In cazul popririlor pe salarii realizate in baza unui document emis conform legii, angajatorul este obligat sa procedeze la retinerea si virarea sumei astfel poprite. Cand face referire la cuantumul popririlor, in textul de lege se utilizeaza expresia "pana la".
Vom stabili daca aceasta preveder inseamna ca angajatorul poate proceda la emiterea unei decizii prin care sa stabileasca un cuantum mai mic de 13 sau 12 al popririi si daca aceasta decizie trebuie justificata si sustinuta cu documente.
De asemenea, vom vedea care sunt riscurile angajatorului in cazul unei astfel de decizii.
Solutia:
Din dispozitiile Codului de procedura civila reiese ca in calitate de tert poprit angajatorul are obligatia efectuarii popririi astfel cum rezulta din documentele inaintate acestuia de catre executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita, respectiv adresa de infiintare a popririi in care se va preciza si titlul executoriu in temeiul caruia s-a infiintat poprirea, ce va fi comunicata tertului poprit impreuna cu incheierea de incuviintare a executarii sau un certificat privind solutia pronuntata in dosar. Totodata, cheltuielile de executare pe care le datoreaza debitorul sunt stabilite de exectorul judecatoresc prin incheiere.
Potrivit art. 780 alin. (1) din Codul de procedura civila, salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;
b)pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Totodata, conform art. 786 alin. (1) din Codul de procedura civila, in termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora, tertul poprit este obligat:
1.sa consemneze suma de bani, daca creanta poprita este exigibila, sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite si sa trimita dovada executorului judecatoresc, in cazul popririi infiintate pentru realizarea altor creante decat cele aratate la pct. 2;
2.sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, in cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii. La cererea creditorului, suma ii va fi trimisa la domiciliul indicat sau, daca este cazul, la resedinta indicata, cheltuielile de trimitere fiind in sarcina debitorului.
Legea nu a atribuit tertului poprit vreun drept de a stabili suma ce va putea fi poprita.
Expresia folosita de legiuitor “pana la" se refera la limita maxima ce poate face obiect al popririi din veniturile debitorului.
Insa angajatorul in calitate de tert poprit nu are nici un drept de a emite vreun act/decizie prin care sa stabileasca procentul ce va afecta veniturile salariatului, el avand doar rolul de a efectua poprirea astfel cum aceasta a fost infiintata prin actele comunicate.
Potrivit art. 789 alin. (1) din Codul de procedura civila, daca tertul poprit nu isi indeplineste obligatiile ce ii revin pentru efectuarea popririi, inclusiv in cazul in care, in loc sa consemneze suma urmaribila, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmaritor, debitorul sau executorul judecatoresc, in termen de cel mult o luna de la data cand tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, poate sesiza instanta de executare, in vederea validarii popririi.
Conform alin. (9) din acelasi articol, tertul poprit care, cu rea-credinta, a refuzat sa isi indeplineasca obligatiile privind efectuarea popririi va putea fi amendat, prin aceeasi hotarare de validare, cu o suma cuprinsa intre 2.000 lei si 10.000 lei.
Art. 791 alin. (1) din Codul de procedura civila, stabileste ca hotararea de validare ramasa definitiva are efectul unei cesiuni de creanta si constituie titlu executoriu impotriva tertului poprit, pana la concurenta sumelor pentru care s-a facut validarea.
Totodata, conform alin. (2) din acelasi articol, dupa validarea popririi, tertul poprit va proceda, dupa caz, la consemnarea sau plata prevazuta la art. 786, in limita sumei determinate expres in hotararea de validare. In caz de nerespectare a acestor obligatii, executarea silita se va face impotriva tertului poprit, pe baza hotararii de validare, in limita sumei ce trebuia consemnata sau platita.
Vom stabili daca aceasta preveder inseamna ca angajatorul poate proceda la emiterea unei decizii prin care sa stabileasca un cuantum mai mic de 13 sau 12 al popririi si daca aceasta decizie trebuie justificata si sustinuta cu documente.
De asemenea, vom vedea care sunt riscurile angajatorului in cazul unei astfel de decizii.
Solutia:
Din dispozitiile Codului de procedura civila reiese ca in calitate de tert poprit angajatorul are obligatia efectuarii popririi astfel cum rezulta din documentele inaintate acestuia de catre executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita, respectiv adresa de infiintare a popririi in care se va preciza si titlul executoriu in temeiul caruia s-a infiintat poprirea, ce va fi comunicata tertului poprit impreuna cu incheierea de incuviintare a executarii sau un certificat privind solutia pronuntata in dosar. Totodata, cheltuielile de executare pe care le datoreaza debitorul sunt stabilite de exectorul judecatoresc prin incheiere.
Potrivit art. 780 alin. (1) din Codul de procedura civila, salariile si alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia pot fi urmarite:
a) pana la jumatate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;
b)pana la o treime din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.
Totodata, conform art. 786 alin. (1) din Codul de procedura civila, in termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate in viitor, de la scadenta acestora, tertul poprit este obligat:
1.sa consemneze suma de bani, daca creanta poprita este exigibila, sau, dupa caz, sa indisponibilizeze bunurile mobile incorporale poprite si sa trimita dovada executorului judecatoresc, in cazul popririi infiintate pentru realizarea altor creante decat cele aratate la pct. 2;
2.sa plateasca direct creditorului suma retinuta si cuvenita acestuia, in cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau de alocatie pentru copii, precum si in cazul sumelor datorate cu titlu de despagubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii. La cererea creditorului, suma ii va fi trimisa la domiciliul indicat sau, daca este cazul, la resedinta indicata, cheltuielile de trimitere fiind in sarcina debitorului.
Legea nu a atribuit tertului poprit vreun drept de a stabili suma ce va putea fi poprita.
Expresia folosita de legiuitor “pana la" se refera la limita maxima ce poate face obiect al popririi din veniturile debitorului.
Insa angajatorul in calitate de tert poprit nu are nici un drept de a emite vreun act/decizie prin care sa stabileasca procentul ce va afecta veniturile salariatului, el avand doar rolul de a efectua poprirea astfel cum aceasta a fost infiintata prin actele comunicate.
Potrivit art. 789 alin. (1) din Codul de procedura civila, daca tertul poprit nu isi indeplineste obligatiile ce ii revin pentru efectuarea popririi, inclusiv in cazul in care, in loc sa consemneze suma urmaribila, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmaritor, debitorul sau executorul judecatoresc, in termen de cel mult o luna de la data cand tertul poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, poate sesiza instanta de executare, in vederea validarii popririi.
Conform alin. (9) din acelasi articol, tertul poprit care, cu rea-credinta, a refuzat sa isi indeplineasca obligatiile privind efectuarea popririi va putea fi amendat, prin aceeasi hotarare de validare, cu o suma cuprinsa intre 2.000 lei si 10.000 lei.
Art. 791 alin. (1) din Codul de procedura civila, stabileste ca hotararea de validare ramasa definitiva are efectul unei cesiuni de creanta si constituie titlu executoriu impotriva tertului poprit, pana la concurenta sumelor pentru care s-a facut validarea.
Totodata, conform alin. (2) din acelasi articol, dupa validarea popririi, tertul poprit va proceda, dupa caz, la consemnarea sau plata prevazuta la art. 786, in limita sumei determinate expres in hotararea de validare. In caz de nerespectare a acestor obligatii, executarea silita se va face impotriva tertului poprit, pe baza hotararii de validare, in limita sumei ce trebuia consemnata sau platita.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu