nota 59) Fireste, contestatia persoanei incadrate nu ramane fara obiect cu privire la rein¬tegrare daca, pe langa nerespectarea obligatiei prevazute la art. 64 din Codul muncii, ea este bazata si pe alte motive de nelegalitate ori de netemeinicie (nerespectarea altor dispozitii legale etc.).
 

participarea la formarea profesionala inceteaza odata cu incetarea CIM

In CIM este precizat dreptul la formare profesionala, iar in evaluarea anuala se precizeaza cursurile recomandate angajatului. Vom stabili daca, in cazul in care din motive care tin de firma sau angajat nu se fac cursurile, firma e obligata la plata contravalorii lor la plecarea din firma a angajatului.

Conform art. 39 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, salariatul are dreptul de acces la formare profesionala, iar art. 194 alin. (1) din acelasi cod stabileste ca angajatorii au obligatia de a asigura participarea la programe de formare profesionala pentru toti salariatii, dupa cum urmeaza:

a) cel putin o data la 2 ani, daca au cel putin 21 de salariati;
b) cel putin o data la 3 ani, daca au sub 21 de salariati.

Obligatia angajatorului de a asigura participarea la programele de formare profesionala subzista pe parcursul derularii raporturilor de munca stabilite in baza contractului individual de munca.

Dupa incetarea contractului individual de munca, salariatul ar putea pretinde angajatorului sa il despagubeasca pentru eventualele prejudicii suferite ca urmare a neindeplinirii de catre angajator a obligatiilor contractuale.

Insa, o prevedere legala care sa stabileasca obligatia angajatorului de a plati salariatului la incetarea contractului individual de munca contravaloarea cursurilor de formare profesionala, nu exista.

Formarea profesionala, Reguli obligatorii pentru angajatori!

Vom stabili daca in cazul formarii profesionale este necesara anterior inceperii cursului redactarea unui referat si daca exista o procedura referitoare la formarea profesionala. Totodata, vom vedea cum se face dovada formarii profesionale in cazul unui control de la ITM si daca exista sanctiune/amenda in cazul in care nu se efectueaza formare profesionala odata la 2 ani pentru fiecare angajat. In plus, se va stabili in ce masura poate fi considerata formare profesionala, trainningul sustinut in cadrul companiei de catre sefi, acestia neavand calitatea de formatori.

Formarea profesionala a persoanelor se poate realiza in cadrul sistemului de invatamant stabilit potrivit Legii nr. 1/2011 a educatiei nationale, dar si in afara acestui sistem.

Exista reglementari privind formarea profesionala a salariatilor in dispozitiile Codului muncii, republicat, ale Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si ale Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 522/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.

Angajatorul are obligatia asigurarii formarii profesionale a salariatilor sai in conditiile prevazute de lege, de a elabora anual si de a aplica planuri de formare profesionala daca este o persoana juridica ce are mai mult de 20 de salariati, dar totodata are si obligatia de a permite accesul salariatilor la participarea din initiativa acestora la diferitele modalitati de formare profesionala pe care le urmeaza.

Asadar, formarea profesionala are loc la initiativa angajatorului sau la initiativa salariatului, cu suportarea cheltuielilor de catre angajator, sau, fara suportarea acestor cheltuieli, in conditiile stabilite de Codul muncii, asa incat in functie de caz exista o serie de reguli care trebuie urmate pentru participarea la diferitele modalitati de formare profesionala. in acest sens putem spune ca participarea la formare profesionala presupune urmarea unei proceduri.

De exemplu, in cazul in care initiativa de formare profesionala apartine salariatului, atunci acesta poate beneficia de concedii pentru formare profesionala, astfel cum prevede art. 154 alin. (1) din Codul muncii, republicat, insa pentru acordarea concediului, angajatul va trebui sa urmeze etapele prevazute de lege, respectiv sa inainteze o solicitare (cerere) in acest sens angajtorului, daca solicita concediu fara plata pentru formare profesionala sa inainteze cererea cu cel putin o luna inainte de
efectuarea acestuia, sa precizeze in cerere data de incepere a stagiului de formare profesionala, domeniul si durata acestuia, precum si denumirea institutiei de formare profesionala etc.

In Codul muncii sediul materiei este prevazut in principal in Titulul VI: Formarea profesionala (art. 192-210) si Sectiunea 2: Concediile pentru formare profesionala din Capitolul III: Concediile al Titlului III: Timpul de munca si timpul de odihna din Codul muncii, republicat (art. 154-158).
Potrivit art. 194 alin. (1) din Codul muncii, republicat, angajatorii au obligatia de a asigura participarea la programe de formare profesionala pentru toti salariatii, dupa cum urmeaza:
a)cel putin o data la 2 ani, daca au cel putin 21 de salariati;
b)cel putin o data la 3 ani, daca au sub 21 de salariati.

In conformitate cu alin. (2) din acelasi articol, cheltuielile cu participarea la programele de formare profesionala, asigurata in conditiile alin. (1), se suporta de catre angajatori. Totodata, potrivit art. 196 din Codul muncii, republicat, participarea la formarea profesionala poate avea loc la initiativa angajatorului sau la initiativa salariatului. Modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile si obligatiile partilor, durata formarii profesionale, precum si orice alte aspecte legate de formarea profesionala, inclusiv obligatiile contractuale ale salariatului in raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala, se stabilesc prin acordul partilor si fac obiectul unor acte aditionale la contractele individuale de munca.

In lipsa stabilirii de catre lege a mijlocului de proba prin se face dovada asigurarii de catre angajator a participarii la formare profesionala a salariatilor, apreciem ca dovada indeplinirii obligatiei de catre angajator se poate face cu actele aditionale la CIM, precum si cu facturile, chitantele, ordinele de plata etc. inaintate angajatorului pentru plata contravalorii cursurilor absolvite de salariatii sai.

In ceea ce priveste posibilitatea amendarii contraventionale a angajatorului, facem urmatoarele precizari:

Art. 39 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, republicat, stabileste dreptul salariatul la acces la formarea profesionala, iar art. 194 alin. (1) din acelasi act normativ instituie in sarcina angajatorilor obligatia de a asigura participarea la programe de formare profesionala pentru toti salariatii, dupa cum urmeaza:

a) cel putin o data la 2 ani, daca au cel putin 21 de salariati;

b) cel putin o data la 3 ani, daca au sub 21 de salariati.

Potrivit art. 6 alin. (2) pct. A lit. b) din Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicata, in domeniul relatiilor de munca Inspectia Muncii are atributia de a controla stabilirea si acordarea drepturilor cuvenite salariatilor ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca.

Potrivit art. 19 lit. o) din Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii, republicata, inspectorii de munca, purtand asupra lor legitimatia si insigna care atesta functia pe care o indeplinesc in exercitarea atributiilor stabilite prin lege, au dreptul sa constate contraventii si sa aplice sanctiuni prevazute de legislatia in vigoare.

Totodata, conform art. 19 lit. i) din aceeasi lege, inspectorii de munca au dreptul sa dispuna angajatorului masuri, in vederea remedierii intr-un timp determinat a neconformitatilor constatate.
in conformitate cu art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 108/1999, republicata, constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei neindeplinirea sau indeplinirea partiala de catre entitatea controlata a masurilor dispuse de inspectorul de munca, la termenele stabilite de acesta.

Asadar, in baza controlului efectuat la angajatori, inspectorii de munca pot sanctiona contraventional angajatorii pentru incalcarea dispozitiilor legale si, totodata, pot stabili in sarcina acestora masuri in vederea remedierii deficientelor constatate in urma controlului. Neindeplinirea sau indeplinirea partiala de catre entitatea controlata a masurilor dispuse de inspectorul de munca, la termenele stabilite de acesta constituie contraventie.

In concluzie, chiar daca legislatia nu incadreaza ca si contraventie fapta angajatorului de a nu asigura participarea la programe de formare profesionala a salariatilor, exista posibilitatea sanctionarii contraventionale a angajatorului daca in urma controlului au fost dispuse masuri de catre inspectorii de munca, iar angajatorul nu indeplineste sau indeplineste partial aceste masuri la teremenele stabilite de inspectori.

Chiar daca legea permite in temeiul art. 193 lit. a) teza I din Codul muncii, republicat, ca formarea profesionala a salariatilor sa se poata realiza prin participarea la cursuri organizate de catre angajator si nu instituie obligatia angajatorului de a se autoriza ca furnizor de formare profesionala (vezi art. 18 alin. 3 si 4 din Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 cu modificarile si completarile ulterioare), consider ca programele de formare profesionala organizate la nivelul angajatorului se pot realiza numai de catre persoane calificate pentru instruirea teoretica si practica corespunzatoare.
 

Model decizie programare a concediului de odihna

Antetul societatii

DECIZIE INTERNA

nr. __/data ____

Obiect: PROGRAMAREA CONCEDIILOR DE ODIHNA PENTRU ANUL _____

Reprezentantul legal al S.C. ________ S.R.L., dl. /dna./dra. ___________, in calitate de Administrator/Director general In baza art. 146 din Codul Muncii; In temeiul prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale si a prerogativelor stabilite prin actul constitutiv al societatii,

D E C I D E:

Art. 1. Se aproba programarea concediilor legale de odihna pe anul ___ pentru salariatii nostri, conform tabelului de mai jos, tabel ce face parte integranta din prezenta decizie.

Art. 2. Se aprobă acordarea a __ (___) zile de concediu de odihna suplimentar pentru __________, avand functia __ / gradul de invaliditate ___/ fiind minor. (Nota:  salariatii care lucreaza in medii de lucru periculoase, grele sau vatamatoare beneficiaza de minim 3 zile suplimentare de concediu; salariatii incadrati la un grad de invaliditate – au dreptul la 3 zile suplimentare de concediu; nevazatorii au dreptul la 6 zile suplimentare de concediu de odihna; tinerii de pana la 18 ani beneficiaza de un minim de 24 de zile de concediu de odihna).

Art. 3. Cu punerea în aplicare a prevederilor prezentei dispoziţii se incredinteaza Departamentul Resurse Umane/dl./dna. _____.

Astfel, programarea concediilor de odihna va avea urmatoarea structura:

Nr. crt.	Numele si prenumele salariatului	Date completate de angajati dupa consultarea cu angajatorul	Perioada efectuarii C.O.	Semnatura
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Data,                                                                         Administrator / Director general,

______________                                                            __________________

Nota: Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.

Temei legal: Art. 146. din Codul Muncii – programarea concediului de odihna (1) Efectuarea concediului de odihna se realizează în baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator. (2) Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca. (3) Prin programare individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, după caz, perioada în care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni. (4) În cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) şi (3) salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel puţin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia. (5) În cazul în care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel încât fiecare salariat sa efectueze într-un an calendaristic cel puţin 10 zile lucratoare de concediu neîntrerupt.

Suspendare CIM: Concedii cu plata sau fara plata

Care este diferenta intre suspendarea CIM in baza art. 51 concediu pt formare profesionala si suspendarea in baza art. 54 concediu pt studii ?
Diferentele se refera strict la initiativa din care se suspenda CIM si la faptul ca in cazul articolului 54 se face cerere de concediu fara plata?

Raspuns: Potrivit art. 51 alin. (1) lit. d) din Codul muncii , republicat, contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa salariatului, in situatia concediului pentru formare profesionala.

In dispozitiile art. 154-158 din cod sunt reglementate concediile pentru formare profesionala, care pot fi cu plata sau fara plata.

In aceasta situatie, la initiativa salariatului, acesta poate beneficia de concedii de formare profesionala cu sau fara plata in conditiile prevazute de art. 154-158 din Codul muncii , republicat, suspendandu-se CIM in acest caz in temeiul art. 51 alin. (1) lit. d) din Codul muncii , republicat.

Asadar, concediile de formare profesionala sunt cu plata sau fara plata.
Art. 153 din acelasi act normativ prevede ca pentru rezolvarea unor situatii personale salariatii au dreptul la concedii fara plata, iar durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

Totodata, conform art. 54 din acelasi act normativ, contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul partilor, in cazul concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese personale.

Coroborand dispozitiile art. 153 cu art. 54 din cod, putem concluziona ca rezolvarea unor situatii personale include si studiile, iar suspendarea CIM in cazul concediilor fara plata pentru studii se realizeaza in baza acordului ambelor parti pe durata stabilita prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
Concediile de studii in temeiul art. 54 din cod se acorda fara plata.

Salariu minim: Coeficientii de ierarhizare se stabilesc prin CCM

salarizare sau la calculul salariului platit trebuie aplicati si coeficientii prevazuti de CCM la nivel national?

Raspuns: Potrivit dispozitiilor art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul muncii , republicat, angajatorii au obligatia sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca.

Acordarea drepturilor salariatilor este obligatorie atat daca aceste drepturi izvorasc din dispozitii legale, cat si din prevederile cuprinse in contractele colective de munca incheiate la diferitele niveluri sau in contractele individuale de munca.

In privinta drepturilor ce decurg din lege, in temeiul art. 164 alin. (3) teza I din Codul muncii , republicat, angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara.

In conformitate cu prevederile HG 1225/2011 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, incepand cu data de 1 ianuarie 2012, salariul minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna in anul 2012 reprezentand 4,13 lei/ora.

Stabilirea, pentru personalul incadrat prin incheierea unui contract individual de munca, de salarii de baza sub acest nivelul constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei conform art. 3 alin. (1) din HG 1225/2011.

In ceea ce priveste obligatia ce incumba angajatorilor in privinta stabilirii salariilor angajatilor cu respectarea unor coeficienti minimi de ierarhizare, aceasta are ca izvor dispozitiile conventionale cuprinse in contractele colective de munca.

CCMUN pe anii 2007-2010 prevedea astfel de coeficienti minimi, insa, la momentul actual acest contract nu mai este in vigoare.
Prin urmare, nu exista o obligatie legala in sarcina angajatorului de stabilire a salariilor angajatilor cu respectarea coeficientilor minimi de ierarhizare, dar obligatia poate fi conventionala in cazul in care un contract colectiv de munca aplicabil obliga angajatorul la stabilirea salariilor cu respectarea unor coeficienti de ierarhizare.

Daca un astfel de contract nu exista sau nu stabileste coeficienti de ierarhizare, angajatorul are obligatia sa respecte dispozitiile legale privind salariul minim brut pe tara garantat in plata.

In prezent este in vigoare HG 1225/2011 in baza careia salariu minim pentru un program de lucru de 2ore/zi este de 175 lei/luna.

Stabilire program de lucru inegal! Model Act aditonal!

munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus. In functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.

Conform art. 136 alin. (1) din Codul muncii , un exemplu de repartizare inegala a timpului de munca este munca in schimburi. Astfel, munca in schimburi reprezinta orice mod de organizare a programului de lucru, potrivit caruia salariatii se succed unul pe altul la acelasi post de munca, potrivit unui anumit program, inclusiv program rotativ, si care poate fi de tip continuu sau discontinuu, implicand pentru salariat necesitatea realizarii unei activitati in intervale orare diferite in raport cu o perioada zilnica sau saptamanala, stabilita prin contractul individual de munca.

Totodata, art. 137 din Codul muncii prevede ca repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica. In cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. In situatia in care repausul saptamanl este acordat in alte zile decat sambata si duminica salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
Astfel, repartizarea inegala a timpului de lucru se face cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana (numarul total al orelor lucrate in intervalul unei saptamani (luni-duminica) sa nu depaseaca 40) si cu respectarea prevederilor privind repausul saptamanal (art 137 din Codul muncii ).

Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal in cadrul saptamanii de lucru de 40 de ore, precum si in cadrul saptamanii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului sau, in absenta acestuia, va fi prevazut in regulamentul intern, potrivit dispozitiilor art. 116 alin. (1) din Codul muncii , republicat.
Asadar repartizarea programul inegal de lucru al salariatilor trebuie stipulat in CCM sau, in absenta acestuia, in regulamentul intern cu respectarea prevederilor legale privind timpul de lucru si timpul de odihna mai sus mentionate.

Atragem atentia ca in cazul in care repartizarea timpului de lucru inegal presupune prestarea muncii de catre un salariat in zilele de sarbatoare legala, aceasta se va face si cu respectarea prevederilor art. 140, art. 141 si art.142 din Codul muncii .

Pentru ajutor reproducem mai jos un model orientativ de act aditional la contractul individual de munca prin care se stabileste repartizarea inegala a timpului de lucru.

Model,
ACT ADITIONAL LA CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCA
Nr. …. din data de ………

Partile contractante
Angajator - persoana juridica/fizica ................ , cu sediul/domiciliul in .............. , inregistrata la registrul comertului/autoritatile administratiei publice din ................ sub nr. ............... , cod fiscal .............. , telefon ............. , reprezentata legal prin ................ , in calitate de .................. ,

si

Salariatul/salariata - domnul/doamna .................... , domiciliat/domiciliata in localitatea .............. , str. .............. nr. ..... , judetul ............ , posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de identitate/pasaportului seria ........ nr. ....... , eliberat/eliberata de ........... la data de ........... , CNP ................. , autorizatie de munca/permis de sedere in scop de munca seria .......... nr. ............... din data ..................... ,
am incheiat prezentul act aditional la contractul individual de munca nr. ….. inregistrat in registrul general de evidenta a salariatilor la data de …… in urmatoarele conditii asupra carora am convenit:
Durata muncii
   1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de ..... ore/zi, ........ ore/saptamana.
   a) Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ................. (ore zi/ore noapte/inegal).
   b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil.
Prezentul act aditional s-a incheiat in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte restul clauzelor contractului individual de munca raman neschimbate.

Angajator,
..........................
Salariat
Semnatura ........................
Data .......................
Reprezentant legal,
..........................

Legea reglementeaza obligatia programarii CO

In Codul muncii republicat nu exista o prevedere legala referitoare la aprobarea efectuarii concediilor de odihna de catre o persoana din cadrul societatii care nu are calitatea de a reprezenta societatea (angajatorul).

In raporturile de munca cu salariatul, competenta sa actioneze in numele si pe seama persoanei juridice (angajator) apartine reprezentantului legal al acesteia, asa incat tot acesta are competenta de a aproba si efectuarea concediului de odihna intr-o anumita perioada de catre salariatii societatii.

Astfel, in privinta efectuarii concediilor de odihna, Codul muncii stabileste ca efectuarea acestora de catre salariati se realizeaza in baza unei programari a concediilor in conditiile prevazute de art. 148 si 149 din Codul muncii , republicat. Se poate astfel observa ca legiuitorul nu a lasat nereglementata materia stabilirii concediului de odihna si a efectuarii acestuia de catre salariati, ci a prevazut efectuarea concediului de odihna in cadrul unei programari a concediilor, programare stabilita de angajator cu consultarea sindicatului/reprezentantilor salariatilor pentru programarile colective ori cu consultarea salariatului pentru programarile individuale.

Astfel, efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.
Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca.

Prin programare individuala se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni.

In cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alineatelor anterioare, salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia.
In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

De asemenea, salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.

In concluzie, apreciez ca aprobarea efectuarii concediilor de odihna de catre salariati revine reprezentantului societatii, insa nimic nu impiedica ca la nivelul respectivului angajator sa se stabileasca si obligativitatea avizului prealabil al sefului ierarhic direct al salariatului. Apreciez ca procedura de avizare de catre superiorul ierarhic a cererii de concediu poate fi reglementata prin regulamentul intern de la nivelul angajatorului sau prin contractul colectiv de munca de la nivelul angajatorului in acest ultim caz in situatia existentei acestuia.

In cazul declansarii unui proces de catre salariatul nemultumit datorita neplatii contravalorii zilelor de concediu de odihna neefectuate pe anii anteriori opinia pe care o imbratisez este in sensul ca solicitarea transmisa de catre administrator catre salariati nu reprezinta temei pentru neacordarea contravalorii concediului de odihna neefectuat in temeiul art. 38 din Codul muncii , republicat, potrivit caruia salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.

Cu toate acestea, evident ca instanta va decide, pe baza probelor administrate, temeinicia solicitarii salariatului.
 

Concediul de odihna suplimentar. Acordare si exemple

Concediul de odihna suplimentar reprezinta un adaos la concediul de odihna de baza, stabilit potrivit legii si contractelor colective, in considerarea varstei, a starii de sanatate a persoanei, a conditiilor de munca in care lucreaza.

Potrivit art. 147 din Codul muncii, beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare:

a) salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare;
b) nevazatori;
c) alte persoane cu handicap;
d) tinerii in varsta de pana la 18 ani.

In cazul in care aceeasi persoana se incadreaza in doua situatii pentru care legea prevede concediu de odihna suplimentar, cuantumul acestuia va reprezenta cel putin suma minimelor prevazute de lege pentru fiecare din situatii.

Exemplu
Un tanar nevazator in varsta de 17 ani va beneficia de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 + 3 = 6 zile.
Stabilirea categoriilor de personal, a activitatilor si a locurilor de munca pentru care se acorda concediu de odihna suplimentar, precum si existenta conditiilor de munca vatamatoare, grele sau periculoase se fac potrivit Legii nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore pe zi pentru salariatii care lucreaza in conditii deosebite  - vatamatoare, grele sau periculoase.

Spre deosebire de concediul de odihna de baza, concediul de odihna suplimentar nu se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat cat a persistat starea in considerarea careia se acorda acest plus la concediu.

Prin urmare, in cazul in care in timpul anului se schimba conditiile de munca, salariatul beneficiaza de concediul de odihna suplimentar intreg. in ceea ce priveste indemnizatia aferenta, si aceasta ar trebui sa se acorde integral, intrucat protectia sanatatii si securitatii persoanei nu se limiteaza la durata cat s-a lucrat in conditii deosebite.

Modificarea duratei muncii in cursul lunii. Act aditional la CIM si inregistrarea in ReviSal!!

Vom stabili mai jos daca se poate o modificare a timpului de munca cu timp partial de 2 ore/zi, la timp de munca cu 8 ore/zi, in cursul lunii.

Durata muncii reprezinta element esential al contractului individual de munca. Modificarea elementului durata muncii se realizeaza prin incheierea unui act aditional la contract. Astfel, potrivit art. 17 alin. (5) din Codul muncii, republicat, orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege.

Prin urmare, incheierea actului aditional se realizeaza pe parcursul executarii contractului, neexistand vreo limitare legala care sa interzica modificarea contractului individual de munca in cursul lunii, asa incat este lipsita de fundament orice opinie care sustine contrariul.

Asadar, nimic nu impiedica ca in cursul lunii partile sa modifice CIM in privinta duratei muncii si eventual a salariului prin incheierea unui act aditional la CIM prin care se modifica respectivele elemente.

Durata normala a timpului de munca si repartizarea acestuia, precum si salariul, sporurile si cuantumul acestora sunt elemente ale registrului de evidenta a salariatilor, conform art. 3 lit. f) si g) din HG 500/2011.

Potrivit art. 4 alin. (2) din HG 500/2011, orice modificare a elementelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a), c)-g) se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare prevazut la art. 17 alin. (5) din Legea 53/2003, republicata. Exceptie fac situatiile in care modificarile se produc ca urmare a unei hotarari judecatoresti sau ca efect al unui act normativ cand inregistrarea in registru se face in ziua in care angajatorul se prezuma, potrivit legii, ca a luat cunostinta de continutul acestora.

Astfel, veti inregistra in registru modificarea elementelor durata muncii si salariul cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare prevazut la art. 17 alin. (5) din Legea 53/2003, republicata.

Declaratii pentru stabilirea dreptului la deducere personala : MODEL

- datele sale de identificare – ale persoanei care realizeaza venituri din salarii (numele si prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
- datele de identificare a fiecarei persoane aflate in intretinere (numele si prenumele, codul numeric personal).

In ceea ce priveste copiii aflati in intretinere, la aceasta declaratie salariatul va anexa si adeverinta de la platitorul de venituri din salarii a celuilalt sot sau declaratia pe propria raspundere a acestuia ca nu beneficiaza de deducere personala pentru acel copil. 

Declaratia Salariatului


Subsemnatul/Subsemnata..............................., salariat/salariata la ...................................., avand in vedere prevederile art. 56 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in vederea stabilirii deducerilor personale pentru persoanele aflate in intretinerea mea, prin prezenta declar pe propria raspundere ca datele mentionate mai jos sunt reale si corespund situatiei actuale, cunoscand ca falsul in declaratii se pedepseste conform legii penale.
Ma oblig sa anunt angajatorul in termenul legal in cazul in care vor interveni schimbari in situatia comunicata si sa prezint actele justificative.

I. Datele personale ale salariatului:
Numele si prenumele ..............................
Codul numeric personal ...........................
Domiciliul: localitatea ......................, str. ....................... nr. ....., bl. ...., sc. ...., ap. ...., sectorul ...., judetul ................

II. Date pentru copiii (minori) aflati in intretinerea subsemnatului/subsemnatei conform intelegerii cu sotia/sotul*)
__________________________________________________
Nr.              Numele si prenumele             Codul numeric        
crt.                  copilului                              personal               
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
__________________________________________________
    *) Se va anexa adeverinta de la angajatorul celuilalt sot sau declaratia pe propria raspundere a acestuia ca nu beneficiaza de deducere personala pentru acel copil.
    III. Date pentru persoanele aflate in intretinere (sotul/sotia, copiii, altii etc.):
        1. Numele si prenumele .............., codul numeric personal ............., venitul persoanei aflate in intretinere ...................... lei/luna, data de la care este in intretinere ................... .
        2. Numele si prenumele .............., codul numeric personal ............., venitul persoanei aflate in intretinere ...................... lei/luna, data de la care este in intretinere ................... .
       3. Numele si prenumele .............., codul numeric personal ............., venitul persoanei aflate in intretinere ...................... lei/luna, data de la care este in intretinere ................... .
        4. Numele si prenumele .............., codul numeric personal ............., venitul persoanei aflate in intretinere ...................... lei/luna, data de la care este in intretinere ................... .
    

Data ..............          Semnatura .................

Concediu fara plata. Cum transmitem in ReviSal?

In cazul concediului fara plata, la cererea salariatului se face suspendarea contractului de munca. Vom vedea astfel in cat timp se pot transmite in ReviSal decizia de incepere a suspendarii si cea de incetare a suspendarii

Solutia :
 Potrivit dispozitiilor art. 3 alin. (2) lit. h) coroborat cu art. 4 lit. c) din HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal), cu modificarile si completarile ulterioare, perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale se inregistreaza in registru in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii.

In capitolul IV, sectiunea 1 din Ordinul 1918/2011 pentru aprobarea procedurii si actelor pe care angajatorii sunt obligati sa le prezinte la inspectoratul teritorial de munca pentru obtinerea parolei, precum si a procedurii privind transmiterea registrului general de evidenta a salariatilor in format electronic, sunt prevazute termenele de completare, respectiv inregistrare in registru a elementelor prevazute in hotarare si transmiterea registrului la ITM astfel:

a) cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza pentru elementele prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a)-g) din hotarare;

b) in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a hotararii, pentru elementul referitor la salariu, sporuri si cuantumul acestora, in cazul contractelor individuale de munca deja inregistrate. Prin salariu se intelege salariul de baza lunar brut prevazut in contractul individual de munca, iar prin sporuri se intelege sporurile astfel cum sunt prevazute in contractul individual de munca in suma fixa sau procent;

c) cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare prevazut de lege, de la data aparitiei modificarii elementelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a), c)-g) din hotarare, cu exceptia situatiilor in care modificarile se produc ca urmare a unei hotarari judecatoresti sau ca efect al unui act normativ cand inregistrarea in registru se face in ziua in care angajatorul se prezuma, potrivit legii, ca a luat cunostinta de continutul acestora.
Redam textul art. 3 alin. (2) din HG 500/2011:

Art. 3 alin. (2) Registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde urmatoarele elemente:
a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal - CNP, cetatenia si tara de provenienta - Uniunea Europeana - UE, non-UE, Spatiul Economic European - SEE;
b) data angajarii;
c) perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative;
e) tipul contractului individual de munca;
f) durata normala a timpului de munca si repartizarea acestuia;
g) salariul de baza lunar brut si sporurile, astfel cum sunt prevazute in contractul individual de munca;
h) perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale;
i) data incetarii contractului individual de munca.

Astfel, observam ca pentru suspendarea contractului de munca nu avem o reglementare stricta stabilita prin Ordinul 1918/2011.

Prin urmare, pentru suspendarea contractului individual de munca ne raportam la dispozitiile art. 3 alin. (2) lit. h) coroborat cu art. 4 lit. c) din HG 500/2011 potrivit carora perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale se inregistreaza in registru in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii.

Cu privire la incetarea suspendarii activitatii, decizia de incetare a suspendarii se va inregistra in Revisal in chiar ziua incetarii suspendarii.

se raporteaza la saptamana de lucru munca suplimentara?

Analizam mai jos cazul unui salariat care lucreaza in ture a 8 ore pe zi, insumand intr-o luna 184 de ore, luna respectiva avand 176 ore. Vom stabili, asadar, in ce masura salariatul beneficiaza de 8 ore suplimentare fata de luna normala de 176 ore.

Solutia :
 In ceea ce priveste munca suplimentara, Codul muncii stabileste la art. 122 alin. (1) ca, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal este considerata munca suplimentara. Astfel, munca suplimentara este considerata munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal. Pentru salariatii angajati cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.

Prin urmare, munca suplimentara se raporteaza la saptamana de lucru, nu la luna, astfel incat veti stabili numarul orelor suplimentare prestate de salariat tinand cont de numarul de ore prestate saptamanal.

Conform art 122 alin. (1) din Codul muncii , munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia iar conform art. 123 alin. (1) daca compensarea in acest termen nu este posibila, in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.

Potrivit art. 123 alin. (2) sporul pentru munca suplimentara, acordat in aceste conditii, se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.

Astfel, daca salariatul a efectuat si munca suplimentara o veti compensa in conditiile art. 122 si art. 123 din Codul muncii astfel cum le-am expus mai sus.

se poate acorda concediu fara plata pentru CIM cu durata determinata?

In temeiul dispozitiilor art. 87 din Codul muncii, salariatii cu contract individual de munca pe durata determinata nu vor fi tratati mai putin favorabil decat salariatii permanenti comparabili, numai pe motivul duratei contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor in care tratamentul diferit este justificat de motive obiective.

Potrivit dispozitiilor art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul muncii, republicat, angajatorii au obligatia sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca.

Acordarea drepturilor salariatilor este obligatorie atat daca aceste drepturi izvorasc din dispozitii legale, cat si din prevederile cuprinse in contractele colective de munca incheiate la diferitele niveluri sau in contractele individuale de munca.

Potrivit art. 54 din Codul muncii - Legea 53/2003, contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul partilor, in cazul concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese personale.

Salariatii au dreptul la concediu fara plata in temeiul art. 153 din Codul muncii. Durata concediului fara plata se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.

Astfel, salariatul angajat cu CIM pe durata determinata va beneficia de concediu fara plata asemenea salariatului similar angajat cu norma intreaga astfel cum este reglementat in contractul colectiv de munca aplicabil iar in lipsa acestuia astfel cum a fost statuat in Regulamentul intern.

durata concediului fara plata nu modifica durata concediului de odihna?

Va prezentam mai jos in ce masura, daca pe durata unui an de zile un angajat a avut mai multe luni de concediu fara plata, acest fapt duce la diminuarea zilelor de concediu de odihna pentru anul respectiv.

Potrivit dispozitiilor art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat, pentru personalul contractual durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste prin contractul individual de munca cu respectarea legii si a contractelor colective aplicabile, si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.

Pentru personalul din administratia publica, regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, potrivit dispozitiilor art. 25 din Hotararea Guvernului nr. 250/1992 republicata in Monitorul Oficial nr. 118 din 13 iunie 1995, salariatii din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare au dreptul la concedii fara plata, a caror durata insumata nu poate depasi 90 de zile lucratoare anual, pentru rezolvarea urmatoarelor situatii personale:
a) sustinerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere in institutiile de invatamant superior, curs seral sau fara frecventa, a examenelor de an universitar, cat si a examenului de diploma, pentru salariatii care urmeaza o forma de invatamant superior, curs seral sau fara frecventa;
b) sustinerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, in cazul salariatilor care nu beneficiaza de burse de doctorat;
c) prezentarea la concurs in vederea ocuparii unui post in alta unitate.

Salariatii au dreptul la concedii fara plata, fara a fi limitat la 90 de zile in urmatoarele situatii:

a) ingrijirea copilului bolnav in varsta de peste 3 ani, in perioada indicata in certificatul medical; de acest drept beneficiaza atat mama salariata, cat si tatal salariat, daca mama copilului nu beneficiaza, pentru aceleasi motive, de concediu fara plata;
b) tratament medical efectuat in strainatate pe durata recomandata de medic, daca cel in cauza nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, precum si pentru insotirea sotului sau, dupa caz, a sotiei ori a unei rude apropiate - copil, frate, sora, parinte, pe timpul cat acestia se afla la tratament in strainatate -, in ambele situatii cu avizul obligatoriu al Ministerului Sanatatii.
Concedii fara plata pot fi acordate si pentru interese personale, altele decat cele prevazute mai sus, pe durate stabilite prin acordul partilor.

In cazul in care perioadele de concedii medicale si de concedii fara plata insumate, au fost de 12 luni sau mai mari si s-au intins pe 2 sau mai multi ani calendaristici consecutivi, salariatii au dreptul la un singur concediu de odihna, acordat in anul reinceperii activitatii, in masura in care nu a fost efectuat in anul in care s-a ivit lipsa de la serviciu pentru motivele prevazute la alin. (1).

Pentru salariatii care se incadreaza in munca in timpul anului, durata concediului de odihna se va stabili proportional cu perioada lucrata de la incadrare la sfarsitul anului calendaristic respectiv, in raport cu vechimea in munca stabilita potrivit alin. (1). Salariatii care au lipsit de la serviciu intregul an calendaristic, fiind in concediu medical sau in concedii fara plata acordate potrivit art. 25 alin. (3), nu au dreptul la concediul de odihna pentru acel an.

Prin urmare, si pentru personalul contractual si pentru functionarul public concediul fara plata diminueaza durata concediului de odihna. Daca concediul fara plata a fost solicitat pentru formare profesionala situatia este diferita. Astfel, concediile pentru formare profesionala reprezinta un drept al salariatilor, acestia avand dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formareprofesionala in temeiul art. 154 alin. (1) din Codul muncii, republicat. Concediile pentru formare profesionala se pot acorda cu sau fara plata potrivit alin. (2) din acelasi articol.

Potrivit art. 158 din Codul muncii, durata concediului pentru formare profesionala nu poate fi dedusa din durata concediului de odihna anual si este asimilata unei perioade de munca efectiva in ceea ce priveste drepturile cuvenite salariatului, altele decat salariul.
 

ORELE DE NOAPTE Mod de calcul

Intrebare: Incepand cu data de 15.11.2011, o societate isi va schimba programul de lucru de la 8h/zi (14-22) la 8h/zi (17-01).
Orele cuprinse intre 22-01 se considera ore de noapte? Daca da, este necesara transmiterea catre ITM a salariatilor care efectueaza aceste ore? Care este sporul ce trebuie acordat pentru aceste ore?
In conditiile de mai sus, incepand cu data de 15.11.2011 se vor incheia acte aditionale privind modificarea CIM, mai exact repartizarea timpului de munca? Daca da, aceste modificari vor fi facute si in ReviSal? In ce termen poate fi transmis ReviSal-ul?
Sporul de noapte se trece in CIM ca spor permanent?
Solicit un exemplu de calcul pentru un salariat care are un salariu de incadrare de 900 lei/luna pentru o norma intreaga (40 ore/saptamana), spor de weekend 20 lei/luna program de lucru 17-01.

Raspuns: Este considerata munca de noapte munca prestata intre orele 22:00 – 6:00 (art. 125 alin. (1) din Codul muncii).

Angajatorul care, in mod frecvent, utilizeaza munca de noapte este obligat sa informeze despre aceasta inspectoratul teritorial de munca (art. 125 alin. (6) din Codul muncii).

Referitor la aceasta informare, Inspectia Muncii a facut pe site-ul oficial, urmatoarea precizare:
Angajatorii care utilizeaza in mod frecvent munca in intervalul orar 22:00-6:00 au obligatia de a aduce la cunostinta inspectoratelor teritoriale de munca acest fapt. Informarea va cuprinde numarul de salariati aflati in aceasta situatie si masurile organizatorice sau financiare care compenseaza munca de noapte (reducerea programului sau spor la salariu). Scopul acestei informari este acela de a crea la nivelul Inspectiei Muncii o baza de informatii care sa ajute la directionarea verificarilor cu aceasta tema.

Prin urmare, veti aduce la cunostinta inspectoratul teritorial de munca numarul de salariati care presteaza munca de noapte si masurile organizatorice sau financiare care compenseaza munca de noapte (reducerea programului sau spor la salariu). Atunci cand numarul salariatilor care presteaza munca de noapte creste, veti aduce la cunostinta inspectoratului teritorial de munca salariatii noi care presteaza munca de noapte precum si masurile organizatorice sau financiare care compenseaza munca de noapte (reducerea programului sau spor la salariu).


Conform art. 126 din Codul muncii, salariatii de noapte beneficiaza:
a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza;
b) fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Asadar, legiuitorul a stabilit doua modalitati alternative de compensare a muncii de noapte aratand ca salariatul de noapte beneficiaza, fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza, fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza.
In consecinta, daca munca de noapte este compensata cu reducerea programului de lucru nu se acorda salariatului si spor pentru munca de noapte sau daca i se acorda spor nu se reduce programul de lucru.

Unul dintre elementele contractului individual de munca In consituie, potrivit art. 17 alin. (3) lit. l) din Codul muncii, durata normala a muncii, exprimata In ore/zi si ore/saptamâna.

Potrivit dispozitiilor alin. (5) al art. 17 din Codul muncii, orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) In timpul executarii contractului individual de munca impune Incheierea unui act aditional la contract, Intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor In care o asemenea modificare este prevazuta In mod expres de lege.

In consecinta, In termen de 20 de zile lucratoare de la aparitia modificarii veti Incheia act aditional la contractul individual de munca.

In registrul general de evidenta a salariatilor veti Inregistra modificarea repartizarii programului de lucru cel târziu In ziua lucratoare anterioara Implinirii termenului de 20 de zile lucratoare In care aveti obligatia, potrivit art. 17 alin. (5) din Codul muncii, sa Incheiati actul aditional.

In legislatie nu exista o definitie a sporurilor cu caracter permanent. Apreciez ca un spor va fi considerat permanent prin raportare la perioada de timp in care salariatul presteaza munca in conditiile pentru care se acorda sporul. Astfel, daca salariatul presteaza regulat munca de noapte, sporul de noapte va fi considerat ca avand caracter permanent.

Modul de calcul al sporului pentru orele de noapte prestate:

Salariu de baza: 900 lei
Ore lucratoare In luna: 160
Salariu de baza orar: 900 lei : 160 ore = 5,62 lei/ora
Spor acordat pentru fiecare ora de noapte prestata(22-06): 5,62 lei/ora x 25% = 1, 40 lei/ora.

situatiile pentru care o persoana poate beneficia de somaj

Acestea sunt doar o parte din situatiile pentru care o persoana poate beneficia de somaj. Sa nu uitam de absolventi si restul situatiilor prezentate de HG 174/2002.

Ca urmare a condamnarii persoana nu beneficiaza de somaj (art. 56 litera f), la fel cum nu poate beneficia in cazul decesului (art. 56 litera a din Cod). Minorii nu beneficiaza de somaj ca urmare a retragerii acordului parintilor. (art. 56 litera j din Cod). Nu beneficiaza de somaj ca urmare a interzicerii exercitarii unei profesii ca masura de condamnare (art. 56 litera h din Cod).

HG 174/2002 - normele de aplicare a legii 76/2002:

ART. 5
Prin motive neimputabile, in sensul art. 17 alin. (1) din lege, se intelege:

a) incetarea raportului de munca in temeiul art. 56 lit. b), d), e), g) si i), art. 61 lit. c) si d), art. 65 alin. (1), art. 95 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare;

b) incetarea raportului de munca la initiativa angajatorului, prin notificare scrisa, in temeiul art. 31 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) incetarea de drept a raportului de munca al asistentului personal al persoanei cu handicap grav in cazul decesului persoanei cu handicap grav, in temeiul art. 39 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile ulterioare;
 d) incetarea raportului de serviciu in temeiul art. 98 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia cazului in care functionarul public nu mai indeplineste conditia prevazuta la art. 54 lit. a) din aceeasi lege;

e) incetarea raportului de serviciu in temeiul art. 98 alin. (1) lit. e) si h) si art. 99 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

f) incetarea contractului soldatilor si gradatilor voluntari angajati pe baza de contract cand sunt clasati "inapt pentru serviciu militar" sau "apt limitat" de catre comisiile de expertiza medico-militara;

g) incetarea contractului soldatilor si gradatilor voluntari angajati pe baza de contract, pentru motive sau nevoi ale Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului Administratiei si Internelor;

h) incetarea contractului soldatilor si gradatilor voluntari angajati pe baza de contract care nu mai indeplinesc conditiile specifice, stabilite prin ordin al ministrului apararii nationale, respectiv al ministrului administratiei si internelor, pentru ocuparea functiei;

i) incetarea contractului soldatilor si gradatilor voluntari angajati pe baza de contract ca urmare a retragerii avizului de securitate specific clasei sau nivelului de secretizare a informatiilor la care urmeaza sa aiba acces de catre autoritatile competente;

j) incetarea contractului soldatilor si gradatilor voluntari la expirarea termenului contractului, in situatia in care nu sunt posibilitati de reinnoire, din cauza reducerii functiilor ca urmare a desfiintarii, restructurarii sau a dislocarii unitatii, precum si in situatia in care una dintre parti nu mai opteaza pentru reinnoirea contractului;

k) incetarea contractului soldatilor si gradatilor voluntari la implinirea limitei de varsta in serviciu, stabilita prin ordin al ministrului apararii nationale.