Ce impozite se platesc de catre angajator si de catre PFA dupa 1 septembrie 2013 ?

ce impozite se platesc de catre angajator si de catre PFA dupa 1 septembrie 2013 ?

1) unei persoane care activeaza in cadrul unei firme in calitate de angajat cu contract individual de munca si care, in acelasi timp, desfasoara activitati ca PFA.
2) unei persoane care activeaza doar ca PFA (exemplificare pe un contract de servicii de 8.000 ron si contract de munca de 700 ron).

Solutia:

Conform art. 296 indice 21 alin. (1) din Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, urmatoarele persoane au calitatea de contribuabil la sistemul public de pensii si la cel de asigurari sociale de sanatate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internationale la care Romania este parte, dupa caz:
a) intreprinzatorii titulari ai unei intreprinderi individuale;
b) membrii intreprinderii familiale;
c) persoanele cu statut de persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati economice;
d) persoanele care realizeaza venituri din profesii libere;
e) persoanele care realizeaza venituri din drepturi de proprietate intelectuala, la care impozitul pe venit se determina pe baza datelor din evidenta contabila in partida simpla;
f) persoanele care realizeaza venituri, in regim de retinere la sursa a impozitului pe venit, din activitati de natura celor prevazute la art. 52 alin. (1) si din asocierile fara personalitate juridica prevazute la art. 13 lit. e);
g) persoanele care realizeaza venituri din activitatile agricole prevazute la art. 71 alin. (1);
h) persoanele care realizeaza venituri de natura celor prevazute la art. 71 alin. (2) si (5).
Asadar, printre contribuabilii sistemului asigurarilor sociale de stat regasim la lit. e) si pesoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati economice (PFA).
Art. 296 indice 23 alin. (4) din Codul fiscal stabileste ca  persoanele care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor si orice alte venituri din desfasurarea unei activitati dependente, venituri din pensii si venituri sub forma indemnizatiilor de somaj, asigurate in sistemul public de pensii, persoanele asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale neintegrate in sistemul public de pensii, care nu au obligatia asigurarii in sistemul public de pensii, precum si persoanele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme, nu datoreaza contributia de asigurari sociale pentru veniturile obtinute ca urmare a incadrarii in una sau mai multe dintre situatiile prevazute la art. 296 indice alin. (1).
Asadar, daca o PFA realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor si orice alte venituri din desfasurarea unei activitati dependente, venituri din pensii si venituri sub forma indemnizatiilor de somaj sau este asigurata in sistemul public de pensii, in sisteme proprii de asigurari sociale neintegrate in sistemul public de pensii, care nu au obligatia asigurarii in sistemul public de pensii, sau are calitatea de pensionar al acestor sisteme, nu datoreaza contributia de asigurari sociale pentru veniturile obtinut in calitate de PFA.
Contributia la asigurarile sociale de sanatate se datoreaza pentru veniturile din activitati independente indiferent daca persoana mai realizeaza sau nu si alte venituri.
In consecinta, persoana care obtine si venituri salariale nu datoreaza, indiferent de nivelul acestor venituri, contributia la sistemul asigurarilor sociale(31,3%) pentru veniturile obtinute in calitate de persoana fizica autorizata dar datoreaza  contributia la sistemul asigurarilor sociale de sanatate (5,5%).

In situatia persoanei care nu obtine si venituri salariale, aceasta datoreaza:

-    contributie de asigurari sociale daca venitul ramas dupa deducerea din venitul total realizat a cheltuielilor efectuate in scopul realizarii acestui venit, respectiv valoarea anuala a normei de venit, dupa caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este mai mare de 35% din castigul salarial mediu brut (778 lei);
-    contributie la sistemul asigurarilor sociale de sanatate.
In ceea ce priveste impozitul pe venit, venitul net anual din activitati independente se determina prin utilizarea unuia din urmatoarele sisteme:
- sistem real;
- norma de venit.
Determinarea venitului net anual in sistem real (pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla).
Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.

Determinarea venitului net anual pe baza normelor de venit Nomenclatorul activitatilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru contribuabilii care isi desfasoara activitatea individual, este cuprins in anexa nr. 1 a OMFP 2875/2011 privind aprobarea Nomenclatorului activitatilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, activitati desfasurate de contribuabilii care realizeaza venituri comerciale.
In cadrul acestui sistem de impozitare, impozitul anual se determina prin aplicarea cotei de impozitare de 16% la norma de venit.
Beneficiarul serviciilor unei persoane fizice autorizate nu are obligatii in ceea ce priveste calculul, plata si declararea contributiilor sociale.
Reglementarile legale citate au fost in vigoare si inainte de data de 01 septembrie 2013. Astfel, la data de 01 septembrie 2013 nu s-au modificat reglementarile legale care privesc impozitele si taxele datorate de PFA.

Sporul de vechime pentru bugetari art. 118 alin 1 din Leg. 263/2010

Art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare ca, in sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situatii pentru care asigurarea este obligatorie, in conditiile legii, pensionarii pentru limita de varsta.

Potrivit art. 17 alin. (1) din Legea 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International, beneficiarii dreptului la pensie apartinand atat sistemului public de pensii, cat si sistemelor neintegrate sistemului public care realizeaza venituri salariale sau, dupa caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activitati pe baza de contract individual de munca raport de serviciu sau in baza actului de numire, potrivit legii, in cadrul autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale, indiferent de modul de finantare si subordonare, precum si in cadrul regiilor autonome, societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale la care capitalul social este detinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritoriala, pot cumula pensia neta cu veniturile astfel realizate, daca nivelul acesteia nu depaseste nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2013 este de 2.223 lei.
Totodata, potrivit prevederilor art. 88 alin. (1) din Legea 53/2003 – Codul muncii, republicata, munca prin agent de munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara si care este pus la dispozitia utilizatorului pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.
Potrivit prevederilor alin. (2) al aceluiasi articol, salariatul temporar este persoana care a incheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca temporara, in vederea punerii sale la dispozitia unui utilizator pentru a lucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.
Totodata, potrivit prevederilor art. 94 alin. (1) din Codul muncii, republicat, contractul de munca temporara este un contract individual de munca ce se incheie in scris intre agentul de munca temporara si salariatul temporar, pe durata unei misiuni. Asadar, in acest caz salariatul temporar are incheiat contract individual de munca cu agentul de munca temporara (persoana juridica de drept privat) si nu cu utilizatorul (institutie publica).
In concluzie, intrucat limitarea impusa de prevederile Legii 329/2009, cu modificarile si completarile ulterioare se refera in mod exclusiv la institutiile publice, in domeniul privat neexistand vreo limitare in privinta cumulului pensiei pentru limita de varsta cu salariul angajatul poate cumula pensia cu veniturile salariale, indiferent de cuantumul pensiei de care beneficiaza.

art. 113 alin. (2) din Codul muncii timp de munca inegal

Potrivit art. 113 alin. (2) din Codul muncii, in functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.
Modul concret de stabilire a programului de lucru inegal in cadrul saptamanii de lucru de 40 de ore, precum si in cadrul saptamanii de lucru comprimate va fi negociat prin contractul colectiv de munca la nivelul angajatorului sau, in absenta acestuia, va fi prevazut in regulamentul intern, potrivit dispozitiilor art. 116 alin. (1) din Codul muncii.
Totodata, programul de lucru inegal poate functiona numai daca este specificat expres in contractele individuale de munca ale salariatilor, conform art. 116 alin. (2) din Codul muncii

Asadar, programul de lucru inegal poate functiona daca sunt indeplinite cumulativ conditiile:
- sa fie stipulat in contractul colectiv de munca sau, in absenta acestuia, in regulamentul intern;
- sa fie stipulat in contractul individual de munca;

Conform Art. 134. pauza de masa si alte pauze din Codul muncii,
(1) In cazurile in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
(2) Tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate.
(3) Pauzele, cu exceptia dispozitiilor contrare din contractul colectiv de munca aplicabil si din regulamentul intern, nu se vor include in durata zilnica normala a timpului de munca.
Potrivit prevederilor art. 39 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, salariatul este obligat sa respecte si disciplina muncii, sa respecte prevederile cuprinse in regulamentul intern, in contractul colectiv de munca aplicabil, precum si in contractul individual de munca, sa respecte masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate.
In conformitate cu prevederile art. 40 din Codul muncii, angajatorul are dreptul sa stabileasca organizarea si functionarea unitatii; sa stabileasca atributiile corespunzatoare fiecarui salariat, in conditiile legii; sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor; sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu, sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern.
Art. 242 din Codul muncii spune ca regulamentul intern cuprinde cel putin urmatoarele categorii de dispozitii: reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca in cadrul unitatii; reguli privind respectarea principiului nediscriminarii si al inlaturarii oricarei forme de incalcare a demnitatii; drepturile si obligatiile angajatorului si ale salariatilor; reguli concrete privind disciplina muncii in unitate; abaterile disciplinare si sanctiunile aplicabile etc.
In conformitate cu prevederile art. 247 din Codul muncii, angajatorul dispune de prerogativa disciplinara, avand dreptul de a aplica, potrivit legii, sanctiuni disciplinare salariatilor sai ori de cate ori constata ca acestia au savarsit o abatere disciplinara. Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.
Tot in cadrul Regulamentului intern, in cadrul capitolului referitor la regulile concrete privind disciplina muncii in unitate, pot fi prevazute si modalitatile concrete prin care angajatorul poate exercita controlul asupra modului de respectare a prevederilor regulamentului.
Cum prevede art. 41 alin.(1) din Codul muncii, contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor, iar potrivit alin. (3), modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente: durata contractului, locul muncii, felul muncii, conditiile de munca, salariul, timpul de munca si timpul de odihna.
Dispozitiile art. 17 alin. (4) din Codul muncii stabilesc ca orice modificare a elementelor esentiale ale contractului individual de munca, in timpul executarii acestuia, impune incheierea unui act aditional la contract.
Prin urmare, anterior modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa salariatul cu privire la clauzele generale pe care intentioneaza sa le modifice. Orice modificare impune incheierea unui act aditional la contract.
In concluzie, schimbarea dispozitiilor Regulamentului Intern sunt aduse la cunostinta angajatilor. Acestia sunt obligati sa le respecte. De asemenea, angajatorul este obligat sa acorde pauza pentru un program mai mare de 6 ore de lucru.

Fara stagiu de cotizare poate avea Concediu medical?

Intrebare: 
Un salariat are concediu medical, eliberat de medicul de familie, fara stagiu de cotizare.
Cum este corect si legal sa apara, in declaratia 112?

Raspuns: 
Conform art. 3 indice 1 din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru a beneficia de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate, persoanele prevazute la art. 1 trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa indeplineasca stagiul minim de cotizare prevazut de prezenta ordonanta de urgenta;
b) sa prezinte adeverinta de la platitorul de indemnizatii din care sa reiasa numarul de zile de concediu de incapacitate temporara de munca avute in ultimele 12 luni, cu exceptia urgentelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A;
c) sa fie prezente la domiciliu sau la adresa indicata, dupa caz, in intervalul de timp si in conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, in vederea exercitarii verificarii de catre reprezentantii platitorilor de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate.

Astfel, una dintre conditiile necesare pentru a beneficia de concedii si indemnizatii este aceea a stagiului de cotizare.
Salariatii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, fara conditii de stagiu de cotizare, in cazul:
- urgentelor medico-chirurgicale,
- tuberculozei,
- bolilor infectocontagioase din grupa A,
- neoplaziilor si
- SIDA.

Prin urmare, daca salariatul nu sufera de una dintre aceste afectiuni, nu poate, in lipsa stagiului de cotizare sa beneficieze de concediu si indemnizatie de incapacitate temporara de munca.
Intrucat nu beneficiaza de concediu medical, in declaratia 112 respectiva perioada nu poate fi inregistrata concediu medical.

Suspendarea Contractului individual de munca, atunci cand angajatorul a formulat o plangere penala!

Analizam mai jos cazul unui salariat caruia i se suspenda CIM incepand cu data de 01 a lunii in curs in temeiul art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii (intrucat angajatorul a formulat plangere penala impotriva acestuia). Incepand cu a doua zi (data de 02 a lunii in curs), salariatul intra in concediu medical.
Deoarece la data acordarii concediului medical acesta avea deja contractul suspendat, vom stabili daca i se va plati de catre unitate indemnizatia de concediu medical.
In plus, vom vedea daca sunt aplicabile prevederile art. 49 alin. (4) din Codul muncii in aceasta situatie (in cazul suspendarii CIM din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendarii acesta nu va beneficia de niciun drept din care rezulta calitatea sa de salariat) in conditiile in care societatea se afla abia in faza cercetarii penale, astfel ca se prezuma faptul ca salariatul este nevinovat pana la proba contrarie.
Conform art. 16 din OUG 158/2005, asiguratii a caror incapacitate temporara de munca a survenit in timpul concediului fara plata beneficiaza de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca, concediul fara plata fiind interrupt. Vom vedea daca se asimileaza aceasta situatie si in cazul suspendarii CIM conform art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii.
Se va stabili astfel daca salariatul va fi pontat in concediu medical, urmand sa beneficieze de indemnizatie sau daca se vor aplica aplice prevederile art. 52 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, caz in care salariatul nu beneficiaza de aceasta indemnizatie.

Solutia:

Atunci cand sunt in curs efectele unei cauze de suspendare si intervine o alta cauza de suspendare cele doua cauze de suspendare sunt in concurs. Aceasta situatie nu este reglementata legal. In doctrina s-a afirmat ca, in principiu, primeaza efectele cauzei initiale.
In ceea ce ne priveste apreciem ca salariatul beneficiaza de concediu medical si indemnizatie de incapacitate temporara de munca daca sunt indeplinite cumulativ conditiile prevazute la art. 3 indice 1 din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate:
 
a) sa indeplineasca stagiul minim de cotizare prevazut de OUG 158/2005;
b) sa prezinte adeverinta de la platitorul de indemnizatii din care sa reiasa numarul de zile de concediu de incapacitate temporara de munca avute in ultimele 12 luni, cu exceptia urgentelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A;
c) sa fie prezente la domiciliu sau la adresa indicata, dupa caz, in intervalul de timp si in conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, in vederea exercitarii verificarii de catre reprezentantii platitorilor de indemnizatii de asigurari sociale de sanatate.

Incetarea contractul individual de munca in perioada de preaviz

Vom analiza mai jos cazul unui salariat aflat in preaviz in perioada 02.09.2013 si 27.09.2013 pentru a stabili in ce masura poate angajatorul sa ii inceteze acestuia contractul individual de munca la data de 27.09.2013, avand in vedere ca cea de-a 21 zi este nelucratoare. Se mentioneaza ca salariatul lucreaza 10 zile si 10 zile libere, fiind insa pontat 20 zile lucratoare.

Solutia:

 In baza principiului consacrat de art. 278 alin. (1) din Codul muncii, republicat, dreptul muncii se intregeste cu dreptul civil, acesta din urma constituind prin urmare drept comun pentru dreptul muncii.
Potrivit art. 1416 din Codul civil (aprobat prin Legea 287/2009), cu modificarile si completarile ulterioare, calculul termenelor, indiferent de durata si izvorul lor, se face potrivit regulilor stabilite in titlul III din cartea a VI-a.
Art. 2553 din Codul civil, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede:
(1) Cand termenul se stabileste pe zile, nu se ia in calcul prima si ultima zi a termenului.
(2) Termenul se va implini la ora 24,00 a ultimei zile.
(3) Cu toate acestea, daca este vorba de un act ce trebuie indeplinit intr-un loc de munca, termenul se va implini la ora la care inceteaza programul normal de lucru. Dispozitiile art. 2556 raman aplicabile.
Art. 2556 din Codul civil stabileste ca actele de orice fel se socotesc facute in termen,daca inscrisurile care le constata au fost predate oficiului postal sau telegrafic cel mai tarziu in ultima zi a termenului, pana la ora cand inceteaza in mod obisnuit activitatea la acel oficiu.
Totodata, art. 2554 din Codul civil prevede ca daca ultima zi a termenului este o zi nelucratoare, termenul se considera implinit la sfarsitul primei zile lucratoare care ii urmeaza.

In concluzie, in speta apreciem ca va trebui sa calculati termenul in conformitate cu dispozitiile din Codul civil, astfel incat in cazul unui preaviz de 20 de zile lucratoare nu este corect sa incetati contractul de munca in data de 27.09.2013.

Mod de calcul al salariului brut si net

Conform art. 159 din Codul muncii salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani.
Astfel cum prevede art. 160 salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.
Prin contractul individual de munca se stabileste salariul si durata normala a muncii.
Din venitul brut realizat de angajat se scad contributiile sociale obligatorii, impozitul pe venit, avansurile, alte retineri, rezultand astfel totalul de plata.
In conformitate cu prevederile art. 57 din Codul fiscal, pentru a determina venitul impozabil/baza de calcul a impozitului lunar pe salarii si impozitul lunar pe veniturile din salarii, la locul unde se afla functia de baza, se procedeaza in felul urmator:

a) Din venitul brut, se scad contributiile obligatorii aferente unei luni, rezultatul denumindu-se venit net:
Contributiile obligatorii aferente unei luni sunt:
− Contributia individuala de asigurari sociale de stat;
− Contributia individuala la asigurarile sociale de sanatate;
− Contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj.

b) Din venitul net astfel determinat se scad:
- deducerea personala acordata pentru luna respectiva, in functie de venitul brut si de numarul de persoane aflate in intretinerea salariatului.
- cotizatia de sindicat platita in luna respectiva;
- contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel incat la nivelul anului sa nu depaseasca echivalentul in lei a 400 euro. Aceasta baza de calcul reprezinta venitul impozabil la care se va aplica cota de impozitare de 16%.

c) Se calculeaza impozitul lunar pe veniturile din salarii, aplicand cota proportionala de 16% la baza de calcul determinata potrivit pct. a) si b).

Pentru a determina venitul impozabil/baza de calcul a impozitului lunar pe salarii si  impozitul lunar pe veniturile din salarii, in cazul salariilor in afara functiei de baza, angajatorul trebuie sa procedeze in felul urmator:

a) Din venitul brut reprezentand venituri din salarii realizate de angajati altele decat cele de la functia de baza se scad toate contributiile obligatorii datorate.

Aceste contributii individuale obligatorii sunt:
- contributia la asigurarile sociale;
- contributia la asigurarile sociale de sanatate;
- contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj.

In aceste situatii nu se acorda deduceri personale, venitul net identificandu-se cu baza de calcul a impozitului lunar pe veniturile din salarii.
b) Impozitul lunar se determina pe fiecare loc de realizare a acestuia prin aplicarea cotei de 16% asupra acestei baze de calcul.

Pentru exemplificare consideram ca salariatul are un salariu de 800 lei pentru o durata prevazuta in CIM de  6 ore pe saptamana (doua zile a cate 3 ore). In acest caz, situatia este urmatoarea:

Salariu de incadrare   800 lei
Venit brut:   800 lei
Functie de baza, fara persoane in intretinere
Retineri angajat:
CAS individual 10,5%:  84
Somaj 0,5%:      4
Asigurari de sanatate 5,5%:   44
Deducere personala:             250
Venit baza de calcul:   418
Impozit 16%:                67
Salariul net:               601

concedierea in mod netemeinic sau nelegal

In cazul in care concedierea a fost efectuata in mod netemeinic sau nelegal, instanta va dispune anularea ei si va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, in conformitate cu dispozitiilor art. 80 alin. (1) din Codul muncii, republicat.

Anularea deciziei deconcediere are drept consecinta inlaturarea in mod retroactiv a efectelor deciziei de concediere astfel incat angajatorul are obligatia platii unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul daca nu ar fi fost concediat, astfel cum rezulta din dispozitiile art. 80 alin. (1) din Codul muncii, republicat.

Astfel, angajatorul are obligatia platii unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul pe durata cuprinsa intre data concedierii si cea in care salariatul este reintegrat efectiv.
Din punct de vedere al impozitului pe venitul din salarii, conform prevederilor art. 57 alin. (2) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, in cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii, si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.
Astfel, impozitul pe venit se calculeaza si reține la luna plații conform reglementarilor legale in vigoare la data platii venitului si se vireaza pana pe data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-a platit.
Din punct de vedere al contributiilor sociale, vor fi avute in vedere prevederile pct. 27 si 28 din Normele metodologice date in aplicarea art. 29618 din Codul fiscal:
27. Pentru calculul contributiei de asigurari sociale in cazul in care au fost acordate sume reprezentand salarii sau diferente de salarii stabilite in baza unor hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile, actualizate cu indicele de inflatie la data platii acestora, cat si in cazul in care prin astfel de hotarari s-a dispus reincadrarea in munca a unor persoane, in vederea stabilirii punctajului lunar prevazut de legea privind sistemul unitar de pensii publice, sumele respective se defalca pe lunile la care se refera si se utilizeaza cotele de contributii de asigurari sociale care erau in vigoare in acea perioada.

28. Pentru calculul contributiilor sociale, altele decat cele prevazute la pct. 27, in situatia hotararilor judecatoresti ramase definitive si irevocabile, prin care se stabilesc obligatii de plata a unor sume sau drepturi reprezentand salarii, diferente de salarii, venituri asimilate salariilor sau diferente de venituri asimilate salariilor, actualizate cu indicele de inflatie la data platii acestora, asupra carora exista obligatia platii contributiilor sociale, precum si in cazul in care prin astfel de hotarari s-a dispus reincadrarea in munca a unor persoane, sumele respective se defalca pe lunile la care se refera si se utilizeaza cotele de contributii de asigurari sociale care erau in vigoare in acea perioada.
Asadar, contributiile sociale se calculeaza si se retin la data efectuarii platii dar vor fi evidentiate si calculate potrivit legislatiei aplicabile in lunile la care se refera.
Pentru contributiile sociale, in situatiile in care au fost acordate drepturi banesti in baza unor hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, precum si in situatiile in care prin astfel de hotarari se dispune reincadrarea in munca a unor persoane, se intocmesc declaratii rectificative corespunzatoare fiecarei luni, bifandu-se cu X casuta corespunzatoare de pe formular.
Asadar, pentru contributiile sociale veti intocmi declaratii rectificative corespunzatoare fiecarei luni.
Rectificarea o veti realiza in functie de perioada de raportare dupa cum urmeaza:
- pentru perioadele de raportare incepand cu 1 iulie 2012, declaratia 112 se rectifica in conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Finantelor Publice nr. 1045/2012 pentru aprobarea modelului, continutului, modalitatii de depunere si de gestionare a "Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate";
- pentru perioadele de raportare cuprinse intre 1 ianuarie 2011 si 30 iunie 2012, declaratia 112 se rectifica in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.397/2010 privind modelul, continutul, modalitatea de depunere si de gestionare a "Declaratiei privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate";
- pentru perioadele de raportare anterioare datei de 1 ianuarie 2011 se vor depune declaratii rectificative potrivit legislatiei specifice in vigoare in perioada la care se refera aceste declaratii.

Vor fi calculate si virate toate contributiile sociale aferente veniturilor salariale.

Procedura modificarii salariului in timpul luni!

Vom stabili mai jos in ce masura se pot modifica, in timpul lunii, salariul de baza si numarul de ore pe zi pentru un contract. Vom presupune, astfel, ca la 10.09 se trece de la un contract cu un salariu de la 1.000 lei si 4 ore pe zi la unul cu 2.000 lei si 8 ore pe zi.

Solutia:

Din punct de vedere fiscal, in conformitate cu prevederile art. 58 din Codul fiscal si normelor metodologice date in aplicarea acestuia, platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
Impozitul pe veniturile din salarii se calculeaza si se retine lunar de angajatori/platitori pe baza statelor de salarii/plata. Calculul si retinerea impozitului lunar se efectueaza de catre platitori, la data ultimei plati a veniturilor din salarii aferente fiecarei luni, conform prevederilor art. 57 din Codul fiscal, indiferent daca veniturile din salarii se platesc o singura data pe luna sau sub forma de avans si lichidare.
In situatia in care in cursul unei luni se efectueaza plati de venituri cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnaneefectuat si altele asemenea, reprezentand plati intermediare, impozitul se calculeaza si se retine la fiecare plata, prin aplicarea cotei asupra platilor intermediare diminuate cu contributiile obligatorii, dupa caz.
La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculeaza potrivit art. 57 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale din luna respectiva, prin cumularea drepturilor salariale respective cu platile intermediare.

Impozitul de retinut la aceasta data reprezinta diferenta dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale si suma impozitelor retinute la platile intermediare.
In ceea ce priveste contributiile sociale obligatorii, astfel cum prevede art. 296 indice 4 alin. (1) din Codul fiscal, baza lunara de calcul al contributiilor sociale individuale obligatorii, in cazul persoanelor prevazute la art. 2963 lit. a) si b), reprezinta castigul brut realizat din activitati dependente, in tara si in strainatate, cu respectarea prevederilor instrumentelor juridice internationale la care Romania este parte, care include:
   - veniturile din salarii, in bani si/sau in natura, obtinute in baza unui contract individual de munca, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevazut de lege. In situatia personalului roman trimis in misiune permanenta in strainatate, veniturile din salarii cuprind salariile de baza corespunzatoare functiilor in care persoanele respective sunt incadrate in tara, la care se adauga, dupa caz, sporurile si adaosurile care se acorda potrivit legii;

Astfel, impozitul si contributiile sociale obligatorii se calculeaza asupra veniturilor totale din luna respectiva. In situatia in care salariul de baza se modifica in cursul lunii, se determina venitul brut pentru cele doua perioade ( salariu brut 1: nr. zile lucratoare x nr. zile lucrate aferente; salariu brut 2: nr. zile lucratoare x nr. zile lucrate aferente). Venitul brut realizat in luna respectiva va rezulta din insumarea valorilor astfel obtinute. Acesta se va inscrie in rubrica corespunzatoare din Statul de salarii si in Declaratia 112 (Anexa asigurat, Sectiunea A, Randul 8 - Venit brut realizat).

Sotul/sotia poate fi coasigurat?

In ce masura sotul poate fi coasigurat, precum si ce documente se vor aduce angajatorului pentru ca salariatul sa obtina calitatea de coasigurat.

Solutia:
Potrivit art. 213 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea 95/2006privind reforma in domeniul sanatatii, beneficiaza de asigurare, fara plata contributiei sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate.

Asadar, au dreptul sa beneficieze de asigurare fara plata contributiei sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate.
Documentele necesare sunt stabilite la art. 20 alin. (1) lit. d) din Norma metodologica privind stabilirea documentelor justificative pentru dobandirea calitatii de asigurat, respectiv de asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor datorate Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate (FNUASS) aprobata prin OCNAS 617/2007, dupa cum urmeaza:

- documente care sa ateste casatoria cu persoana asigurata;
- declaratie pe propria raspundere a sotiei din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri proprii;
- declaratie pe propria raspundere a salariatului prin care acesta declara ca are in intretinere persoana respectiva.
Pentru modele formulare , puteti sa ma contactati!

Obligatiile unui somer

Persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj au urmatoarele obligatii:

- sa se prezinte lunar, pe baza programarii sau ori de cate ori sunt solicitate, la agentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate, pentru a primi sprijin in vederea incadrarii in munca;
- sa comunice in termen de 3 zile agentiei pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate orice modificare a conditiilor care au condus la acordarea drepturilor;
- sa participe la serviciile pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala oferite de agentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate (aceasta obligatie nu se aplica in situatia in care persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj participa la programe de formare profesionala, organizate in conditiile legii, a caror finantare este asigurata din asistenta financiara nerambursabila primita de Romania, in calitate de stat membru al Uniunii Europene, prin intermediul Fondului european de dezvoltare regionala, Fondului social european si Fondului de coeziune.

Obligatia nu se aplica pe perioada in care persoanele participa la aceste programe de formare profesionala, in conditiile in care, anterior includerii in cadrul acestor programe, nu au fost cuprinse in serviciile pentru stimularea ocuparii fortei de munca si de formare profesionala oferite de agentia pentru ocuparea fortei de munca si se afla in perioada de acordare a acestor servicii;

- sa caute activ un loc de munca.
- sa instiinteze in scris agentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate cu privire la aparitia starii de incapacitate temporara de munca si datele de identificare, respectiv numele medicului prescriptor si unitatea in care functioneaza acesta, in termen de 24 de ore de la data acordarii concediului medical.

In situatia in care aparitia starii de incapacitate temporara de munca a intervenit in zile declarate nelucratoare sau implinirea termenului de 24 de ore se realizeaza in zile declarate nelucratoare, persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj au obligatia de a instiinta agentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate, in prima zi lucratoare.

cum poate verifica un angajator daca pe portalul Inspectia Muncii (Reges) au fost transmise corect datele din ReviSal.

Vom stabili mai jos cum poate verifica un angajator daca pe portalul Inspectia Muncii (Reges) au fost transmise corect datele din ReviSal.

Mentionam astfel ca portalul Reges (http://reges.inspectiamuncii.ro), permite oricarui angajator, pe baza unui nume de utliziator si a unei parole, sa verifice situatia contractelor de munca, transmise in prealabil cu ajutorul aplicatiei Revisal 
Dupa autentificare, se acceseaza butonul "Raport preluari", in fereastra care se va deschide vor fi afisate in ordine cronologica, toate informatiile transmise. Pentru a verifica situatia contractelor existente se selecteaza prima inregistrare (cea mai noua din punct de vedere cronologic).

Dupa selectare, se va deschide un ecran de informatii extinse unde in ordine alfabetica vor fi afisati toti salariatii din registrul electronic de evidenta al salariatilor.
Prin selectarea numelui unui salariat, se va deschide o fereastra de informatii in cadrul careia putem regasii urmatoarele:

1. Numele si prenumele salariatului
2. Cetatenia
3. Tara de resedinta
4. Tipul actului de identitate
5. CNP
6. Seria si nr. carnetului de munca (daca este cazul)
7. Adresa salariatului
8. Starea contractului (daca acesta este activ sau nu)
9. Data contractului
10. Numarul contractului
11. Functia de incadrare a salariatului
12. Tipul contractului
13. Data de inceput
14. Data de sfarsit
15. Numarul sub care a fost inregistrata transmiterea fisierului de tip .rvs

Concediul medical, NU reduce zilele de concediu de odihna

Vom analiza mai jos cazul unei persoane care se afla in concediu medical. Vom stabili daca persoana in cauza beneficiaza de concediu de odihna pe anul respectiv, tinind cont ca acesta se acorda la timpul efectiv lucrat.
Foarte multi angajatori, considera ca daca a avut medical, reduce zilele de concediu de odihna.
De asemenea, vom stabili in ce masura persoanele care au contract de munca partial si sunt pensionari de gradul trei sau beneficiaza de pensie limita varsta si nu mai lucreaza la alta societate, sunt considerate ca avand functie de baza la societatea unde au contractul.

Solutia:

1. Potrivit art. 144 din Codul muncii, dreptul la concediu de odihna anual platit este garantat tuturor salariatilor si nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari. Potrivit art. 145 durata efectiva a concediului de odihna se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Perioada de concediu medical nu afecteaza durata concediului de odihna, salariatul beneficiand de acelasi numar de zile de concediu de odihna de care ar fi beneficiat daca ar fi lucrat in perioada cat a fost in concediu medical.
Aceasta deoarece odata cu intrarea in Uniunea Europeana, 1 ianuarie 2007, pe langa legislatia nationala, in aplicarea corecta a dispozitiilor legale o importanta deosebita o au directivele europene.
Astfel, Curtea Europeana de Justitie, printr-o hotarare preliminara pronuntata la data de 20 ianuarie 2009, interpretand dispozitiile art. 7 din Directiva 2003/88, a declarat urmatoarele:
1) Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru trebuie interpretat in sensul ca nu se opune unor dispozitii sau unor practici nationale potrivit carora un lucrator aflat in concediu medical nu are dreptul la un concediu anual platit efectuat intr-o perioada de concediu medical.
2) Articolul 7 alineatul (1) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca dreptul la concediul anual platit se stinge la expirarea perioadei de referinta si/sau a unei perioade de report stabilite de dreptul national chiar si in cazul in care lucratorul s-a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr-o parte din aceasta si incapacitatea sa de munca a continuat pana la incetarea raportului sau de munca, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit.
3) Articolul 7 alineatul (2) din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca se opune unor dispozitii sau unor practici nationale care prevad ca, la incetarea raportului de munca, nu se acorda nicio indemnizatie pentru concediul anual platit neefectuat lucratorului care s-a aflat in concediu medical in toata perioada de referinta sau intr o parte din aceasta si/sau in toata perioada de report sau intr-o parte din aceasta, motiv pentru care nu a putut sa isi exercite dreptul la concediul anual platit. Pentru calculul indemnizatiei mentionate, remuneratia obisnuita a lucratorului, care este cea care trebuie mentinuta in perioada de repaus ce corespunde concediului anual platit, este de asemenea determinanta.

De ce este obligatorie aceasta hotarare a Curtii Europene de Justitie?

Argumente:
Dreptul intern respectiv, art. 145 alin. (2) din Codul muncii, este in contradictie cu prevederile Directivei nr. 2003/88/CE, in interpretarea data de Curtea Europeana de Justitie, situatie, in care, in baza art. 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei, se aplica prevederile directivei.
Art.148 alin.(2) din Constitutia Romaniei:
"Ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare."
Curtea Europeana de Justitie este o jurisdictie careia ii incumba misiunea de a asigura respectul dreptului comunitar in interpretarea si aplicarea tratatelor.
In sistemul institutional al comunitatii, Curtea Europeana de Justitie detine o putere suverana. Interpretand in ultima instanta tratatele, deciziile Curtii nu pot fi puse in discutie nici de statele membre, nici de celelalte institutii comunitare. De aceea, este admis ca jurisprudenta CEJ este izvor al dreptului comunitar, alaturi de legislatia primara si secundara.

Potrivit art. 234 (fost 177) din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, daca in fata unei instante dintr-un stat membru se ridica o chestiune legata de interpretarea dreptului comunitar, acea instanta poate (iar daca este vorba de o instanta suprema, a carei hotarare nu mai poate fi atacata potrivit procedurii nationale, este obligata) sa ceara Curtii Europene de Justitie sa se pronunte printr-o hotarare de interpretare asupra normei comunitare.
Asadar, s-a instituit un sistem de cooperare in cadrul caruia CEJ sa fie consultata de catre jurisdictiile nationale atunci cand acestea din urma, avand de aplicat o dispozitie a dreptului comunitar intr-un litigiu cu care sunt sesizate, trebuie sa stie daca aceasta dispozitie este valida sau sa precizeze sensul pe care inteleg sa i-l dea.
Interpretarea sau aprecierea asupra validitatii unei norme comunitare, data prin hotararea CEJ se impune atat pentru instanta respectiva cat si pentru toate celelalte instante care sunt chemate, in cadrul cailor de recurs nationale, sa se pronunte in acelasi litigiu, cat si altor instante in fata carora textul in cauza va fi invocat.
Tratatele comunitare nu contin nici o dispozitie conform careia ele ar trebui sa prevaleze asupra dreptului intern al statelor membre.
Din acest motiv s-ar putea sustine ca revine fiecarui stat membru sa fixeze el insusi nivelul la care dreptul comunitar ar trebui sa fie inserat in ordinea sa juridica. Unele jurisdictii nationale au inceput prin a decide ca in caz de conflict intre o norma comunitara si o norma interna, cea mai recenta ar trebui sa prevaleze. O asemenea abordare dadea statelor membre posibilitatea de a anihila efectele dreptului comunitar, edictand reguli interne cu valoare juridica superioara sau chiar egala cu a normelor comunitare.
De aceea, CEJ, printr-o alta hotarare devenita celebra (Costa vs. Enel din 15.7.1964) a consacrat principiul suprematiei dreptului comunitar asupra dreptului intern al statelor membre. S-a decis astfel ca, decurgand din natura proprie a Comunitatii, suprematia dreptului comunitar asupra celui national este o conditie sine qua non a integrarii. De aceea, normele comunitare primeaza asupra tuturor normelor nationale, chiar ulterioare si - aspect deosebit de important – , indiferent de natura sau rangul textului national in cauza (constitutie, lege, decret, hotarare) ori ale textului comunitar (tratat, regulament, directiva, decizie). Astfel, Curtea Europeana de Justitie, preocupata de a asigura aplicarea imediata si superioritatea dreptului comunitar, nu lasa deloc alegere sistemelor juridice nationale.

Potrivit jurisprudentei Curtii, aplicarea regulii comunitare cu efect direct nu este conditionata de abrogarea formala a regulii nationale contrare.
Prin urmare, desi art. 145 alin. (2) din Codul muncii republicat nu a fost modificat, durata concediului de odihna nu mai este afectata de concediul medical.
Astfel, hotararea Curtii Europene de Justitie este obligatorie si pentru instantele din Romania, fapt pentru care, dispozitiile art. 145 alin. (2) din Codul muncii potrivit carora concediul de odihna se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat nu mai sunt aplicabile pentru situatiile in care salariatii au fost in concediu medical.
In concluzie, concediu medical nu diminueaza durata concediului de odihna. Sunt considerate concedii medicale acele concedii acordate in baza unui certificat medical.
Potrivit art. 106 din Codul munciirepublicat, sealariatul incadrat cu contract de munca cu timp partial se bucura de toate drepturile salariatilor cu norma intreaga, in conditiile prevazute de lege si de contractele colective de munca aplicabile.
Potrivit art. 103 din Codul muncii, republicat, salariatul cu fractiune de norma este salariatul al carui numar de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numarului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma intreaga comparabil.
Astfel, in situatia in care numarul de ore normale de lucru, calculate saptamanal sau ca medie lunara, este inferior numarului de ore normale de lucru al unui salariat cu norma intreaga comparabil, contractul individual de munca este cu timp partial.
Potrivit pct. 112 din Normele metodologice de aplicare a Legii 571/2003privind Codul fiscal, aprobate prin HG 44/2004, astfel cum a fost modificat prin HG 50/2012 in scopul determinarii impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla functia de baza se intelege:

a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de munca, locul unde are incheiat contractul individual de munca sau alte documente specifice, potrivit legii;
b) in cazul in care activitatea se desfasoara pentru mai multi angajatori, locul declarat de persoanele fizice angajate. Angajatul are obligatia sa declare numai angajatorului ales functia pe care o considera de baza, pentru un singur loc de munca, prin depunerea declaratiei pe propria raspundere. Declaratia pe propria raspundere nu reprezinta un formular tipizat.
Functia de baza poate fi declarata de angajat si la locul de munca la care acesta realizeaza venituri din salarii in baza unui contract individual de munca cu timp partial. La schimbarea locului unde se afla functia de baza, angajatul are obligatia depunerii unei declaratii pe propria raspundere de renuntare la functia de baza la angajatorul ales initial.
Asadar, sunt considerate venituri realizate la functia de baza, si veniturile realizate in baza unui contract individual de munca cu timp partial.

Incetarea Contractului in perioada de proba art. 31 alin 3 din Codul Muncii

Vom stabili mai jos in ce masura poate fi reangajat pe aceeasi functie un salariat al carui contract de munca a fost desfacut conform art. 31 alin. (3), stabilind totodata in cat timp se poate face reangajarea, precum si daca va fi nevoie de acte suplimentare.

Solutia:
Potrivit art. 31 alin. (3) din Codul muncii, republicat, pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv printr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia dintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia.
Codul muncii nu contine nici o interdictie privind angajarea persoanei al carui contract individual de munca a incetat in temeiul art. 31 alin. (3) din Codul muncii, republicat, asa incat fata de aceasta imprejurare apreciem ca veti putea angaja respectiva persoana.

Nu exista un termen legal pana la care puteti face angajarea respectivei persoane.
In lipsa unor dispozitii legale derogatorii in privinta actelor necesare apreciem ca acestea vor fi aceleasi acte necesare pentru orice angajare 
Fiind o noua angajare apreciem ca nu se vor putea folosi actele care au stat la baza sau au insotit prima angajare. 

Pentru formulare, va rog sa imi lasati un mesaj!

Articolul 252 alin. (5) din Codul Muncii confera salariatilor dreptul de a contesta decizia de sanctionare disciplinara (Procedura)

Articolul 252 alin. (5) din Codul Muncii confera salariatilor dreptul de a contesta decizia de sanctionare disciplinara emisa de angajator la instantele judecatoresti competente. Pana nu demult, unele instante permiteau anularea partiala a deciziei contestate si inlocuirea sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator cu o alta masura de sanctionare, potrivit gradului de vinovatie si pericolului concret al faptei.

Alte instante au sustinut ca aplicarea unei sanctiuni disciplinare este atributul exclusiv al angajatorului, pentru ca acesta dispune de prerogativa disciplinara, avand competenta de a individualiza sanctiunea disciplinara aplicabila. In cazul acesta, instanta ar avea doar dreptul de a anula decizia de sanctionare, nu insa de a si inlocui sanctiunea.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat in favoarea primei doctrine.

Situatia de fapt

In vederea unei interpretari si aplicari unitare a legii de catre toate instantele, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Bucuresti si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au formulat recurs in interesul legii, solicitand acesteia din urma pronuntarea unei decizii in interesul legii asupra problemei de drept supuse interpretarii, intrucat este implementata in mod diferit de catre instante.

Urmatoarele sanctiuni disciplinare prevazute de Codul Muncii pot fi aplicate de catre angajator, in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara:
(a) avertismentul scris;
(b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
(c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%;
(d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;
(e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.

Suspendarea temporara a contractului de munca a fost eliminata ca sanctiune disciplinara in anul 2011.

In cadrul stabilirii sanctiunii disciplinare, angajatorul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele criterii de individualizare:
(a) imprejurarile in care fapta a fost savarsita;
(b) gradul de vinovatie a salariatului;
(c) consecintele abaterii disciplinare;
(d) comportarea generala in serviciu a salariatului;
(e) eventualele sanctiuni disciplinare suferite anterior de catre acesta.

Cu toate ca aplicarea unei sanctiuni disciplinare este atributul exclusiv al angajatorului, instantele, in solutionarea contestatiei formulate impotriva deciziei de sanctionare disciplinara, au competenta de a analiza nu doar legalitatea, dar si temeinicia masurii de sanctionare dispuse de angajator, conform dispozitiilor art. 269 alin. (1) din Codul muncii, situatie in care vor verifica modalitatea in care angajatorul a aplicat criteriile de individualizare si de stabilire a sanctiunii disciplinare.

Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat in aceasta chestiune pe data de 10. iunie 2013. Astfel, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 252 alin. (5) raportat la art. 250 din Codul muncii, stabileste ca instanta competenta sa solutioneze contestatia salariatului impotriva sanctiunii disciplinare aplicate de catre angajator, constatand ca aceasta este gresit individualizata, o poate inlocui cu o alta sanctiune disciplinara.

Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie este obligatorie pentru toate instantele incepand cu data de 25. iulie 2013, data publicarii acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei.

Recomandare in practica

Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie are o relevanta practica importanta. Astfel, exista riscul ca o fapta care, de regula, conform Regulamentului Intern al angajatorului respectiv, ar conduce la desfacerea disciplinara a contractului de munca, fiind catalogata drept abatere disciplinara grava, sa fie individualizata in mod diferit de catre instanta competenta si totodata sa fie inlocuita cu o sanctiune disciplinara mai blanda.

Astfel, este util ca, in vederea pregatirii pentru astfel de cazuri, sa fie optimizate normele interne (indeosebi Regulamentul Intern). Totodata, abaterea disciplinara trebuie sa poata fi dovedita prin probe scrise intrucat dovezile (scrise) adunate in cadrul procedurii disciplinare prealabile sunt de o importanta majora. Acestea servesc ca mijloace pentru construirea de argumente convingatoare in cazul unui litigiu.

Calcul salarial al anagajatului care lucreaza in zi declarata liber

Analizam cazul unui salariat care lucreaza in ture si care in luna august 2013 a prestat 12 ore in data de 15 august (sarbatoare legala). Turele au fost organizate astfel incat la final de luna nu a depasit regimul normal al lunii august 2013: 168 ore.
Vom stabili cum va trebui sa procedeze angajatorul la calculul salarial.

Solutia:
Munca in ture nu constituie o exceptie de la prevederile legale stabilite de Codul muncii, cu privire la munca suplimentara, repausul saptamanal, perioada de repaus obligatorie dupa ziua de munca de 12 ore, munca in zilele de sarbatoare legala.
Asadar, la calculul salariului realizat in luna august se vor aplica prevederile privind munca suplimentara, repausul saptamanal, perioada de repaus obligatorie dupa ziua de munca de 12 ore, munca in zilele de sarbatoare legala, in functie de activitatea prestata de salariat.
In ceea ce priveste munca prestata in zilele de sarbatoare legala, regula stabilita prin art. 139 alin. (1) din Codul muncii, republicat, este ca in zilele de sarbatoare legala nu se lucreaza.

Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:

- 1 si 2 ianuarie;
- prima si a doua zi de Pasti;
- 1 mai;
- prima si a doua zi de Rusalii;
- Adormirea Maicii Domnului;
- 30 noiembrie - Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei;
- 1 decembrie;
- prima si a doua zi de Craciun;
- doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.

Exceptiile de la regula sunt prevazute in art. 140 si 141 din acelasi act normativ.
Astfel, nu se acorda zile libere in zilele de sarbatoare legala in locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta din cauza caracterului procesului de productie sau specificului activitatii.
Salariatilor care lucreaza in unitatile sanitare si in cele de alimentatie publica, in scopul asigurarii asistentei sanitare si, respectiv, al aprovizionarii populatiei cu produse alimentare de stricta necesitate, precum si la locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile (art. 142 alin. (1) din Codul muncii).

In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru (art. 142 alin. (2) din Codul muncii).

In concluzie, in cazul in care nu s-a acordat zi libera in ziua de 15 august - zi de sarbatoare legala intrucat activitatea nu putea fi intrerupta din cauza caracterului procesului de productie sau specificului activitatii, salariatului trebuie sa i se asigure compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile (ore libere platite). In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda timp liber, salariatul beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala de salariul corespunzator si un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

In consecinta, daca salariatului i-a fost acordata zi libera platita pentru ziua lucrata in zi de sarbatoare legala (nu liber conform programului normal de lucru) munca in zi de sarbatoare legala nu se va compensa cu sporul de 100%.