Somaj tehnic - contributii datorate - procedeu

Va prezentam, prin cele ce urmeaza, care sunt contributiile sociale datorate in cazul salariatilor trimisi in somaj tehnic, precum si daca exista facilitati in cazul angajatorului, aferente contributiilor sociale.
In cazul intreruperii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, contractul individual de munca se suspenda la initiativa angajatorului in baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii.

Asadar, temeiul suspendarii contractului individual de munca pentru intreruperea temporara a activitatii il constituie dispozitiile Codului muncii (art. 52 alin. (1) lit. c) si art. 53).

Perioada si cauza de suspendare a contractului individual de munca se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor in conformitate cu prevederile HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (ReviSal).
Indemnizatia cuvenita salariatilor pe durata suspendarii contractului individual de munca este supusa contributiilor sociale obligatorii si impozitului pe venit aferente veniturilor salariale intrucat constituie venit salarial.
Conform art. 296 indice 4 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, in cazul salariatilor, baza lunara de calcul al contributiilor sociale individuale include veniturile din salarii, in bani si/sau in natura obtinute in baza unui contract individual de munca din care se elimina exceptiile generale si exceptiile specifice stabilite Codul fiscal.

In cazul angajatorilor, baza lunara de calcul o constituie suma castigurilor brute realizate de salariati din care, de asemenea, se elimina exceptiile generale si exceptiile specifice.
Exceptii in ceea ce priveste indemnizatia cuvenita salariatilor pe durata suspendarii contractului individual de munca in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare regasim in cazul contributiilor la sistemul asigurarilor pentru somaj.
Astfel, potrivit art. 296 indice 16 lit. c6 se excepteaza de la plata contributiei de asigurari pentru somaj veniturile aferente perioadei in care raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor care au incheiat astfel de raporturi sunt suspendate potrivit legii, altele decat cele aferente perioadei de incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite ori de accidente in afara muncii si perioadei de incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de munca sau al bolii profesionale, in care plata indemnizatiei se suporta de unitate, conform legii.

Conform art. 53 alin. (1) din Codul muncii, pe durata reducerii si/sau a intreruperii temporare a activitatii, salariatii implicati in activitatea redusa sau intrerupta, care nu mai desfasoara activitate, beneficiaza de o indemnizatie, platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 52 alin. (3).
Prin urmare, indemnizatia cuvenita salariatilor pe durata suspendarii contractului individual de munca in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii constituie un venit aferent unei perioade in care raporturile de munca sunt suspendate. Pe cale de consecinta, pentru aceasta indemnizatie nu se datoreaza contributiile de asigurari pentru somaj (angajator si salariat).
Potrivit Instructiunilor de completare a formularului "Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate", in Anexa nr.1.2 "Anexa asigurat", Randul 6 "Ore suspendate luna" se completeaza cu numarul de ore din programul de lucru in care raporturile de munca sau de serviciu sunt suspendate, conform legii, cu exceptia suspendarii pentru incapacitate temporara de munca suportata de angajator potrivit legii (orele din programul de lucru in care raporturile de munca sau de serviciu sunt suspendate pentru incapacitate temporara de munca si plata indemnizatiei se suporta de angajator potrivit legii sunt considerate ore efectiv lucrate).

Randul 7 "Din care ore somaj tehnic in luna, beneficiare de scutire" se completeaza cu numarul de ore din programul de lucru in care raporturile de munca sunt suspendate in temeiul art. 52 alin. (1) lit. d) din Legea 53/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si pentru care salariatii si angajatorul acestora sunt scutiti de plata contributiilor la bugetul asigurarilor pentru somaj in conditiile legii. Se completeaza numai in situatia in care salariatii si angajatorul sunt scutiti de plata contributiilor sociale la bugetul asigurarilor pentru somaj in temeiul prevederilor legale in vigoare; in caz contrar se completeaza cu zero.
Codul muncii a fost republicat in Monitorul Oficial, Partea I 345 din 18/05/2011 dandu-se textelor o noua numerotare.

Avand in vedere aceasta noua numerotare art. 52 alin. (1) lit. d) a devenit art. 52 alin. (1) lit. c).
Asadar, in Anexa nr.1.2 "Anexa asigurat" a Formularului 112 numarul de ore din programul de lucru in care raporturile de munca sunt suspendate in temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea 53/2003, republicata, se inscriu la Randul 6 "Ore suspendate luna".
Cu privire la facilitatile de la plata contributiilor sociale de care au beneficiat angajatorii in anii 2009 si 2010, pe durata suspendarii activitatii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare (somaj ethnic) in prezent, aceste facilitati nu se mai aplica.

Au fost doua ordonante de urgenta (OUG 28/2009 si OUG 4/2010) cu aplicabilitate pe durata determinata respectiv:
In anul 2009, in baza OUG 28/2009, pe perioada suspendarii contractului individual de munca din initiativa angajatorului, in cazul intreruperii temporare a activitatii potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, salariatii ale caror contracte au fost astfel suspendate si au beneficiat de indemnizatia de minimum 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, prevazuta la art. 53 alin. (1), precum si angajatorii, pentru salariatii respectivi, au fost scutiti de plata contributiilor de asigurari sociale datorate potrivit legii, pentru o perioada de cel mult 90 de zile.

Facilitatea a fost mentinuta si in anul 2010 in baza art. 1 alin. (1) din OUG 4/2010 privind reglementarea unor masuri de protectie sociala pentru anul 2010 potrivit caruia, incepand cu luna februarie 2010, insa nu mai tarziu de data de 31 decembrie 2010, pe perioada suspendarii contractului individual de munca din initiativa angajatorului, in cazul intreruperii temporare a activitatii potrivit art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, salariatii ale caror contracte sunt astfel suspendate si care beneficiaza de indemnizatia de minimum 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, prevazuta la art. 53 alin. (1) din, precum si angajatorii, pentru salariatii respectivi, sunt scutiti de plata contributiilor de asigurari sociale datorate potrivit legii, dar nu pentru mai mult de 90 de zile.
Pentru anii 2011, 2012 si 2013 nu a fost adoptat un act normativ care sa prevada scutirea de la plata contributiilor sociale obligatorii.

Evaluarea angajatilor conf. art. 242 lit i) din Codul Muncii

Obiectivele de performanta si procedura de evaluare vor fi introduse in Regulamentul intern potrivit art. 242 lit. i) din Codul muncii.

Astfel, modalitatea, criteriile, conditiile, perioada si tot ceea ce tine de obiectivele de performanta vor putea fi reglementate de angajator in regulamentul intern.
Evaluarea obiectivelor de performanta se va desfasura astfel cum angajatorul a reglementat  chiar cuprinsul regulamentului intern.

Exista doua obiective principale ale evaluarii:
- Un obiectiv pur juridic. Evaluarea va sta la baza oricarei viitoare concedieri pentru necorespundere profesionala, a selectiei personalului in cazul unei disponibilizari, acordarea altor drepturi stabilite de actele normative in vigoare etc.;
- Un obiectiv de managementul resurselor umane. Din acest punct de vedere, scopurile principale ale activitatii de evaluare sunt (fara a se rezuma la):
a) stabilirea gradului de compatibilitate a salariatului cu cerintele cuprinse in fisa postului;
b) stabilirea obiectivelor profesionale individuale pentru perioada de evaluare urmatoare;
c) fundamentarea activitatii de promovare in functii ierarhice superioare;
d) selectarea personalului pentru diferite functii din organizatie;
e) fundamentarea activitatii de recompensare prin prime si sporuri;
f) identificarea nevoilor de formare profesionala continua;
g) determinarea nivelului de pregatire al unei persoane care parcurge un curs sau un program de formare profesionala;
h) validarea programelor de recrutare, selectie, incadrare, formare profesionala continua;
i) directionarea si urmarirea perfectionarii profesionale a salariatilor;
j) diagnoza performantelor angajatilor din firma;
k) identificarea unor noi utilizari ale deprinderilor deja existente, in cazul in care firma are urma sa suporte o restructurare.
l) inlesnirea dialogului dintre salariatul cu functie de conducere si cel cu functie de executie in vederea cresterii performantei profesionale etc.

Asadar, evaluarea are o deosebita importanta in planul managementului resurselor umane, ea putand fi utilizata ca instrument de imbunatatire a performantelor in intreaga organizatie. Si in planul dreptului muncii, rezultatele evaluarii periodice vor putea fi luate in consideratie, spre exemplu cu urmatoarele prilejuri:
- selectia salariatilor in vederea promovarii;
- selectia salariatilor prealabil operarii unei concedieri colective;
- emiterea unor decizii de concediere pentru necorespundere profesionala etc.
Insa, evaluarea nu poate fi utilizata pentru obiective disciplinare. Salariatii care nu au obtinut calificative satisfacatoare sau bune la evaluare nu vor putea fi sanctionati disciplinar, deoarece sanctiunile pot fi aplicate exclusiv in cazul unor abateri disciplinare. Or, nerealizarea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu nu constituie o astfel de abatere, afara de cazul (exceptional) in care neexecutarea sarcinilor s-a facut deliberat, cu scopul prejudicierii angajatorului.
Un alt obiectiv care nu poate fi urmarit (cel putin nu in mod direct) prin procedura de evaluare a salariatilor il constituie salarizarea. Foarte adesea, angajatorii raporteaza nivelul de salariu la nivelul de satisfacere a criteriilor de evaluare. O astfel de practica nu este corecta, daca nu cumva s-a precizat de la inceput in clauza privitoare la salariu o atare dependenta de atingerea unor anumiti parametri. Dar in nici un caz si indiferent de gradul de indeplinire a criteriilor de evaluare, salariatul nu va putea primi o remuneratie inferioara salariului minim pe tara.
Dimpotriva insa, evaluarea salariatilor va putea fi utilizata cu scopul stabilirii de sporuri, prime si alte moduri de compensare a muncii, care nu se cuprind in salariul de baza.
Instrumentul de evaluare reprezinta metoda de evaluare operationalizata si cuprinde obiectivele evaluarii, rezultatul asteptat si modalitatea de apreciere a rezultatului obtinut.
Un instrument de evaluare bun este acela care asigura validitate, credibilitate, corectitudine si transferabilitate procesului de evaluare. Pentru aceasta, instrumentul de evaluare trebuie sa fie cuprinzator, usor de administrat si sa conduca la culegerea dovezilor de competenta relevante in raport cu aspectele critice stabilite.

Evaluarea trebuie sa tina seama de cat de bine au fost realizate sarcinile incredintate, de comportamentul salariatului in realizarea sarcinilor, de alte rezultate obtinute in afara celor planificate. Daca este posibil, realizati evaluarea comparativ cu performantele altor angajati din posturi similare.

Conditii de neconcurenta

In contextul economic actual, care favorizeaza adesea migratia angajatilor de la o companie la alta, singurul "instrument" ramas la indemana angajatorilor pentru a impiedica angajatii sa lucreze pentru companii concurente dupa parasirea companiei, este de a include o clauza de neconcurenta in contractul de munca.

Potrivit art. 21 din Codul Muncii, „la incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta.”
Solutia:
Conditiile de valabilitate ale clauzei de neconcurenta

Pentru ca o clauza de neconcurenta sa fie valabila si sa-si produca efectele dorite, aceasta trebuie sa fie prevazuta expres in contractul individual de munca. Astfel, aceasta trebuie inserata in contract prin acordul partilor, fie initial cu ocazia incheierii, fie ulterior pe parcursul executarii acestuia, prin incheierea unui act aditional.
De asemenea, clauza isi produce efectele numai daca in cuprinsul ei se regasesc concret si cumulativ urmatoarele elemente:

a) activitatile interzise salariatului. Clauza nu poate avea drept efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine, caz in care ar fi o clauza de exclusivitate, inadmisibila in conditiile legislatiei romane. Prin urmare, clauza de neconcurenta trebuie sa stabileasca concret activitatile interzise;
b) perioada pentru care isi prduce efectele clauza de neconcurenta. Perioada maxima pe care poate produce efecte o clauza de neconcurenta este de 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca;
c) tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii. Regula conform carei stabilirea nominala a acestora, se dovedeste a fi o cerinta dificil de realizat in conditiile unei economii de piata, in care agentii economici apar si dispar cu o frecventa relativ ridicata. Tocmai de aceea, in doctrina se admite faptul ca acesti terti sa fie enumerati si ca o categorie de angajatori (cum ar fi, de exemplu, agenti de turism, producatori de automobile etc.);
d) aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul. In doctrina se specifica faptul ca aria geografica nu ar putea sa cuprinda, in nici un caz, intreaga tara, ceea ce ar constitui in fapt o interdictie practic generala si inadmisibila a exercitarii profesiei/meseriei;
e) cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunare. Conform Codului Muncii, cuantumul lunar al indemnizatiei de neconcurenta se negociaza si este cel putin 50% din media veni-turilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioarei datei de incetare a contractului individual de munca sau, in cazul in care durata contractului a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale brute cuvenite acestuia pe durata contractului. De precizat este faptul ca indemnizatia de neconcurenta reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator, care nu are natura salariala, fiind deductibila la calculul profitului impozabil si impozitandu-se la persoana fizica beneficiara, adica la fostul salariat.

Trebuie avut in vedere faptul ca, in cazul unei clauze abuzive, salariatul sau inspectoratul teritorial de munca pot sesiza instanta competenta, aceasta din urma putand anula total sau partial clauza, diminuand efectele clauzei de neconcurenta la limitele legale admise.

Modificarea clauzei de neconcurenta

Intrucat contractul individual de munca este legea partilor, consimtamantul lor trebuie exprimat nu numai la incheierea, dar si la modificarea respectiv la desfacerea acestuia. Astfel, angajatorul nu are un drept unilateral de a denunta clauza de neconcurenta. Practica instantelor competente a statuat in mod constant in acest sens.

Raspunderea juridica

In cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta, salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. Angajatorul trebuie sa dovedeasca prejudiciul pe care l-a suferit ca urmare a actelor de concurenta ale salariautului. Daca aceasta proba nu poate fi facuta, angajatorul nu este indreptatit sa pretinda in instanta decat restituirea indemnizatiei de neconcurenta. Mentionam faptul ca partile nu ar putea insera o clauza prin care salariatul sa fie obligat la plata unei sume de bani in ipoteza nerespectarii angajamentului.
Distinct de sanctiunea stipulata de Codul Muncii, in cazul nerespectarii clauzei de neconcurenta, fostul salariat ar mai putea fi sanctionat contraventional sau ar putea raspunde penal in cazul in care face concurenta fostului sau angajator. Astfel, in temeiul Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, acesta poate fi sanctionat contraventional pentru urmatoarele fapte:

a) deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela in cadrul functiei detinute anterior la acel comerciant;
b) atragerea unor salariati ai unui comerciant in scopul infiintarii unei societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant in scopul dezorganizarii activitatii sale.
De asemenea, in functie de gravitatea faptei, in conformitate cu dispozitiile Legii concurentei nr. 21/ 1996, coroborat cu dispozitiile Codului Penal, cel in cauza poate raspunde penal pentru infractiuni precum divulgarea secretului profesional, neglijenta in serviciu etc.

Concluzie

Cu toate ca aceasta clauza de neconcurenta pare a avea o relevanta practica destul de scazuta pentru angajator, efectul imediat al nerespectarii clauzei de catre salariat neconstand in altceva decat in recuperarea indemnizatiei platite, nu de putine ori inserarea unei astfel de clauze in contractul de munca a impiedicat salariatii sa nu-l concureze pe angajator pe perioada de neconcurenta convenita.
Prin urmare, fiind o clauza care permite – in mod exceptional – o limitare a libertatii muncii (a dreptului la munca), recomandam ca aceasta sa fie redactata cu respectarea intocmai atat a prevederilor legale cat si a practicii judiciare in materie pentru a-si putea produce efectele dorite.

O noua sarbatoare ar putea fi declarata zi nelucratoare

O noua sarbatoare ar putea fi declarata zi nelucratoare in cazul in care solicitarea Patriarhiei Romane va fi aprobata de catre Executiv.

La inceputul saptamanii, Biroul Permanent al Camerei Deputatilor a decis luni ca solicitarea Patriarhiei Romane privind declararea ca zi nelucratoare a zilei inaltarii Domnului sa fie trimisa la grupurile parlamentare spre analiza.
In acest sens, la finalul sedintei Biroului Permanent, secretarul Camerei Deputatilor, Niculae Mircovici, a declarat:
"Scrisoarea de la Patriarhie a fost trimisa grupurilor parlamentare - solicita ca Ziua Eroilor - Ziua inaltarii Domnului, sa fie declarata zi nelucratoare".
Inaltarea Domnului este praznuita la 40 de zile dupa Inviere, in Joia din saptamana a VI-a, dupa Pasti.

Desfintarea postului - dificultati financiare

Vom analiza mai jos cazul unei concedieri individuale desfasurate prin desfiintarea unui numar de posturi. Perioda de preaviz expira la 26.09.2013, iar contractele individuale de munca ale salariatilor concediati inceteaza la data de 27.09.2013 (exceptie fac sapte salariati care au concediu medical si s-a suspendat preavizul). Societatea trece prin dificultati financiare astfel ca i se impune declansarea concedierilor colective (desfiintarea unui numar mai mare de 30 locuri de munca).
Vom vedea mai jos in ce masura se poate demara procedura de concediere colectiva stipulata la art. 69 si urmatoarele din Codul Muncii, inainte de 27.09.2013, aceasta fiind data la care pleaca salariatii concediati individual.
Solutia:
Potrivit art. 68 alin. (1) din Codul muncii, republicat, prin concediere colectiva se intelege concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, din unul sau mai multe motive care nu tin de persoana salariatului, a unui numar de:
a)cel putin 10 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati mai mult de 20 de salariati si mai putin de 100 de salariati;
b)cel putin 10% din salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 100 de salariati, dar mai putin de 300 de salariati;
c)cel putin 30 de salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 300 de salariati.

Alin. (2) din acelasi articol prevede ca la stabilirea numarului efectiv de salariati concediati colectiv, potrivit alin. (1), se iau in calcul si acei salariati carora le-au incetat contractele individuale de munca din initiativa angajatorului, din unul sau mai multe motive, fara legatura cu persoana salariatului, cu conditia existentei a cel putin 5 concedieri.
Astfel numarul de concedieri intr-o perioada de 30 de zile califica concedierile drept individuale sau concediere colectiva. Apreciem ca articolul trebuie interpretat in sensul ca intr-o perioada de 30 de zile calendaristice incetarea contractelelor individuale de munca a cel mult 29 de salariati daca angajatorul care disponibilizeaza are incadrati cel putin 300 de salariati califica concedierile drept individuale, iar daca se depaseste numarul de 29 de salariati, concedierea capata caracterul unei concedieri colective.

ReviSal -Parola

Au obligatia de a infiinta, completa si transmite registrul general de evidenta a salariatilor in format electronic angajatorii, persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt definiti la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, precum si misiunile diplomatice si oficiile consulare ale altor state in Romania, respectiv, dupa caz, institutele culturale si reprezentantele comerciale si economice ale altor state in Romania, pentru personalul angajat local care are cetatenia romana sau resedinta permanenta in Romania, potrivit art. 2 alin. (4) din HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal).

Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza in ordinea incheierii, modificarii, suspendarii sau incetarii contractelor individuale de munca.

Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza de catre angajatori cu ajutorul aplicatiei informatice distribuite gratuit de Inspectia Muncii sau cu ajutorul aplicatiilor informatice proprii ale angajatorilor.

Completarea registrului se face de catre una sau mai multe persoane nominalizate prin decizie scrisa de catre angajator.
Transmiterea registrului se face de catre una sau mai multe persoane nominalizate prin decizie scrisa de catre angajator.
Transmiterea on-line se face dupa solicitarea si obtinerea de catre angajator a numelui de utilizator si a parolei, indiferent daca angajatorul presteaza serviciul de completare si transmitere a registrului sau are incheiat un contract de prestari de servicii, si activarea accesului la portalul Inspectiei Muncii http://itmonline.inspectiamuncii.ro
Obtinerea numelui de utilizator si a parolei se face la sediul inspectoratului teritorial de munca in a carui raza teritoriala angajatorul isi are sediul sau domiciliul, in baza prezentarii urmatoarelor documente:

a) solicitare scrisa pentru eliberarea numelui de utilizator si a parolei;
b) imputernicire semnata si stampilata de angajator, in cazul in care persoana care solicita obtinerea numelui de utilizator si a parolei este alta decat reprezentantul legal al angajatorului;
c) copie de pe certificatul de inmatriculare;
d) copie a actului de identitate al persoanei imputernicite.
Obtinerea numelui de utilizator si a parolei este conditionata de transmiterea la sediul inspectoratului teritorial de munca a registrului general de evidenta a salariatilor, conform noului sistem informatic aferent hotararii.
Modelul de imputernicire poate fi obtinut de pe pagina de internet a Inspectiei Muncii sau de la sediul inspectoratelor teritoriale de munca.
Obtinerea numelui de utilizator si a parolei pentru unitatile fara personalitate juridica ale angajatorilor se face la sediul inspectoratului teritorial de munca in a carui raza teritoriala acestea isi desfasoara activitatea, in baza unei imputerniciri semnate si stampilate de reprezentantul legal al unitatii fara personalitate juridica, insotita de o copie a urmatoarelor documente:

a) delegarea de competenta pentru incadrarea personalului prin incheierea de contracte individuale de munca;
b) delegarea de competenta pentru infiintarea si completarea registrului general de evidenta a salariatilor in format electronic;
c) certificatul de inmatriculare al angajatorului;
d) certificatul fiscal al unitatii fara personalitate juridica.

La schimbarea locului de munca in cadrul unitatii trebuie facuta instruirea la locul de munca

La schimbarea locului de munca in cadrul unitatii trebuie facuta instruirea la locul de munca de catre conducatorul direct al noului loc de munca.
Instruirea la locul de munca are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
Inceperea efectiva a activitatii la noul loc de munca de catre lucratorul instruit se face numai dupa verificarea cunostintelor de cate seful ierarhic superior celui care a facut instruirea.

Instruirea la locul de munca se consemneaza la punctul 2) al fisei de instruire individuala, conform formularului de la anexa nr. 11 la normele metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca.
 .............................................................................................................................................
1) Instruirea introductiv generala, a fost efectuata la data........................
timp de..............ore, de catre.....................................
avand functia de.....................................................
Continutul instruirii...................................................
.................................................................

Semnatura celui instruit
Semnatura celui care a efectuat instruirea    
Semnatura celui care a verificat insusirea cunostintelor

2) Instruirea la locul de munca, a fost efectuata la data........................
loc de munca/post de lucru......................timp de.................ore,
de catre....................avand functia de...........................
Continutul instruirii......................................

Semnatura celui instruit    
Semnatura celui care a efectuat instruirea    
Semnatura celui care a verificat insusirea cunostintelor

3) Admis la lucru
Numele si prenumele..............................
Functia (sef sectie, atelier, santier etc.)..........................
Data si semnatura.........................................
.............................................................................................................................................

In mod sigur fisa de instruire individuala a angajatului dvs. are deja completat campul destinat instruirii la locul de munca, neavand prevazuta posibilitatea ca instruirea la locul de munca sa fie refacuta si inregistrata pe aceeasi fisa.
In aceasta situatie, se va deschide o noua fisa de instruire individuala, care se va anexa vechii fise a angajatului. Pentru ca angajatul isi schimba locul de munca in aceeasi unitate, instruirea introductiv-generala nu trebuie refacuta. De aceea, pe noua fisa de instruire individuala, cimpul destinat instruirii introductiv-generale nu va mai fi completat.

Tichete de masa acordate pentru 2 contracte de munca!

 Cazul unei persoane angajate cu contract de munca de 4 ore, avand un loc de munca si la o alta societate cu timp de 8 ore. Vom vedea in ce masura se primesc tichete de masa din ambele locuri.
Solutia:
Acordarea tichetelor de masa nu este conditionata de norma zilnica de lucru, ci de numarul de zile lucratoare in care salariatul este prezent la lucru in unitate, dupa cum reiese din prevederile art. 15 coroborate cu cele ale art. 11 din Normele de aplicare a Legii 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, aprobate prin HG 5/1999, cu modificarile ulterioare.
Aceleasi Norme prevad la art. 35 faptul ca, in cazul cumulului de functii, tichetele de masa pot fi acordate numai de catre angajatorii unde salariatii isi au functia de baza.
Prin urmare, chiar daca in prezent in Codul muncii nu mai exista prevederi referitoare la obligatia salariatilor de a-si declara functia de baza in cazul cumulului de functii, in mod normal salariatul isi va declara functia de baza la unul din angajatori, mai ales ca exista alte prevederi care obliga la declararea functiei de baza, care poate fi si la locul de munca  cu timp partial (pct. 112 din Normele metodologice date in aplicarea Titlului III din Codul fiscal).
In concluzie, salariatul poate beneficia de tichete de masa la societatea unde este incadrata cu contract individual de munca cu timp partial de 4 ore, daca isi declara functia de baza la aceasta societate.

Procedeu de aplicare in cazul incetarii CIM determinat

Analizam mai jos cazul unui salariat care are contract de munca pe perioada determinata. Ultima zi de lucru este in weekend. Vom stabili cand se fac astfel documentele de incetare si cand se declara in ReviSal incetarea contractului. De asemenea, vom stabili cum procedam daca se doreste prelungirea contractului pentru inca doua luni si cand se declara modificarea datei de sfarsit a contractului.
In plus, vom vedea daca modificarea datei de sfarsit a unui contract de munca cu perioada determinata se considera modificare a elementelor unui contract de munca conform art. 17 alin. (3) si se declara in ReviSal in 19 zile calendaristice.

Solutia:
Cu privire la incetarea contractului individual de munca incheiat pe durata determinata potrivit art. 56 alin. (1) lit. i) din Codul muncii, republicat, contractul individual de munca existent inceteaza de drept la data expirarii termenului contractului individual de munca incheiat pe durata determinata. Cu alte cuvinte, expirarea termenului contractului individual de munca incheiat pe durata determinata reprezinta o situatie in care contractul individual de munca (CIM) existent inceteaza de drept.
Incetarea de drept a contractului individual nu este determinata de o manifestare de vointa a partilor in sensul finalizarii raportului de munca, ci are loc ca urmare a intervenirii unei situatii de fapt prevazute de lege care nu mai permite continuarea raportului de munca, independent de vointa angajatului sau a angajatorului.
Asadar, contractul individual de munca al salariatului angajat in baza unui CIM cu durata determinata inceteaza de drept la data expirarii termenului CIM.

Din coroborarea art. 3 alin. (2) lit. i) cu art. 4 alin. (1) lit. d) din HG 500/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, elementul data incetarii contractului individual de munca se inregistreaza in registru la data incetarii contractului individual de munca, la aceeasi data efectuandu-se si transmiterea registrului.
Avand in vedere ca data de 21.09.2013, este zi nelucratoare prin lege, intervine prorogarea legala a termenului de incetare pentru ziua lucratoare urmatoare, in cazul nostru 23.09.2013. Asadar pentru a respecta prevederile legale in vigoare, data incetarii consemnata in decizia de incetare va fi 23.09.2013, data la care se va intocmi si transmite Revisal.
Insa, daca se doreste prelungirea contractului de munca pentru inca doua luni modificarea duratei contractului de munca va fi inregistrata in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) in data de 20 septembrie 2013 deoarece in data de 21.09.2013 contractul inceteaza de drept in temeiul art. 56 alin. (1) lit. i) din Codul muncii republicat.
Daca insa nu ati prelungit durata contractului puteti incheia un nou contract individual de munca pe durata determinata, care, fiind incheiat in termen de 3 luni de la incetarea unui contract de munca pe durata determinata, va capata caracter de contract succesiv, fiindu-i aplicabile dispozitiile art. 82 alin. (5) din Codul muncii, republicat, respectiv putand fi incheiate pe o durata de maximum 12 luni fiecare.
In acest caz, inregistrarea in Revisal si transmiterea noului CIM pe durata determinata va avea loc anterior primei zile de lucru.

Pagina Facebook - Informatii Resurse umane

Atat aici cat si pe pagina de Facebook, aducem informatii in resurse umane.
Va rugam sa vizitati si pagina de Facebook : https://www.facebook.com/InformatiiinResurseUmane
Asteptam aprecierile dumneavoastra!

Acordarea tichetelor in perioada concediului medical , concediului prenatal, concediu fara plata

Vom analiza mai jos cazul unei salariate care intra in concediu medical incepand cu 7 septembrie.

Pentru luna septembrie i s-au comandat la inceputul lunii toate tichetele de masa aferente zilelor lucratoare din acesta luna. Vom stabili cum si cand este corect sa se regleze acele tichete acordate si necuvenite.

Art. 5 alin. (1) din Legea 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, prevede ca angajatorul distribuie salariatilor tichetele de masa, lunar, in ultima decada a fiecarei luni, pentru luna urmatoare iar potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, in conditiile prevazute la alin. (1), angajatorul distribuie, pe salariat, un numar de tichete de masa corespunzator numarului de zile lucratoare din luna pentru care se face distribuirea.

Art. 15 din Norma de aplicare prevede ca numarul de tichete utilizate de un salariat intr-o luna este cel mult egal cu numarul de zile lucratoare in care este prezent la lucru in unitate si nu poate depasi numarul de zile lucrate, potrivit art. 11, stabilit de angajator.

Art. 16 din acelasi act normativ prevede ca se interzice salariatului:
- utilizarea tichetelor de masa pentru achizitionarea altor produse decat cele alimentare;
- primirea unui rest de bani la tichetul de masa, in cazul in care suma corespunzatoare produselor alimentare solicitate este mai mica decat valoarea nominala a tichetului de masa;
-comercializarea tichetelor de masa in schimbul unor sume de bani;
-utilizarea unui numar de tichete de masa mai mare decat numarul de zile lucrate, stabilite potrivit art. 15.

Potrivit art. 11 din Normele metodologice de aplicare a Legii 142/1998, angajatorii nu pot acorda mai mult de un tichet de masa pentru fiecare zi lucratoare din luna pentru care se efectueaza distribuirea si nu pot considera utilizat mai mult de un tichet de masa pentru fiecare zi lucrata din luna pentru care s-a efectuat distribuirea.

Perioada in care salariata se afla in concediu medical nu este considerata perioada lucrata.
In baza acestor prevederi legale salariata are obligatia sa restituie contravaloarea tichetelor de masa utilizate in plus, inclusiv costul imprimatelor acestora. Astfel, se recupereaza de catre angajator, din drepturile salariale cuvenite salariatei pe luna septembrie, contravaloarea tichetelor de masa utilizate in plus (art. 16 din Normele metodologice de aplicare a Legii 142/1998 aprobate prin Norma 5/1999).

Bilete de transport decontate

Analizam mai jos cazul unei societati care a angajat, din august 2013, cu contract de munca, un specialist, cu domiciliul in alta regiune al tarii, la peste 300 km. Angajatul locuieste in localitatea unde se afla sediul angajatorului. In contractul individual de munca este prevazuta decontarea cheltuielilor de transport, pentru deplasarea angajatului la familia acestuia, in zilele libere de sambata si duminica, de maximum 4 ori pe luna.

Vom vedea astfel cum va proceda angajatorul in ce priveste regimul fiscal al acestor cheltuieli de transport, justificate cu bilete de calatorie.

Precizam astfel ca potrivit art. 55 alin. 4 lit. a din Codul fiscal nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, precum si costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii, astfel cum este prevazut in contractul de munca.

De asemenea, acelasi tratament se aplica si in cazul cheltuielilor cu transportul personal si al membrilor de familie ai angajatului, precum si al bunurilor din gospodarie, cu ocazia mutarii salariatului intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in situatia in care, potrivit legii, se deconteaza de angajator, dupa cum se prevede la art. 55 alin. 4 lit. h din Codul fiscal si pct. 86 din Normele metodologice de aplicare.
In cazul prezentat, nefiind vorba de un transport la si de la locul de munca al salariatului, cheltuielile pentru transportul personal al salariatului la adresa de domiciliu la sfarsitul saptamanii de lucru sunt considerate avantaje in natura si impozitate ca atare, in baza prevederilor art. 55 alin. 2 lit. k si alin. 3 lit. f din Codul fiscal.

Acordarea salariului prin coeficienti

Potrivit dispozitiilor art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul muncii, republicat, angajatorii au obligatia sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca.
Acordarea drepturilor salariatilor este obligatorie atat daca aceste drepturi izvorasc din dispozitii legale, cat si din prevederile cuprinse in contractele colective de munca incheiate la diferitele niveluri sau in contractele individuale de munca.
In privinta drepturilor ce decurg din lege, in temeiul art. 164 alin. (3) teza I din Codul muncii, republicat, angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara.
In ceea ce priveste obligatia ce incumba angajatorilor in privinta stabilirii salariilor angajatilor cu respectarea unor coeficienti minimi de ierarhizare, aceasta are ca izvor dispozitiile conventionale cuprinse in contractele colective de munca.
Astfel, CCMUN pe anii 2007-2010 prevedea astfel de coeficienti minimi, a caror respectare era obligatorie pentru stabilirea salariilor. Dupa modelul CCMUN multe contracte colective la nivel de ramura au preluat reglementarea unor coeficienti minimi obligatorii pentru stabilirea salariilor angajatilor de la nivelul unitatilor carora li se aplica dispozitiile respectivelor contracte.
Prin urmare, nu exista o obligatie legala in sarcina angajatorului de stabilire a salariilor angajatilor cu respectarea coeficientilor minimi de ierarhizare, ci una conventionala, izvorul acestei obligatii constituindu-l contractele colective de munca.
Obligativitatea efectelor contractelor colective de munca incheiate la nivelele stabilite de Legea 130/1996, in prezent abrogata, este expres prevazuta de art. II alin. (2) din Legea 40/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, potrivit caruia, contractele colective de munca in aplicare la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi produc efectele pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate.

Apreciem aceasta dispozitie legala drept o aplicatie a exceptiei ultraactivitatii legii civile vechi, potrivit careia legea veche isi mai produce efectele un timp oarecare desi a intrat in vigoare o lege noua, bineinteles asupra unor situatii determinate, precizate in mod expres.
Asadar, chiar daca a intrat in vigoare Legea 62/2011, iar Legea 130/1996 a fost abrogata, contractele colective de munca in aplicare la data intrarii in vigoare a Legii 40/2011 isi produc efectele pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate. In baza acestor dispozitii legale, apreciem ca, contractele incheiate la nivel de ramuri de activitate vor produce efecte fata de destinatarii acestora, pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate.
In concluzie, daca in acest moment exista un contract colectiv la nivel de ramura din care face parte angajatorul, in derulare, in conformitate cu specificatiile anterioare, el va constitui izvor de drept si temei pentru acordarea drepturilor prevazute in acesta pentru salariatii incadrati la angajatorii care fac parte din ramura.
Cu privire la salariul minim, incepand cu data de 1 iulie 2013 acesta are valoarea de 800 lei (art. 1 alin. (2) din HG 23/2013 pentru stabilirea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata).
Potrivit art. 164 alin. (3) si (4) din Codul muncii republicat, angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara. Potrivit art. 260 alin. (1) din Codul muncii, nerespectarea dispozitiilor privind garantarea in plata a salariului minim brut pe tara, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 300 lei la 2.000 lei.
Insa, respectarea cuantumului salariului minim brut pe tara este valabila numai in situatia in care salariatul nu are vechime in munca.
Astfel, potrivit art. 16 din Codul muncii, munca prestata in temeiul unui contract individual de munca constituie vechime in munca.
Salariul individual se stabileste prin negocieri individuale intre angajator si salariat tinandu-se cont si de salariatul comparabil. Salariatul comparabil este salariatul, din aceeasi unitate, care presteaza aceeasi activitate sau una similara.
La stabilirea salariului se are in vedere si alte considerente, cum ar fi vechimea in munca si calificarea/aptitudinile profesionale.

Detasarea a unui angajat bugetar

Prin cele ce urmeaza, analizam cazul unei unitati bugetare care efectueaza o detasare, cu data de 13.09.2013. S-au intocmit adresele adresele de corespondenta si s-a cerut raportul per salariat din ReviSal. Salariata in cauza avea un contract cu timp partial (2 ore/zi), iar postul vacant pentru care se face detasarea este cu 8 ore/zi. Vom vedea cum va proceda societatea la care apare acum detasata salariata.
Mentionez faptul ca trebui luat in calcul faptul ca legislatia muncii atat angajatorii privati cat si cei bugetari, trebui sa o respecte. 
Precizam ca in functie de tipul de personal care este detasat in cadrul unei institutii publice, respectiv personal contractual sau functionar public, devin incidente prevederile Legii 53/2003 - Codul muncii, republicata sau, dupa caz, ale Legii 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
In speta mentionata de dvs, apreciem ca devin incidente prevederile Codului muncii, republicat.
Astfel, potrivit prevederilor art. 45 detasarea este actul prin care se dispune schimbarea temporara a locului de munca, din dispozitia angajatorului, la un alt angajator, in scopul executarii uor lucrari in interesul acestuia. In mod exceptional, prin detasare se poate modifica si felul muncii, dar numai cu consimtamantul scris al salariatului.
Asadar, prin detasare legiuitorul a stabilit ca se pot modifica doar locul muncii si, in mod cu totul exceptional, si felul muncii, in aceasta din urma situatie fiind necesar si acordul scris al salariatului.
In speta mentionata de dvs. apreciem ca, in situatia in care salariatul a fost detasat de pe un contract individual de munca cu timp partial de 2 ore/zi, acesta isi va desfasura activitatea in cadrul institutiei la care este detasat tot in aceleasi conditii, respectiv pentru 2 ore/zi. In ipoteza in care am accepta ca detasarea sa fie considerata a fi realizata pentru un program normal de lucru de 8 ore/zi, ne-am afla in ipoteza modificarii timpului de munca, aspect care, potrivit prevederilor art. 41 alin. (1) si (3) lit.f) din Codul muncii, republicat, nu poate fi realizat decat prin acordul partilor, manifestat prin incheierea unui act aditional. Contractul individual de munca al salariatul detasat subzista pe toata perioada detasarii, dar este suspendat in baza art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, republicat. Modificarea duratei timpului de munca inscrisa in contractul individual de munca nu poate fi convenita de salariat cu angajatorul la care a fost detasat, intrucat acest angajator nu are calitatea de parte in contractul individual de munca. Astfel, pe parcursul detasarii elementele inscrise in contractul individual de munca nu pot fi modificate prin act aditional incheiat intre salariat si angajatorul la care a fost detasat.
Mentionam ca, in sectorul bugetar nu exista reglementate restrictii la nivelul institutiilor bugetare in cea ce priveste incadrarea unor persoane care sa isi desfasoare activitatea in temeiul unui contract individual de munca cu timp partial, acest aspect ramanad a fi decis de conducatorul unitatii in cauza, in functie de nevoile existente la un anumit moment dat.
Astfel, avand in vedere schimbul de corespundenta si acceptul celor doi angajatori cu privire la detasarea salariatului in cauza, apreciem ca aceasta este realizata in aceleasi conditii cuprinse in contractul individual de munca al salariatului, respectiv pentru o fractiune de norma de 2 ore/zi.
In situatia in care, la nivelul angajatorului la care se efectueaza detasarea nevoia de ocupare a postului este pentru un program normal de lucru de 8 ore/zi, apreciem ca detasarea poate fi revocata, respectiv poate inceta anterior termenului pentru care a fost dispusa.
Codul muncii, republicat nu cuprinde dispozitii de procedura in ceea ce priveste detasarea, asadar, apreciem ca tot astfel cum a fost dispusa, respectiv prin actul unilateral al angajatorului (decizie), detasarea poate inceta anterior termenului stabilit tot in baza unei decizii a angajatorului prin care se dispune incetarea detasarii si revenirea la locul de munca.
In baza acestei decizii se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor incetarea suspendarii si a detasarii. In situatia in care detasarea nu poate inceta anterior inceperii activitatii, apreciem ca poate opera pentru o zi, salariatul prestand fractiunea de norma de 2 ore/zi, urmand ca dupa aceasta zi detasarea sa inceteze. In masura in care angajatorul de baza poate modifica durata timpului de munca, odata reintors salariatul poate fi incheiat un act aditional in acest sens, in conditiile art. 41 din Codul muncii, republicat, si ulterior redispusa detasarea.

Concediu crestere copil va fi acordat tatalui numai din cea de-a 43-a zi de la nasterea copilului.

Analizam mai jos cazul unui salariat care doreste sa intre in concediu de crestere si ingrijire copil. 
Avand in vedere ca sotia acestuia nu lucreaza si nu beneficiaza de concediu de maternitate, vom stabili daca tatal poate intra in concediu de crestere si ingrijire copil imediat dupa nasterea copilului sau daca va trebui sa astepte 42 de zile prevazute pentru lauzie.
Mentionam astfel ca daca mama a beneficiat de concediul de maternitate si nu indeplineste conditia realizarii veniturilor timp de 12 luni in ultimul an anterior nasterii pentru a solicita concediu crestere copil (CCC), acesta poate fi solicitat de catre tatal copilului care indeplineste conditiile cerute de lege.
Concediu crestere copil va fi acordat tatalui numai din cea de-a 43-a zi de la nasterea copilului.
In cazul persoanelor care nu indeplinesc conditiile legale pentru acordarea concediului de maternitate si a indemnizatiei aferente, concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului se acorda incepand cu data nasterii copilului, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data.
Nu se justifica respectarea obligatiei de acordare a celor 42 de zile de concediu de odihna, daca mama copilului se afla, exemplificativ, in una dintre urmatoarele situatii:
- a murit la nasterea copilului, iar tatal indeplineste conditiile de acordare a concediului pentru cresterea copilului;
- nu are calitatea de asigurat pentru concedii si indemnizatii de sanatate, in conditiile OUG 158/2005;
- nu indeplineste conditiile de stagiu de cotizare, pentru a beneficia de concediu de maternitate, potrivit dispozitiilor OUG 158/2005.
In situatiile enumerate mai sus, precum si in orice alte situatii in care nu sunt indeplinite cerintele legale pentru acordarea concediului de maternitate si a indemnizatiei aferente, concediul si indemnizatia pentru cresterea copilului reglementate prin dispozitiile OUG 111/2010 se acorda incepand cu data nasterii copilului, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data.

zile de concediu de odihna

Vom analiza mai jos situatia in care un functionar public, in anul 2011, nu a efectuat10 zile de concediu de odihna (acestea fiind reportate pentru anul 2012), avand insa tot anul 2012 concediul medical. Vom stabili, asadar, in ce masura acesta beneficiaza in anul 2013 de cele 10 zile de concediu de odihna.
Mentionam, mai intai, ca potrivit prevederilor art. 35 coroborate cu prevederile art. 117 din Legea 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, functionarii publici au dreptul la concediul de odihna, in conditiile legii.
Astfel, fiind vorba despre sectorul bugetar, concediul de odihna se acorda potrivit prevederilor Legii 53/2003  Codul muncii, republicata si ale HG 250/1992privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor din administratia publica, din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare, republicata.  

Astfel, conform prevederilor art. 146 din Codul muncii, republicat, concediul de odihna se efectueaza in fiecare an. Prin exceptie de la aceasta regula, efectuarea concediului in anul urmator este permisa numai in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca aplicabil. Angajatorul este este obligat sa acorde concediu, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul.
De asemenea, in cuprinsul art.149 se mentioneaza clar faptul ca, salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege sau atunci cand din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.
Daca in timpul concediului de odihna intervine una dintre situatiile mentionate in HG nr. 250/1992, republicata, cu modificarile ulterioare, la art. 10 alin. (1) lit. a), c), d) si e), efectuarea acestuia se intrerupe, iar potrivit prevederilor art. 10 alin.(1) lit.a) programarea concediilor de odihna va fi modificata, la cererea salariatului, in cazul in care salariatul se afla in concediu medical.
Asadar, conform prevederilor legale mentionate, apreciem ca in speta mentionata de dvs.  functionarul are dreptul, potrivit prevederilor Codului muncii, republicat, sa efectueze in natura cele 10 zile de concediu de odihna ramase neefectuate in anul 2011. 
In aceasta situatie, in care functionarul a prestat activitatea, dar nu a efectuat concediul de odihna la care avea dreptul, apreciem ca angajatorul a ramas obligat cu acordarea concediului de odihna pentru fiecare an in care functionarul a prestatat activitatea, atata vreme cat dreptul la concediu de odihna anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renuntari sau limitari si nici nu poate fi compensat in bani (cu exceptia situatiei in care inceteaza raporturile de serviciu).
Prin urmare, dreptul la concediu de odihna nu se pierde prin neefectuare, chiar daca nu a fost efectuat in anul in curs sau in anul urmator. Din aceasta perspectiva, apreciem ca odata ce nu a fost efectuat si mai este posibila efectuarea sa, functionarul fiind inca angajat in cadrul respectivei unitati, angajatorul trebuie sa acorde concediul de odihna pentru perioada din trecut pentru care nu a acordat concediul de odihna, in sens contrar, acesta putand fi obligat prin actiunea intentata in instanta de catre functionar la acordarea concediului de odihna la care este indreptatit si care nu a fost acordat de angajator.

contract de prestari servicii

In ce priveste colaborarea cu o firma straina in baza unui contract de prestari servicii, care poate fi incadrata ca activitate dependenta, vom raspunde urmatoarelor intrebari:

- Cine calculeaza si plateste taxele salariale?
- Ce declaratii se intocmesc in acest caz?

Regula este ca activitatea dependenta se presteaza in baza unui contract individual de munca. In acest caz, angajatorul este cel care calculeaza, plateste si declara taxele salariale. Exista si exceptii expres prevazute de Codul fiscal cum ar fi administratorii, directorii, persoanele alese in organele de conducere ale organizatiilor fara scop patrimonial. In cazul acestora, platitorul venitului este cel care calculeaza, plateste si declara taxele salariale.
In alte cazuri, reconsiderarea activitatii ca activitate dependenta este atributul organelor fiscale. Astfel, o activitate dependenta nu poate fi prestata in baza unui contract de prestari servicii si sa plateasca taxele aferenta unei activitati dependente. In consecinta, daca nu se incadreaza la exceptiile mentionate, se va incheia contract individual de munca.

Veniturile din salarii si asimilate salariilor se declara de angajatori in:
1. formularul 112 "Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate";
2. formularul 205 "Declaratie informativa privind impozitul retinut la sursa si castigurile/pierderile realizate, pe beneficiari de venit";
3. formularul 100 "Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat", numai contributia la fondul persoanelor cu handicap.

Ajutoare acordate de catre angajator, la situatii speciale!

Societatea nu are incheiat un contract colectiv de munca 

Se propune introducerea acestor ajutoare in Regulamentul intern. Vom vedea daca pentru evitarea impozitarii ca venit salarial al acestor ajutoare este suficient sa se incheie un act aditional la contractul individual de munca cu fiecare salariat. Prin acest act aditional se va face doar o trimitere generala fara enumerare la drepturile acordate salariatilor prin Regulamentul Intern.
Conform art. 55 alin. (4) lit. a) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit, ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.
In ceea ce priveste contributiile sociale, conform art. 296 indice 15 lit. b) din Codul fiscal nu se cuprind in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii, prevazuta la art. 296 indice 4, ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.

Observam ca pentru a nu intra in baza de calcul al impozitului pe venit si al contributiilor sociale obligatorii ajutoarele trebuie sa indeplineasca doua conditii:

1. Sa faca parte dintre ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere;
2. Sa fie acordate astfel cum este prevazut in contractul de munca (colectiv sau individual);

Prin urmare, ajutoarele pentru nastere si cele pentru inmormantare nu intra in baza de calcul al impozitului pe venit si al contributiilor sociale astfel cum este prevazut in contractul individual sau colectiv de munca.
In situatia expusa, apreciem ca este indeplinita conditia acordarii ajutoarelor astfel cum este prevazut in contractul de munca daca in contractual individual de munca se prevede, printr-un act aditional ca salariatii beneficiaza de toate drepturile prevazute in regulamentul intern si cele doua ajutoare sunt prevazute in regulament.

Sanctiunile disciplinare, art. 248 alin. (1) din Codul muncii

Potrivit art. 248 alin. (1) din Codul muncii, republicat, sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt:

a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile;
c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de baza si/sau, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.

Asadar, una dintre sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul este reducerea salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10% in conformitate cu dispozitiile art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, republicat.
Observam ca potrivit dispozitiilor legala nu exista sanctiunea reducerii salariului de baza pe durata de 1 luna cu 3%.
De asemenea, conform art. 248 alin. (2) din cod, in cazul in care, prin statute profesionale aprobate prin lege speciala, se stabileste un alt regim sanctionator, va fi aplicat acesta.
Cu alte cuvinte, daca prin legi speciale nu se prevede un alt regim sanctionator, atunci in privinta sanctionarii disciplinare se vor aplica dispozitiile din Codul muncii, republicat.

Prin urmare, apreciem ca se poate sanctiona un salariat cu reducerea salariului de baza pe 1 luna cu 3% daca prin lege speciala aplicabila se prevede acest regim sanctionator.

Modificarea CIM - Functia; procedeu de aplicare

Contractul individual de munca va putea fi modificat numai prin acordul partilor, prin incheierea unui act aditional la contractul individual de munca al salariatului, in temeiul art. 41 alin. (1) coroborat cu alin. (3) lit. c) si e) din Codul muncii, republicat.

Astfel, anterior modificarii unui contract individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa salariatul cu privire la clauzele generale pe care intentioneaza sa le modifice, inclusiv modificare functiei.
Totodata, conform art. 17 alin. (3) lit. d) din Codul muncii, republicat, functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului constituie elementele cu privire la care angajatorul are obligatia sa informeze persoana selectata in vederea angajarii.
Astfel, orice modificare impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii (art. 17 alin. (5) din Codul muncii republicat).
Informarea si acordul salariatului sunt obtinute prin semnarea actului aditional de ambele parti angajat si angajator.
In calitate de angajator aveti obligatia mentionarii printre elementele de continut ale contractului individual de munca al salariatului, functia/meseria conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative si atributiile postului, potrivit dispozitiilor art. 17 alin. (3) lit. d) coroborat cu alin. (4) din Codul muncii, republicat.
In plus, in modelul-cadrul al contractului individual de munca, aprobat prin OMMSS 64/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, la lit. e) Felul muncii trebuie prevazuta ”Functia/meseria (…) conform Clasificarii ocupatiilor din Romania.
Totodata, aveti obligatia intocmirii fisei postului fiecarui salariat in temeiul aceluiasi art. 17 alin. (3) lit. d) republicat, document care descrie atributiile specifice felulului muncii salariatului, care este determinat de functia/meseria specificata in contractul individual de munca.
Cu alte cuvinte, atributiile astfel stabilite prin fisa postului trebuie sa corespunda descrierii functiei/meseriei din contract, deoarece fisa postului este o anexa la contractul individual de munca al salariatului angajat pe o anumita functie/meserie. Conform Capitolului F: Atributiile postului din modelul cadru al CIM, aprobat prin OMMSS 64/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca.