Cumul de functii : detasarea in functie de normele 2013

Presupunand ca un angajat are doua contracte de munca (nr.1 si nr.2) incheiate cu acelasi angajator (A) pentru doua functii diferite (compatibile), vom stabili in ce masura poate acesta continua sa presteze activitatea in termenii contractului nr.2 la angajatorul A daca angajatul este detasat la un alt angajator (B) in termenii contractului nr.1.

Solutia :

Conform art. 35 alin. (1) din Codul muncii , orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea.
Asadar, cumulul de functii are loc prin incheierea a doua sau mai multe contracte individuale de munca asa cum este si cazul situatiei prezentate.

Art. 45 din acelasi cod stabileste ca detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii unor lucrari in interesul acestuia. Astfel, locul muncii din fiecare contract individual de munca poate fi modificat prin detasare, dar detasarea poate fi dispusa si numai in cadrul unuia dintre cele doua contracte si in celalalt nu, sau poate sa nu fie dispusa in niciunul dintre cele doua contracte.
Atunci cand se realizeaza un cumul de functii fiecaruia dintre cele doua contracte individuale de munca ii sunt aplicabile dispozitiile legislatiei muncii.
Prin urmare, in cazul unui cumul de functii la acelasi angajator exista posibilitatea ca intr-unul dintre contractele individuale de munca angajatorul sa dispuna detasarea iar in celalalt, nu, evident cu respectarea dispozitiilor legale.

sanctiunea disciplinara sa se radieze de drept in termen de 12 luni

In urma modificarii Codului muncii prin Legea nr. 40/2011 s-a introdus posibilitatea ca sanctiunea disciplinara sa se radieze de drept in termen de 12 luni de la aplicare daca salariatului nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara in acest termen. Radierea sanctiunilor disciplinare se constata prin decizia angajatorului emisa in forma scrisa.
Multi se vor intreba „la ce buna reabilitarea?"
Mai ales ca procedura este greoaie pentru angajatorii cu zeci sau sute de salariati. Mult mai simplu ar fi fost ca reabilitarea sa opereze de drept, fara nicio decizie a angajatorului.

Practica arata ca solutia legala este atat in folosul salariatilor cat si in folosul angajatorului, deoarece este stimulativa, in sensul cresterii motivatiei pentru imbunatatirea disciplinei muncii.
Pentru a fi cu adevarat astfel, aplicarea solutiei legale este recomandabil sa se faca in doi timpi:

1)    in primul rand comunicarea catre salariati a acestui aspect – si va asigur ca vor fi destul de multi cei care se vor simti usurati sa stie ca cineva (angajatorul) nu le mai reproseaza greseala;
2)    in al doilea rand sa pregatiti o decizie, ca in model:ANTET
DECIZIE
DE REABILITARE DISICPLINARa

Nr. ......... din ......................


    Directorul General al………………, numit prin…………………….,Constatand ca in cazul salariatului……….. au trecut 12 luni de la sanctionarea cu ………….

Constatand ca salariatul nu a savarsit in acest interval nicio abatere disciplinara,


DECIDE:

Art. 1

Sanctiunea disciplinara constand in................................ aplicata salariatului ........................ se radiaza de drept, in aplicarea art. 248 alin. (3) din Codul muncii.

Art. 2

Cu ducerea la indeplinire a prezentei decizii se insarcineaza Biroul ............................, care o va comunica salariatului cu semnatura de primire.
  
    Director General,                         Consilier juridic,

Comunicare

    Subsemnatul ……………… avand functia de ………… in cadrul ……………. am primit decizia nr. ........... / .................................. .

    Data ........................................     Semnatura........................................

Atentie!

Reabilitarea nu inseamna si returnarea retinerilor din salariu (5%, 10% pe trei luni etc.). Fapta disciplinara s-a consumat, sanctiunea s-a aplicat pentru acea fapta, iar ceea ce opereaza acum este iertarea, uitarea, stergerea faptei... ca si cand nu ar fi existat. Fapta a existat, a fost sanctionata, dar o uitam.
De aceea am spus ca solutia legala, oferita de Codul muncii, poate fi deopotriva o solutie manageriala excelenta.

Model Contract Individual de Munca la Domiciliu

incheiat si inregistrat sub nr. ... / ......... in registrul general de evidenta a salariatilor1

Data incheierii contractului ............................

A. Partile contractului

Angajator - persoana juridica/fizica ................ , cu sediul/domiciliul in .............. , inregistrata la registrul comertului/autoritatile administratiei publice din ................ sub nr. ............... , cod fiscal .............. , telefon ............. , reprezentata legal prin ................ , in calitate de .................. , si salariatul/salariata cu munca la domiciliu 2 – domnul/doamna .................... , domiciliat/domiciliata in localitatea .............. , str. .............. nr. ..... , judetul ............, posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de identitate/pasaportului seria ........ nr. ....... , eliberat/eliberata de ........... la data de ........... , CNP ................. , autorizatie de munca/permis de sedere in scop de munca seria .......... nr. ............... din data ..................... , am incheiat prezentul contract individual de munca in urmatoarele conditii asupra carora am convenit:

B. Obiectul contractului: ...........................................................................................

C. Durata contractului:
a) Determinata1, de ......... luni, pe perioada cuprinsa intre data de .............. si data de .............. /pe perioada suspendarii contractului individual de munca al titularului de post.
b) Motivul incheierii contractului pe perioada determinata este urmatorul2: ..............................................................................................................................................


D. Locul de munca 1. Activitatea se desfasoara la (sectie/atelier/birou/serviciu/comportament etc.)............ din sediul social/punct de lucru/alt loc de munca organizat al angajatorului ......................... . 2. In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitatea astfel: ...................

E. Felul muncii Functia/meseria ..................................... conform Clasificarii ocupatiilor din Romania

F. Atributiile postului Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca*).

F1 Criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului .......................................................................................................................................

G. Conditii de munca “1. Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991” privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore pe zi pentru salariatii care lucreaza in conditii deosebite - vatamatoare, grele sau periculoase. 2. Activitatea prestata se desfasoara in conditii normale/deosebite/speciale de munca, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare.

H. Durata muncii 1.O fractiune de norma de .......... ore/zi 3, ......... ore/saptamana ....................... .
a) Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: .............. (ore zi/ore noapte).
b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil.
c) Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora.

I. Concediul Durata concediului anual de odihna este de ............ 4 zile lucratoare, in raport cu durata muncii (norma intreaga, fractiune de norma). De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de .....................

J. Salariul:

1. Salariul de baza lunar brut: ...lei

2. Alte elemente constitutive:
a) sporuri ... ;
b) indemnizatii ... ;
b1) prestatii suplimentare in bani .........................................
b2) modalitatea prestatiilor suplimentare in natura .....................................
c) alte adaosuri ....

3. Orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

4. Data/datele la care se plateste salariul este/sunt ...................................................... (o data pe luna / lichidare sau de doua ori pe luna / avans si lichidare)

K. Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca:
a) echipament individual de protectie ... ;
b) echipament individual de lucru ... ;
c) materiale igienico-sanitare ... ;
d) alimentatie de protectie ... ;
e) alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca ...

L. Alte clauze:
a) perioada de proba este de ....................... 5 zile calendaristice;
b) perioada de preaviz in cazul concedierii este de ............ zile lucratoare, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de munca;
c) perioada de preaviz in cazul demisiei este de ........ zile lucratoare, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare sau Contractului colectiv de munca aplicabil;
d) in cazul in care salariatul urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate, informatiile prevazute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor regasi si in contractul individual de munca 6;
e) alte clauze.

M. Drepturi si obligatii generale ale partilor

1.Salariatul are, in principal, urmatoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusa;
b) dreptul la repaus zilnic si saptamanal;
c) dreptul la concediu de odihna anual;
d) dreptul la egalitate de sanse si de tratament;
e) dreptul la securitate si sanatate in munca;
f)dreptul la acces la formare profesionala.

2. Salariatului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:
a) obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului;
b) obligatia de a respecta disciplina muncii;
c) obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu;
d) obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate;
e) obligatia de a respecta secretul de serviciu.

3. Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi:
a) sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor;
b) sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu;
c) sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern;
d) sa stabileasca obiectivele de performanta individuala ale salariatului.

4. Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii:
a) sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca, anterior inceperii activitatii;
a1) sa acorde salariatului toate drepturile7 ce decurg din contractele individuale de munca, din contractul colectiv de munca si din lege;
b) sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca;
c) sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca;
d) sa elibereze, la cerere, un document care sa ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate;
e) sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului.

N. Dispozitii finale Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii si ale contractului colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/sectoare de activitate, inregistrat sub nr. ........... / .............. la Inspectoratul teritorial de munca a judetului/municipiului ........................... /Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Orice modificare privind clauzele contractuale in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, conform dispozitiilor legale, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege. Prezentul contract individual de munca s-a incheiat in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.

O. Conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea prezentului contract individual de munca sunt solutionate de instanta judecatoreasca competenta material si teritorial, potrivit legii.

ANGAJATOR, .................................. SALARIAT, ..............................

Reprezentant legal, ......................................

Pe data de .......................... prezentul contract inceteaza in temeiul art. ...... din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, in urma indeplinirii procedurii legale.

ANGAJATOR, .................................

Note: 1 Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, contractul individual de munca va fi inregistrat numai in registrul general de evidenta a salariatilor.

2 Sunt considerati salariati cu munca la domiciliu acei salariati care indeplinesc, la domiciliul lor, atributiile specifice functiei pe care o detin. In vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu ce le revin, salariatii cu munca la domiciliu isi stabilesc singuri programul de lucru. Angajatorul este in drept sa verifice activitatea salariatului cu munca la domiciliu, in conditiile stabilite prin contractul individual de munca.

3 Nu exista o limita minima a numarului de ore in cazul contractului individual de munca cu timp partial.

4 Minimum 20 de zile lucratoare, conform Codului muncii republicat in Monitorul Oficial nr. 345 din 18 mai 2011.

5 Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie, de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere, de cel mult 6 luni pentru absolventi. Verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se realizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum 30 de zile calendaristice.

6 Sunt considerate clauze specifice, fara ca enumerarea sa fie limitativa: a) clauza cu privire la formarea profesionala (art. 194 si urmatoarele din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii); b) clauza de neconcurenta (art. 21-24 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii); c) clauza de mobilitate (art. 25 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii); d) clauza de confidentialitate (art. 26 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii).

7 Salariatul cu munca la domiciliu se bucura de toate drepturile recunoscute prin lege si prin contractele colective de munca aplicabile salariatilor al caror loc de munca este la sediul angajatorului. Prin contractele colective de munca se pot stabili si alte conditii specifice privind munca la domiciliu.

Reguli SSM pentru realizarea urmatoarelor activitati

Reguli generale pentru realizarea in deplina securitate a activitatii de manipulare manuala a maselor, transport prin purtare, transport cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor

- In cazul in care nu exista instalatii de ridicat, incarcare-descarcare si deplasare a materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de catre o formatie de lucru cu experienta si cu respectarea urmatoarelor masuri:

• terenul pe care se efectueaza transportul materialelor trebuie sa fie eliberat de toate obiectele straine ce impiedica deplasarea;
• in cazul in care rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este neteda, deplasarea se va face pe dulapi sau pe grinzi;
• in cazul deplasarii materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie sa depaseasca latimea piesei, insa nu mai mult de 300 mm.

- Este interzisa indepartarea manuala a rolelor de sub incarcatura. Indepartarea acestora se va face numai dupa ce rolele se vor elibera complet de incarcatura.
- In timpul deplasarii materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi impinse numai din partea opusa sensului de deplasare, folosind rangi.
- Atunci cand este necesar ca piesa sa fie trasa din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar lucratorii nu vor sta in zona periculoasa creata de cablu si vor pastra o distanta suficienta fata de piesa pentru a nu fi surprinsi, in cazul unei deplasari sau caderi accidentale a acesteia.
- La manipularea, depozitarea si transportul materialelor explozive si inflamabile, se vor respecta prevederile din Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca la transportul, depozitarea si folosirea materialelor explozive.
- La depozitarea, incarcarea si descarcarea produselor petroliere, se vor respecta prevederile Instructiunilor proprii de protectie pentru manipularea, transportul si utilizarea produselor petroliere.
- La depozitarea, incarcarea si descarcarea recipientelor butelie pentru gaze sub presiune se vor respecta prevederile Instructiunilor proprii de securitate a muncii pentru:

• fabricarea, depozitarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului;
• fabricarea, depozitarea si utilizarea hidrogenului;
• fabricarea, depozitarea si utilizarea acetilenei.

- Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel construite incat manevrarea lor sa se faca usor si sa aiba o functionare silentioasa.
- Ambalajele sau obiectele care sunt manipulate manual nu trebuie sa aiba muchii sau margini taioase.
- Carucioarele cu 3 sau 4 roti trebuie sa fie dotate cu sisteme de autofranare si sisteme de avertizare sonora.
- Mijloacele de transport nemecanizate trebuie sa aiba inscriptionate sarcina maxima care poate fi transportata.
- Toate materialele care sunt manipulate manual trebuie sa fie prevazute cu sisteme de prindere corespunzatoare.
- In cazul depozitarii materialelor marunte (piese mici, resturi de materiale etc.) in cutii, peretii acestora trebuie sa reziste presiunii exercitate de materialul din interior.
- Pe ambalaje trebuie sa se mentioneze masa bruta prin scrierea directa pe ambalaj sau prin utilizarea unei etichete cu continut corespunzator.
- In cazul sarcinilor mai mari de 100 kg si cu centrul de greutate excentric, se vor indica pe ambalaj punctele de legare de carligul macaralei sau de prindere manuala.

PSI: Care sunt planurile de protectie impotriva incendiilor?

Intre documentele specifice activitatii de aparare impotriva incendiilor, un loc important il ocupa planurile de protectie impotriva incendiilor.
Exista trei tipuri de planuri de protectie impotriva incendiilor la spatiile si constructiile pentru birouri
1) Planul de evacuare a persoanelor
2) Planul de interventie
3) Planul de depozitare si de evacuare a materialelor care, conform legii, sunt considerate periculoase, dupa caz.

1) Configurația planului de evacuare a persoanelor depinde de tipul si destinatia constructiei, dar si de numarul persoanelor care se pot afla simultan in aceasta. In baza acestui din urma criteriu trebuie intocmite urmatoarele planuri de evacuare:
 Plan de evacuare pe nivel, daca se afla simultan mai mult de 30 de persoane pe nivelul respectiv.
 Plan de evacuare pe incapere, daca in incaperea respectiva se afla cel putin 50 de persoane.
Pentru spatiile pentru birouri inglobate in alte constructii, planurile de evacuare sunt extrase din planul de evacuare al obiectivului si se afiseaza de catre proprietar, conducatorul institutiei sau operatorului economic ori administrator.

2) Planul de interventie se intocmeste pentru asigurarea desfasurarii operatiunilor de interventie in situatii de urgenta.
Proprietarul, conducatorul institutiei sau operatorului economic ori administratorul asigura intocmirea planurilor de interventie pentru constructiile in care sunt inglobate spatii pentru birouri si comunica partilor interesate masurile si obligatiile ce le revin.
Pentru constructiile care au 2 sau mai multi proprietari sau in care se gasesc mai multe institutii sau mai mulți operatori economici, cel care detine partea dominanta este integrator al tuturor masurilor de aparare impotriva incendiilor la nivelul obiectivului.
Dupa ce este intocmit, planul de interventie trebuie avizat de inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean sau al municipiului Bucuresti, dupa caz.
Un exemplar al planului de interventie avizat ramane la dispozitia inspectoratului pentru situatii de urgenta, pentru efectuarea recunoasterilor si a studiilor tactice si pentru punerea acestora in aplicare cu prilejul exercitiilor, aplicatiilor tactice de interventie, precum si in situatiile de urgenta.
3) Planul de depozitare si de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase se intocmeste pentru fiecare incapere unde se afla asemenea materiale, pe baza schitei incaperii respective, pe care se marcheaza zonele cu materiale periculoase.
Acest plan trebuie sa cuprinda clasele materialelor periculoase, cantitatile lor si codurile de identificare sau de pericol, precum si produsele de stingere recomandate. Traseele de evacuare vor fi marcate cu culoarea verde.
Planurile de depozitare se amplaseaza in locuri care se estimeaza a fi cel mai putin afectate de incendiu si in apropierea locurilor de acces in incaperi, precum si la dispecerat, acolo unde acesta este constituit, astfel incat acestea sa poata fi utile fortelor de interventie.

ATENTIE

Planurile de protectie impotriva incendiilor se actualizeaza ori de cate ori este cazul, in functie de modificarile conditiilor care au stat la baza intocmirii lor, precum si de modificarile legislative, constructive, de personal si altele asemenea.

Cine organizeaza Comitetul de securitate si sanatate in munca?

Cine organizeaza Comitetul de securitate si sanatate in munca?

Daca in firma dvs. lucreaza mai mult de 50 de angajati, pentru a le asigura participarea la elaborarea si aplicarea in luarea deciziei in domeniul protectiei muncii, aveti obligatia de a organiza Comitetul de securitate si sanatate in munca.

Util

In cazul in care conditiile de munca sunt deosebite, inspectorul de protectie a muncii va poate cere infiintarea acestui comitet si daca aveti un numar de salariati mai mic de 50.
Care este componenta Comitetului de securitate si sanatate in munca?
Comitetul de securitate si sanatate in munca este constituit din:
a) angajator sau reprezentantul sau legal;
b) reprezentanti ai angajatorului cu atributii de securitate si sanatate in munca;
c) reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor;
d) medicul de medicina a muncii.

Numarul reprezentantilor lucratorilor este egal cu numarul format din angajator sau reprezentantul sau legal si reprezentantii angajatorului.
Cati reprezentanti ai angajatilor trebuie sa fie alesi in Comitetul de securitate si sanatate in munca?
Modalitatea de desemnare a reprezentantilor lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate in munca va fi stabilita prin contractul colectiv de munca, regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare.
Reprezentantii lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate in munca vor fi desemnati de catre lucratori dintre reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor.

Numarul minim al reprezentantilor lucratorilor in comitetele de securitate si sanatate in munca se stabileste in functie de numarul total al lucratorilor din unitate, dupa cum urmeaza:
- de la 10 la 100 de lucratori - 2 reprezentanti;
- de la 101 la 500 de lucratori - 3 reprezentanti;
- de la 501 la 1.000 de lucratori - 4 reprezentanti;
- de la 1.001 la 2.000 de lucratori - 5 reprezentanti;
- de la 2.001 la 3.000 de lucratori - 6 reprezentanti;
- de la 3.001 la 4.000 de lucratori - 7 reprezentanti;
- peste 4.000 de lucratori - 8 reprezentanti."
Reprezentantii angajatilor vor fi alesi pe o perioada de 2 ani. In cazul in care unul sau mai multi reprezentanti ai lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor se retrag din comitetul de securitate si sanatate in munca, acestia vor fi inlocuiti imediat prin alti reprezentanti alesi.
Cine si de cate ori intruneste Comitetul de securitate si sanatate in munca?
Initiativa intrunirii Comitetului de securitate si sanatate in munca o aveti dvs. in calitate de angajator, cel putin trimestrial.
Daca activitatea presupune riscuri mari de accidentare si imbolnavire profesionala, veti intruni Comitetul ori de cate ori este nevoie.

In ce fel se aplica CCM si RI salariatilor detasati

In practica, de regula, in cazul unei detasari are loc un schimb de adrese intre cei doi angajatori. Primul angajator precizeaza categoriile de personal solicitate, perioada pentru care se doreste detasarea si data de la care se doreste detasarea lor, iar cel de al doilea angajator transmite raspunsul sau, nominalizand,de regula, persoanele ce urmeaza sa fie detasate, functia si salariul acestora.
Este de preferat ca intelegerea intre cei doi angajatori sa faca obiectul unui acord care sa cuprinda drepturile si obligatiile rezultate din actul detasarii, care trebuie adus la cunostinta salariatului.
 Potrivit art. 46 alin. (1) din Codul muncii , detasarea poate fi dispusa pe o perioada de cel mult un an iar alin. (2) al aceluiasi articol stabileste ca in mod exceptional, perioada detasarii poate fi prelungita pentru motive obiective ce impun prezenta salariatului la angajatorul la care s-a dispus detasarea, cu acordul ambelor parti, din 6 in 6 luni.
Pe perioada de cel mult un an, angajatorul emite decizia de detasare. In baza acestor documente, salariatul isi desfasoara activitatea la angajatorul la care a fost detasat fara a incheia cu acest angajator un contract individual de munca
Conform art. 47 alin. (2) din Codul muncii, pe durata detasarii, salariatul beneficiaza de drepturile care ii sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detasarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detasat. Asadar, daca contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul angajatorului la care salariatul este detasat stabileste drepturi mai favorabile, aceste drepturi se vor acorda si salariatului detasat prin efectul legii chiar daca contractul colectiv de munca nu prevede in mod expres acest lucru.
Regulile privind disciplina muncii in unitate sunt aplicabile si salariatilor detasati sau delegati cata vreme isi desfasoara activitatea in respectiva unitate. Faptul ca in regulamentul intern este prevazut ca dispozitiile acestuia se aplica doar salariatilor incadrati cu contract individual de munca consideram ca este o greseala cata vreme pot fi delegati sau detasati salariati care vor presta activitate in unitate.
In ceeea ce priveste evaluarea salariatilor avand in vedere prevederile art. 17  alin. (3) lit. e) din Codul muncii potrivit carora unul dintre elementele contractului individual de munca il reprezinta criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului apreciem ca criteriile de evaluare aplicabile la nivelul angaajtorului unde salariatul este detasat nu-i sunt aplicabile acestuia.

Pensiile de la 1 aprilie 2013

Persoanele care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza unor boli obisnuite sau a unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate, daca au realizat, in conditiile legii, stagiu de cotizare.

Persoanelor prevazute la art. 73, incadrate in gradul I sau II de invaliditate, li se acorda stagiul potential prevazut la art. 75 alin. (1) in conditiile in care au realizat, la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca, stagiul de cotizare in raport cu varsta conform tabelului nr. 3.

Tabelul nr. 3



Varsta persoanei la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca  
In situatia gradului III de invaliditate, stagiul potential prevazut la art. 75 alin. (1) se acorda numai persoanelor prevazute la art. 74.
Persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare ca nevazator sau in conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat li se acorda un stagiu potential, determinat ca diferenta intre stagiile de cotizare cerute de art. 58 si 59 si stagiile de cotizare realizate pana la data acordarii pensiei de invaliditate.

somaj cu contract pe perioada nedeterminata

Analizam mai jos cazul unei societati care a angajat o persoana din somaj cu contract pe perioada nedeterminata. Dupa 3 luni, in perioada de proba, societatea inceteaza contractul. Vom vedea astfel in ce masura mai poate persoana respectiva sa beneficieze in continuare de somaj pentru perioada ramasa pana la implinirea celor 9 luni de somaj.
Solutia :
Potrivit art. 45 alin. (1) din Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, suspendarea platii indemnizatiilor de somaj acordate beneficiarilor are loc dupa cum urmeaza:

a)la data la care nu si-a indeplinit obligatia prevazuta la art. 41 alin. (1) lit. a);
b) pe perioada indeplinirii obligatiilor militare;
c) la data incadrarii in munca, conform legii, pe o perioada de cel mult 12 luni;
d) la data plecarii din tara pe o perioada mai mica de 3 luni, la cererea persoanei, precum si, dupa caz, la data obtinerii autorizarii pentru mentinerea platii indemnizatiei de somaj, la cererea persoanei care se deplaseaza in interiorul Comunitatii Europene si al Spatiului Economic European pentru a cauta un loc de munca si doreste sa isi mentina plata indemnizatiei de somaj;
e) pe perioada in care este arestat preventiv sau pentru executarea unei pedepse privative de libertate de pana la 12 luni;
f) la data pensionarii pentru invaliditate;
g) pe perioada acordarii indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, a indemnizatiei de maternitate si a indemnizatiei pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv de 3 ani in cazul copilului cu handicap;
h) pe perioada incapacitatii temporare de munca mai mare de 3 zile datorita accidentelor survenite in perioada cursurilor de calificare, recalificare, perfectionare sau, dupa caz, a altor forme de pregatire profesionala, in timpul si din cauza practicii profesionale;
i) pe perioada acordarii platilor compensatorii, potrivit legii.

Obligatia prevazuta la art. 41 alin. (1) lit. a) este sa se prezinte lunar, pe baza programarii sau ori de cate ori sunt solicitate, la agentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate, pentru a primi sprijin in vederea incadrarii in munca.
Conform alin. (3) din acelasi articol, repunerea in plata, dupa suspendarea in conditiile alin. (1) lit. b), c) si e)-i), se face de la data depunerii cererii beneficiarului, dar nu mai tarziu de 30 de zile calendaristice de la data incetarii situatiei care a condus la suspendare.

Asadar, suspendarea platii indemnizatiilor de somaj acordate beneficiarilor are loc la data incadrarii in munca, conform legii, pe o perioada de cel mult 12 luni.
In speta apreciez ca nu este indeplinita conditia ceruta de lege, astfel incat persoana nu va putea sa beneficieze in continuare de somaj pentru perioada ramasa pana la implinirea perioadei de somaj.

cazul unui salariat care a lucrat ca ucenic intr-o societate

Prin cele ce urmeaza, vom analiza cazul unui salariat care a lucrat ca ucenic intr-o societate, fiind ulterior angajat dupa aceasta perioada.

Vom vedea in ce masura se considera vechime in munca la depunerea dosarului de pensionare.
In plus, se va stabili daca acest aspect se certifica prin faptul ca salariatul detine din partea firmei o adeverinta cu mentiunea: " se adevereste faptul ca X a fost angajat la Y in perioada Z ca ucenic cu salariu, in sectiile V avand un salariu de incadrare de X + Z (spor toxicitate). In aceasta perioada unitatea a retinut si virat cotele CAS prevazute in lege. Datele au fost extrase din statele de plata aflate in arhiva institutiei. Eliberam prezenta spre a-i servi la completarea vechimii in munca".


Solutia consultantului:

In situatia mentionata de dvs. nu se precizeaza perioada derularii raporturilor de ucenicie. Astfel, in functie de data derularii acestei perioade de ucenicie sunt aplicabile prevederile legale in vigoare la acea data.
In situatia in care perioada de ucenicie a fost derulata inainte de 1989, ucenicia la locul de munca era considerata o forma de calificare a tinerilor absolventi ai scolii generale, in varsta de 15-18 ani, incadrati in productie, prin care li se asigura pregatirea practica si teoretica necesara exercitării unei meserii. Prin urmare, ucenicia la locul de munca era o forma de calificare profesionala si se realiza pe baza contractului de ucenicie, in schimbul acesteia ucenicul fiind indreptatit la plata unei indemnizatii lunare.
Totodata, prin Decretul 389/11.10.1972 era prevazuta in sarcina unitatilor socialiste de stat obligatia de a varsa la bugetul asigurarilor sociale de stat o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat precum si a sumelor primite de ucenici, elevi ai scolilor profesionale pe timpul cat fac practica in productie, indiferent de forma in care se realizeaza aceste venituri, de fondul din care se platesc si de durata contractului de munca.
In concluzie, in situatia in care pentru sumele incasate in temeiul contractului de ucenicie angajatorul a calculat, retinut si platit contributiile de asigurari sociale, atunci perioada respectiva poate constitui stagiu de cotizare si va fi luata in calcul la stabilirea drepturilor de pensie.
Din cele mentionate de dvs, rezulta ca angajatorul a confirmat prin adeverinta eliberata faptul ca in calitate de ucenic ati beneficiat de salariu, asupra acestuia fiind calculate, retinute si platite contributiile de asigurari sociale.

Totodata, potrivit prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) si p) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, asigurat este persoana fizica pentru care angajatorul este obligat sa retina si sa plateasca contributia individuala de asigurari sociale, precum si persoana fizica ce achita, in nume propriu, contributia de asigurari sociale, conform acestei legi, iar stagiu de cotizare este perioada de timp pentru care s-au datorat contributii de asigurari sociale la sistemul public de pensii, precum si cea pentru care asiguratii cu declaratie individuala de asigurare sau contract de asigurare sociala au datorat si platit contributii de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
De asemenea, potrivit prevederilor art. 48 din Legea 263/2010 , cu modificarile si completarile ulterioare, stagiul de cotizare se constituie din insumarea perioadelor pentru care s-a datorat contributia la bugetul asigurarilor sociale de stat de catre angajator si asigurat sau, dupa caz, s-a datorat si platit de catre asiguratii prevazuti la art. 6 alin. (1) pct. IV si alin. (2) din lege.
Astfel, din coroborarea textelor de lege mentionate rezulta ca toate perioadele pentru care s-a datorat, retinut si platit contributie la bugetul asigurarilor sociale de stat constituie stagiu de cotizare in intelesul legii pensiilor si vor fi luate in calcul la stabilirea drepturilor acordate in raport de aceasta lege, respectiv la stabilirea drepturilor de pensie.
In ceea ce priveste vechimea in munca, aceasta este definita la art. 16 alin. (4) din Legea 53/2003 - Codul muncii , republicata ca fiind munca prestata in temeiul unui contract individual de munca. Asadar rezulta ca stagiul de cotizare este diferit de vechimea in munca, aceasta din urma fiind exclusiv obtinuta in temeiul unui contract individual de munca, in timp ce stagiu de cotizare poate avea orice persoana care se asigura in temeiul unei declaratii individuale de asigurare sau contract de asigurare sociala, in conditiile legii.
In concluzie, in conformitate cu prevederile legale mentionate rezulta ca perioada in care ati desfasurat activitate de ucenicie pentru care s-au calculat, retinut si platit contributii de asigurari sociale reprezinta stagiu de cotizare, in intelesul Legii 263/2010 , cu modificarile si completarile ulterioare, si va fi valorificata la stabilirea drepturilor de pensie.
In situatia in care raporturile de ucenicie au fost desfasurate sub incidenta prevederilor Legii 53/2003 - Codul muncii , republicata, atunci devind incidente prevederile acesteia, respectiv prevederile art. 208 si urm., conform carora contractul de ucenicie este un contract individual de munca particular.
In acest caz persoana care isi desfasoara activitatea in temeiul unui contract de ucenicie, respectiv in temeiul unui contract individual de munca particular, este considerata persoana asigurata obligatoriu prin efectul legii la sistemul public de pensii, conform prevederilor art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) din Legea 263/2010 , cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiind de toate drepturile care decurg din aceasta calitate.
Asadar si in aceasta situatie, asupra veniturilor din salarii trebuiau calculate, retinute si platite contributiile de asigurari sociale, caz in care perioada va fi considerata stagiu de cotizare si va fi valorificata la stabilirea drepturilor de pensie.

Programele individualizate de lucru sunt permise prin Codul muncii

Programele individualizate de lucru sunt permise prin Codul muncii, aceasta fiind o solutie avantajoasa pentru multi angajatori.

Astfel, angajatorul poate stabili programe individualizate de munca, cu acordul sau la solicitarea salariatului in cauza.

Aceasta este solutia adusa prin art. 118 alin. (1). Restul articolului 118 complineste solutia: durata zilnica a timpului de munca este impartita in doua perioade:

-    perioada fixa in care salariatii se afla simultan la locul de munca;
-    perioada variabila, mobila, in care salariatul isi alege orele de sosire si de plecare, cu respectarea timpului de munca zilnic.

Se da astfel continut, si in reglementarea romana a raporturilor de munca, politicilor europene care permit crearea unui echilibru intre timpul de lucru, formarea profesionala a salariatului si timpul liber.

Programul individualizat de munca poate functiona numai cu respectarea dispozitiilor privitoare la timpul de lucru saptamanal de 40 (48) de ore, eventual cu aplicarea perioadelor de referinta.

Cert este inca ca reglementarea muta accentul pe acordul partilor (pe partea conventionala a contractului individual de munca), fiind indiferent daca posibilitatea programelor individualizate mai este sau nu prevazuta / permisa prin contracte colective de munca sau prin Regulamentul intern.

Numai asa e perceputa ca un beneficiu cu adevarat stimulativ (din nou personalizarea beneficiilor, despre care am discutat in cap. 3!).

Bineinteles, totul fara costuri suplimentare pentru angajator!

Art. 114 din Codul muncii republicat este "campionul" flexibilizarii:

O metoda foarte eficienta de organizare a timpului de lucru e reprezentata de flexibilizarea lexibilizarii timpului de lucru care se face cu acordul angajatorului, dat... numai celor care merita!

Art. 114 din Codul muncii republicat este "campionul" flexibilizarii:

(1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.

(2) Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.

(3) Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca respectiv, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni.

(4) Sub rezerva respectarii reglementarilor privind protectia sanatatii si securitatii in munca a salariatilor, din motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii, contractele colective de munca pot prevedea derogari de la durata perioadei de referinta stabilite la alin. (3), dar pentru perioade de referinta care in niciun caz sa nu depaseasca 12 luni.

Reglementarea transpune prevederile Directivei nr. 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru. Legiuitorul roman a modificat perioadele de referinta, solutia fiind utila pentru organizatiile/sectoarele cu activitate sezoniera, unde exista perioade "de varf" - cand este nevoie de munca suplimentara - si perioade cu activitate redusa sau chiar intrerupta, cand angajatorul are posibilitatea sa faca "regularizarea".

Sa intelegem bine: daca in trecut perioadele de referinta erau de 3 luni, respectiv 12 luni pentru anumite sectoare de activitate, in prezent perioadele sunt de 4 luni si 6 luni si numai exceptional 12 luni.

In acest din urma caz trebuie sa fie indeplinite urmatoarele trei conditii:
a.    sa se respecte reglementarile privind protectia sanatatii si securitatii in munca a salariatilor;
b.    perioada de referinta de 12 luni sa fie adoptata numai pentru motive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii;
c.    perioada sa fie revazuta in contractele colective de munca (de unde deducem ca, daca acestea nu exista la niciun nivel, angajatorul nu poate adopta unilateral perioada de referinta de 12 luni, chiar daca sunt indeplinite celelalte doua conditii de mai sus).

La nivel de ramura / sector / grup de unitati si la nivelul angajatorilor exista multe contracte colective de munca ce prevad perioade de referinta de 4, 6 luni sau mai mari.

Solutia de la punctul acesta, impreuna cu solutia de la punctul II. de mai sus, conduce la posibilitatea flexibilizarii timpului de lucru fara plata unor ore suplimentare - pe cat posibil.

Atentie insa:

1. La stabilirea perioadelor de referinta de 4-6-12 luni nu se iau in calcul durata concediului de odihna anual si situatiile de suspendare a contractului individual de munca.

2. Prevederile referitoare la perioadele de referinta nu se aplica tinerilor care nu au implinit varsta de 18 ani.

O precizare

Disparitia alin. (3) din forma anterioara, respectiv disparitia interdictiei privind aplicarea perioadei de referinta in cazul tinerilor sub 18 ani nu inseamna ca utilizarea perioadei de referinta este permisa in cazul acestei categorii de personal.

Pe de o parte, art. 112 alin. (2) arata ca "in cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani durata timpului de munca este de 6 ore pe zi si de 30 de ore pe saptamana", iar art. 124 din Codul muncii republicat mentine sublinierea ca "tinerii in varsta de pana la 18 ani nu pot presta munca suplimentara".

Deci nici macar nu e posibil sa se depaseasca cele 30 de ore ale timpului legal saptamanal, cu atat mai putin sa se discute de depasirea numarului maxim de ore suplimentare, dincolo deci de numarul de 48 de ore (care, chiar daca se recupereaza, conduce o medie raportata tot la 48 de ore, nu la 30).

Acum, ca avem toate datele, sa recapitulam:

1.    Codul muncii ne sprijina
2.    de la Europa "e voie"
3.    Uneori salariatul este dispus sa lucreze mai mult o saptamana, doua, trei... , pentru a fi mai liber in alta perioada. Pentru el faptul de a fi inteles atunci cand are nevoie e un STIMULENT incredibil - o spun majoritatea salariatilor!

Dar, desigur, aplicarea acestei masuri tuturor salariatilor, fara deosebire intre cei performanti si neperformanti, intre cei disciplinati si cei indisciplinati etc. numai e stimulent, ba dimpotriva: e contraproductiva.

Sporul de vechime: mod de calcul

Vom analiza mai jos cazul unui salariat incadrat cu CIM cu timp partial pentru a stabili cum se calculeaza sporul de vechime si daca se va tine cont de timpul efectiv lucrat.

Solutia:

Potrivit prevederilor art. 16 alin. (4) din Legea 53/2003 - Codul muncii, republicata, munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca. Asadar, vechimea in munca este acea perioada in care salariatul a prestat munca in temeiul unui contract individual de munca.
Totodata, Codul muncii statueaza in cadrul art. 106 faptul ca salariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile.
Drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.
In lumina acestor prevederi legale rezulta ca, in ceea ce priveste vechimea in munca leguitorul nu a distins intre contractul individual de munca cu norma intreaga si cel cu timp partial, subliniind chiar faptul ca salariatul incadrat cu fractiune de norma se bucura de aceleasi drepturi ca si salariatul incadrat cu norma intreaga.
Doar drepturile salariale se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat.

In concluzie, vechimea in munca este aceeasi si pentru un contract individual de munca cu timp partial de 2, 4, 6 ore si pentru contractul individual de munca cu norma intreaga.

Reangajarea la aceeasi societate dupa incasare plati compensatorii e legala?

Vom analiza mai jos cazul unui salariat care a lucrat in cadrul unei intreprinderi timp de 30 ani (fiind angajat toti acesti ani pe perioada nedeterminata). In octombrie 2010 salariatul in cauza a fost disponibilizat cu salarii compensatorii. In 28 feb 2011 a fost reangajat la aceeasi intreprindere, dar de aceasta data pe perioada determinata.
Vom stabili, in situatia in care  au trecut doi ani si jumatate de cand a primit acele salarii compensatorii, daca poate fi reangajat pe perioada nedeterminata.
In prezent nu i se semneaza cererea de catre departamentul de Resurse Umane pe motiv ca in urma cu cei doi ani si jumatate au fost incasate acele salarii compensatorii (cu toate ca cererea de aprobare i-a fost semnata de toti directorii din intreprindere).

Solutia:

Potrivit dispozitiilor art. 67 din Legea 53/2003 - Codul muncii , republicata, salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiaza de masuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii in conditiile prevazute de lege si de contractul colectiv de munca aplicabil.
Asadar, salariatii concediati in baza art. 65 si urm. din Codul muncii pot beneficia de compensatii. Cu alte cuvinte nu exista in sarcina angajatorului obligatia de a plati salarii compensatorii la incetarea contractului individual de munca prin concedierea in temeiul art. 65 din Codul muncii , decat in masura in care o lege speciala prevede un astfel de drept in favoarea salariatilor sau angajatorul si-a asumat o astfel de obligatie prin contractul colectiv de munca.
In sectorul privat, dreptul la salarii compensatorii nu este prevazut de lege. Astfel, cuantumul platilor compensatorii si celelalte conditii de acordare se stabilesc de regula prin contractul colectiv de munca.

Apreciem, totodata, ca se vor acorda aceste compensatii si in situatia in care in Regulamentul intern sau in contractele individuale de munca ale salariatilor au fost prevazute astfel de drepturi in favoarea salariatilor, deoarece si prin aceste documente se pot asuma drepturi si obligatii a caror indeplinire este obligatorie.
Totodata, daca exista contract colectiv de munca aplicabil de nivel superior celui incheiat la nivel de unitate, el va constitui izvor de drept si temei pentru acordarea drepturilor prevazute in acesta pentru salariati. Astfel, salariatii au drepturile prevazute intr-un contract colectiv de munca de nivel superior contractului la nivel de unitate, daca aceste drepturi sunt superioare sau in plus celor stabilite prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
Astfel, in caz de concediere pentru motive ce nu tin de persoana salariatilor, angajatorul va avea obligatia platii unor salarii compensatorii daca astfel este prevazut intr-un act normativ, precum si in cazul in care si-a asumat o astfel de obligatie printr-un act juridic incheiat in derularea raporturilor de munca (contract colectiv de munca, regulament intern, contract individual de munca), in situatiile si conditiile reglementate prin aceste acte juridice.
In ceea ce priveste o eventuala interdictie existenta la nivelul angajatorului cu privire la reangajarea personalului care a fost concediat si care a beneficiat de plati comapsatorii, acest lucru nu este conform legii si ca atare, nu poate face obiectul unui act juridic valabil. Mai mult, conform prevederilor art. 74 din Codul muncii, in situatia concedierilor colective, salariatii concediati au prioritate la reangajare.
Astfel, consideram ca nu poate exista o asemenea interdictie stipulata in cadrul unor acte juridice, stabilita in mod diferentiat in functie de tipul contractului individual de munca incheiat, respectiv pe durata nedeterminata sau determinata, sens in care apreciem ca o astfel de prevedere este nula de drept.

efecte avertismentul scris din partea superiorului direct?

In reglementarea anterioara actualului Cod al muncii exista posibilitatea sanctionarii cu sanctiunile disciplinare mai usoare (mustrare, avertisment, chiar retragerea unei trepte de salarizare) aplicate de catre alte persoane decat conducatorul unitatii, competenta acestuia din urma nefiind deci exclusiva.

 Astfel, mustrarea, avertismentul si retragerea unei trepte de salarizare pe durata de pana la 3 luni se putea aplica tinand seama si de caracterul lor, si de maistri pentru muncitorii aflati in subordinea lor iar sefii compartimentelor functionale (sefii de ateliere, sectii, birouri, servicii, directii etc.) puteau sa aplice sanctiunile precumpanitor morale, mustrarea si avertismentul, conform Legii 1/1970 privind organizarea si disciplina muncii si a Legii 6/1977 privind rolul si atributiile maistrului in productie – acte normative in prezent abrogate.
Potrivit art. 252 alin. (1) din Codul muncii , republicat, angajatorul dispune de aplicarea sanctiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.
Avertismentul scris este una dintre sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara, in conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul muncii , republicat.
O reglementare care sa stabileasca alte persoane decat angajatorul ca avand calitate de a aplica sanctiuni disciplinare nu a subzistat intrarii in vigoare a Legii 53/2003 – Codul muncii.
Prin urmare, competenta de a aplica sanctiuni disciplinare revine conform noului Cod al muncii exclusiv angajatorului.
Prin angajator se intelege persoana fizica sau persoana juridica (entitatea cu personalitate juridica).

Modele noi

La pagina  http://www.resurseumane.wgz.ro/   , am adaugat doua noi modele in word :
1. nota de lichidare 
2. act aditional cu clauza de formare profesionala
 

Indicii de ierarhizare!

Vom stabili, prin cele ce urmeaza, in ce masura trebuie sa mai respectam, in calitate de angajator, indicii de ierarhizare conform contractului colectiv de munca existent la nivel national.
Mentionam astfel ca angajatorii au obligatia sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca (art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul muncii, republicat).

Acordarea drepturilor salariatilor este obligatorie atat daca aceste drepturi izvorasc din dispozitii legale, cat si din prevederile cuprinse in contractele colective de munca incheiate la diferitele niveluri sau in contractele individuale de munca.

In privinta drepturilor ce decurg din lege, in temeiul art. 164 alin. (3) teza I din Codul muncii , republicat, angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara.
In conformitate cu prevederile HG 23/2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata, incepand cu data de 1 februarie 2013, salariul minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 750 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna in anul 2013, reprezentand 4,44 lei/ora.
Stabilirea, pentru personalul incadrat prin incheierea unui contract individual de munca, de salarii de baza sub acest nivelul constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei conform art. 3 alin. (1) din HG 23/2013.

In ceea ce priveste obligatia ce incumba angajatorilor in privinta stabilirii salariilor angajatilor cu respectarea unor coeficienti minimi de ierarhizare, aceasta are ca izvor dispozitiile conventionale cuprinse in contractele colective de munca.


CCMUN pe anii 2007-2010 prevedea astfel de coeficienti minimi, insa, la momentul actual acest contract nu mai este in vigoare.
Prin urmare, nu exista o obligatie legala in sarcina angajatorului de stabilire a salariilor angajatilor cu respectarea coeficientilor minimi de ierarhizare, dar obligatia poate fi conventionala in cazul in care un contract colectiv de munca aplicabil obliga angajatorul la stabilirea salariilor cu respectarea unor coeficienti de ierarhizare.
Daca un astfel de contract nu exista sau nu stabileste coeficienti de ierarhizare, angajatorul are obligatia sa respecte dispozitiile legale privind salariul minim brut pe tara garantat in plata.

In ce masura salariatul poate solicita fostului angajator salariu compensator in urma concedierii in baza art. 65 alin. (1) din Codul muncii?

Pornind de la un caz concret, vom stabili in ce masura salariatul poate solicita fostului angajator salariu compensator in urma concedierii in baza  art. 65 alin. (1) din Codul muncii.

Totodata, in cazul in care angajatorul refuza sa furnizeze un numar de inregistrare a cererii, vom vedea unde poate salariatul sa depuna documentul respectiv.

Solutia :

Conform art. 67 din Codul muncii , salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiaza de masuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii in conditiile prevazute de lege si de contractul colectiv de munca aplicabil.
Asadar, salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor POT BENEFICIA de compensatii in conditiile prevazute de lege si de contractul colectiv de munca aplicabil.

Incepand cu anul 2011 nu mai exista contract colectiv de munca unic la nivel national (CCMUN).

Potrivit art. 128 din Legea 62/2011 - Legea dialogului social, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011, contractele colective de munca se pot negocia la nivel de unitati, grupuri de unitati si sectoare de activitate nu si la nivel national.

Pe cale de consecinta, angajatorul are obligatia acordarii de salarii compensatorii la concedierea salariatilor numai daca exista la nivel de unitate un contract colectiv de munca care sa prevada acordarea acestor compensatii sau daca in contractul individual de munca exista o prevede in acest sens.
Daca exista o asemenea reglementare nu este necesara intocmirea unei cereri din partea salariatului, ci se acorda in temeiul dispozitiilor legale din contractele de munca aplicabile.

Angajatorul are obligatia inregistrarii solicitarii dvs. si de asemenea are obligatia unui raspuns chiar daca acesta nu va este favorabil. In situatia in care angajatorul refuza inregistrarea cererii dvs. puteti sesiza inspectoratul teritorial de munca.

stagiilor de cotizare si a stabilirii dreptului la indemnizatie de somaj

In vederea certificarii stagiilor de cotizare si a stabilirii dreptului la indemnizatie de somaj, angajatorii au obligatia de a elibera persoanelor carora le inceteaza raporturile de munca sau de serviciu o adeverinta din care sa rezulte baza lunara de calcul al contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj, stabilita potrivit titlului IX2 «Contributii sociale obligatorii» din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru fiecare luna din ultimele 12 luni, inainte de data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu, pentru care acestia au retinut si au virat la bugetul asigurarilor pentru somaj contributia individuala prevazuta la art. 27 din lege si au platit contributia datorata de angajator prevazuta la art. 26 din lege, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 26, precum si, dupa caz, urmatoarele:

a) daca inregistreaza debite la bugetul asigurarilor pentru somaj;
b) perioada pentru care nu s-au platit contributiile la bugetul asigurarilor pentru somaj si suma aferenta acestei perioade;
c) daca se regasesc in una dintre situatiile prevazute la art. 34 alin. (2) din lege.

Adeverinta va contine si date cu privire la perioadele in care s-a prestat activitatea, perioadele in care raporturile de munca sau de serviciu au fost suspendate, precum si data si motivul incetarii acestora, date care se verifica si se certifica de agentiile pentru ocuparea fortei de munca pe baza inscrisurilor efectuate in carnetul de munca, pentru perioadele pana la data de 31 decembrie 2010, si pe baza informatiilor care se pun la dispozitia agentiilor pentru ocuparea fortei de munca de inspectia muncii, pentru perioade ulterioare datei de 31 decembrie 2010.

Adeverinta se verifica si se certifica in ceea ce priveste datele referitoare la baza de calcul al contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj de agentiile pentru ocuparea fortei de munca, pe baza informatiilor cuprinse in declaratiile lunare privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate, prevazute la titlul IX2 «Contributii sociale obligatorii» din Legea 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, depuse de angajator, care se pun la dispozitia agentiilor pentru ocuparea fortei de munca electronic, din sistemul informatic al Ministerului Finantelor Publice.
In situatia in care pana la data de 31 decembrie 2010 nu exista intocmit carnet de munca, dovada existentei unor raporturi de munca sau de serviciu pana la data de 31 decembrie 2010 se efectueaza cu alte acte prevazute de lege.
In situatia in care sunt identificate neconcordante intre continutul adeverintei si informatiile din cuprinsul declaratiilor prevazute la alin. (3) depuse de angajator si/sau inscrisurile efectuate in carnetul de munca pana la data de 31 decembrie 2010 ori se constata ca angajatorul nu a depus potrivit prevederilor legale declaratia lunara, agentiile pentru ocuparea fortei de munca solicita in scris angajatorului corectarea respectivelor documente si depunerea lor la agentia pentru ocuparea fortei de munca in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii solicitarii, cu exceptia declaratiei lunare care se depune potrivit titlului IX2 «Contributii sociale obligatorii» din Legea 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
Modelul adeverintei, prevazut in anexa nr. 26, se poate modifica sau completa prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Neeliberarea de catre angajator a adeverintei constituie contraventie, potrivit art. 113 lit. j) din lege, si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 3.000 lei si 5.000 lei (prevazuta la art. 114 alin. (1) lit. a) din Legea 76/2002) de catre organele de control masuri active ale structurilor teritoriale ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca care au competenta constatarii si sanctionarii celorlalte contraventii prevazute de lege.

CIM pe durata determinata: perioada de prelungire maxim

Vom analiza astazi cazul unei societati care are angajat un salariat in baza unui contract de munca pe perioada determinata. Contractul a fost prelungit pe baza de acte aditionale (contractul initial incepand cu august 2010, prelungit in fiecare an, prin act aditional).
Vom vedea astfel daca la expirarea termenului din contract (respectiv august 2013 ), contractul fiind pe perioada determinata, societatea poate prelungi acest contract initial prin act aditional sau daca trebuie sa intocmeasca un alt contract, in conditiile in care legea prevede ca un contract de munca pe perioada determinata nu poate depasi o perioada de 36 de luni.

Solutia :

In privinta prelungirii CIM, la ora actuala art. 82 alin. (3) din Codul muncii , republicat, prevede ca CIM pe durata determinata poate fi prelungit dupa expirarea termenului initial pentru perioada realizarii unui proiect, program sau unei lucrari.
Fata de imprejurarea ca prevederile Codului muncii nu mai limiteaza la acest moment printr-o prevedere expresa numarul de prelungiri care se pot efectua inauntrul termenului maxim, de data aceasta de 36 de luni, exista practica, pe care personal nu o impartasesc, de a se prelungi CIM pe durata determinata fara nici o limita in privinta numarului actelor aditionale incheiate pentru aceasta inauntrul unui termen de 36 luni.
Personal impartasesc opinia ca au fost modificate conditiile in care se poate prelungi CIM pe durata determinata. Astfel, in noua viziune legiuitorul nu mai prevede un numar de prelungiri al CIM inauntrul unui termen maxim, ca in vechea reglementare, insa stabileste o alta regula in privinta prelungirii unui contract individual de munca pe durata determinata, anume aceea ca prelungirea peste termenul initial poate fi realizata numai pentru perioada realizarii unui proiect, program sau unei lucrari.

Fata de dispozitiile art. 82 alin. (3) din Codul muncii , republicat, consider ca ori de cate ori va fi necesar in cazul unui program, proiect sau lucrare, contractul va putea fi prelungit dupa expirarea termenului initial, deci chiar peste termenul maxim de 36 de luni (daca acesta este termenul initial), cu perioada (durata) realizarii proiectului, programului sau lucrarii.
In concluzie, apreciez ca, veti putea incheia un nou contract individual de munca pe durata determinata, care, fiind incheiat in termen de 3 luni de la incetarea unui contract de munca pe durata determinata, va capata caracter de contract succesiv, fiindu-i aplicabile dispozitiile art. 82 alin. (5) din Codul muncii , republicat, respectiv putand fi incheiate pe o durata de maximum 12 luni fiecare.