Ziua libera a donatorilor de sange e platita de angajator?

Potrivit dispozitiilor art. 11 din HG 1364/2006 pentru aprobarea drepturilor si obligatiilor donatorilor de sange, donatorul de sange are dreptul sa primeasca, la cerere, pentru fiecare donare efectiva, urmatoarele:

a) 7 tichete de masa pentru produse alimentare, eliberate de institutia de profil;
b) o zi libera de la locul de munca, in ziua donarii, in cazul donatorilor de sange salariati; o zi scutire de frecventa, in ziua donarii, in cazul elevilor, studentilor si militarilor;
c) decontarea cheltuielilor de transport in comun din ziua donarii intre localitatea de domiciliu/resedinta inscrisa in actul de identitate si localitatea unde isi are sediul institutia la care se efectueaza donarea de sange; in cazul in care donarea se face la institutia de profil din localitatea de domiciliu sau din localitatea in care este angajat, donatorul are dreptul la abonament cu reducere de 50% pentru transportul in comun, pe baza actelor doveditoare, pentru o perioada de o luna.

Drepturile donatorilor prevazute la art. 11 vor fi acordate pe baza documentelor justificative eliberate de institutia de profil la care a fost efectuata donarea de sange. Cheltuielile care rezulta din aplicarea prevederilor art. 7, 8 si 9 se suporta de la bugetul de stat prin bugetele ministerelor si institutiilor cu retea sanitara proprie, pentru asiguratii proprii.

Cheltuielile care rezulta din aplicarea prevederilor art. 10 se suporta de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sanatatii Publice si al institutiilor de profil la care se efectueaza donarea de sange.

Cheltuielile care rezulta din aplicarea prevederilor art. 11 lit. a) si c) se suporta din bugetele locale ale localitatilor in care institutiile de profil cu activitate de recoltare de sange in scop transfuzional isi au sediul.

In ceea ce priveste acordarea unei zile libere de la locul de munca, potrivit art. 11 lit. b) aceasta zi a fost reglementata ca fiind zi libera platita prin contractul colectiv de munca unic la nivel national.

Astfel, ziua in care salariatul doneaza sange este zi libera si este platita daca prin contractul colectiv de munca aplicabil este reglementata astfel.

Obligativitatea efectelor contractelor colective de munca incheiate la nivelele stabilite de Legea 130/1996, in prezent abrogata, este expres prevazuta de art. II alin. (2) din Legea 40/2011 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, potrivit caruia, contractele colective de munca in aplicare la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi produc efectele pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate.

Asadar, chiar daca a intrat in vigoare Legea 62/2011, iar Legea 130/1996 a fost abrogata, contractele colective de munca in aplicare la data intrarii in vigoare a Legii 40/2011 isi produc efectele pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate. Astfel, in baza acestor dispozitii legale, apreciem ca daca exista contracte in vigoare incheiate la nivelurile prevazute de Legea 130/1996, acestea vor produce efecte fata de destinatarii acestora, pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate.

In concluzie, daca la acest moment exista contracte colective la nivel de ramura in derulare, in conformitate cu specificatiile anterioare, el va constitui izvor de drept si temei pentru acordarea drepturilor prevazute in acestea pentru salariatii incadrati la angajatorii care fac parte din ramurile respective.

Astfel, daca angajatorul face parte dintr-o ramura astfel cum au fost definite de Legea 130/1996 si exista un CCM la acest nivel in vigoare la momentul negocierii la nivel de unitate, el va constitui izvor de drept si temei pentru acordarea drepturilor prevazute in acest CCM pentru salariatii incadrati la angajatorul respectiv.

In Preaviz se poate lua Concediul de Odihna?

Intrebare: Unui salariat i s-a desfiintat locul de munca conform art 65 (1). Acesta are dreptul sa se invoiasca sau sa-si efectueze concediul de odihna neefectuat si ramane obligat sa lucreze 8 ore/zi?

Raspuns: Potrivit art. 75  din Codul muncii persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si 66 din Codul muncii beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare.

Totodata, in legislatia muncii nu sunt prevazute dispozitii care sa limiteze drepturile salariatilor aflati in perioada de preaviz si nici dispozitii speciale privind timpul de lucru si acordarea unor plati compensatorii aplicabile acestor salariati.

Asadar, in perioada de preaviz salariatii beneficiaza de drepturile prevazute de lege, contractul individual de munca si contractul colectiv de munca aplicabil.

Prin urmare, in perioada de preaviz salariatii pot efectua concediu de odihna, iar in ceea ce priveste timpul de lucru si acordarea unor  platii compensatorii sunt aplicabile prevederile contractului individual de munca si ale contractului colectiv de munca aplicabil

Tichetele de masa se inscriu in adeverinta pentru concediu crestere copil?

In Monitorul Oficial 360/24.05.2011 a fost publicat Ordinul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale 1474/2011 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a unor prevederi din Normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor, aprobate prin HG 52/2011 , Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 277/2010 si din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin HG 50/2011.

In Anexa 1 a ordinului la  lit. C pct. 1 este prezentata urmatoarea situatie:
Sunt considerate tichetele de masa venituri din salariu si se iau in considerare la stabilirea cuantumului indemnizatiei pentru cresterea copilului?

La aceasta situatie este prezentara urmatoarea solutie:

Potrivit definitiei de la art. 55 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal , cu modificarile si completarile ulterioare, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

De asemenea, sunt asimilate salariilor si orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor in vederea impunerii, in aceasta categorie intrand si tichetele de masa, tichetele de vacanta etc.

Avand in vedere faptul ca, potrivit prevederilor art. IV din OUG 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, aprobata prin Legea 279/2010, cu modificarile ulterioare, au fost abrogate prevederile privind scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii stabilite potrivit art. 8 din Legea 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu modificarile si completarile ulterioare, incepand cu data de 1 iulie 2010 tichetele de masa sunt supuse impozitului pe venit.

Avand in vedere faptul ca tichetele de masa sunt asimilate salariilor, iar valoarea acestora este impozabila, vor fi luate in considerare la stabilirea cuantumului indemnizatiei incepand cu data de 1 iulie 2010.

Concediul de maternitate: Cand este obligatoriu si cand nu

Potrivit art. 23 alin. 1 din 24 alin. 1 si 2 din cuprinsul OUG 158/2005 persoanele asigurate au dreptul  la concedii pentru sarcina si lauzie pe o perioada de 126 de zile calendaristice, atat concediul de sarcina at si cel de lauzie fiind acordat pe o perioada de 63 de zile fiecare. Cele doua concedii se pot compensa intre ele,  cu conditia ca perioada concediului de lauzie sa nu fie mai mica de 42 de zile.  Tototdata, OUG 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca prevede obligativitatea salariatei de a parcurge concediul de lauzie de minim 42 de zile. Ratiunea care sta la baza acestei prevederi este aceea de a nu pune in pericol sanatatea salariatei sau a copilului, in cazul in care ea decide sa nu isi exercite dreptul la concediu crestere copil insotit de indemnizatie sau pentru cazurile in care nu indeplineste conditiile de acordare a acestuia, fiind nevoita sa revina in unitate dupa efectuarea condediului de maternintate.

Legislatia insa prevede si posibilitatea intrarii in concediu crestere copil fara parcurgerea concediului de maternitate, in anumite conditii. Legea 52/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a ordonantei 111/2010 reglementeaza ca in cazul in care persoana aflata deja in concediu pentru crestere copil sau, dupa caz, in perioada de acordare a stimulentului de insertie, naste unul sau mai multi copii, adopta un copil sau primeste un copil in ingrijire, aceasta la finalul perioadei de concediu sau a dreptului la stimulent de insertie pentru copilul anterior, poate opta, prin cerere scrisa, pentru un nou concediu crestere copil acordat confrom art. 2 alin 1 din ordonanta. Cererea pentru acordarea oricauria dintre drepturi se poate depune in termen de 60 de zile inaintea implinirii varstei de 1 , 2 sau 3 ani sau in termen de maxim 30 de zile de la implinirea ei, pentru a asigura o continuitate in acordarea drepturilor. In cazul in care se depasesc aceste termene, drepturilor se vor acorda de la data depunerii cererii.

In concluzie, daca in cazul persoanei aflate in concediu crestere copil sau in plata stimulentului de insertie intervine o situatie similara care sa genereze aceste drepturi, persoana poate solicita un al doilea concediu crestere copil fara a mai efectua concediul de maternitate.

In ceea ce priveste operarea in Revisal a perioadei de suspendare pentru cel de al doilea concediu crestere copil, este necesara incetarea primei perioade de suspendare pentru concediu crestere copil, iar in urma noii cereri se intocmeste o noua decizie de suspendare in baza art. 51 alin. 1 litera a din Codul muncii republicat.

Durata maxima de munca a unui agent de munca temporara

Potrivit art. 90 alin. (1) din Codul muncii, republicat, misiunea de munca temporara se stabileste pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni.

Alin. (2) din acelasi articol prevede ca durata misiunii de munca temporara poate fi prelungita pe perioade succesive care, adaugate la durata initiala a misiunii, nu poate conduce la depasirea unei perioade de 36 de luni, iar in conformitate cu alin. (3), conditiile in care durata unei misiuni de munca temporara poate fi prelungita sunt prevazute in contractul de munca temporara sau pot face obiectul unui act aditional la acest contract.

Asadar, durata misiunii de munca temporara poate fi prelungita pe perioade succesive care, adaugate la durata initiala a misiunii, nu poate conduce la depasirea unei perioade de 36 de luni.

Acest text de lege apreciem ca trebuie coroborat cu dispozitiile art. 89 din Codul muncii republicat, potrivit carora un utilizator poate apela la agenti de munca temporara pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar, cu exceptia cazului prevazut la art. 93.

Observam astfel ca fata de reglementarea anterioara, legiuitorul a renuntat la stabilirea in terminis a cazurilor in care utilizatorul putea apela la agenti de munca temporara, respectiv:

a) pentru inlocuirea unui salariat al carui contract individual de munca este suspendat, pe durata suspendarii;
b) pentru prestarea unor activitati cu caracter sezonier;
c) pentru prestarea unor activitati specializate ori ocazionale.

Legiuitorul insa consacra prevederea potrivit careia utilizatorul poate apela la agenti de munca temporara pentru executarea unei sarcini precise si numai cu caracter temporar, instituind totodata o limita maxima a duratei misiunii, respectiv 24 luni, care poate fi insa depasita cu perioade succesive care, adaugate la durata initiala a misiunii, nu poate conduce la depasirea unei perioade de 36 de luni.

Chiar daca nu exista o interdictie expresa privind incheierea dupa incetarea misiunii cu acelasi utilizator a unor noi contracte de punere la dispozitie a acelorasi salariati pentru executarea acelorasi sarcini, fata de dispozitiile legale anterior enuntate apreciem ca vointa legiuitorului este in sensul de a asigura pastrarea caracterului temporar al misiunii si al muncii prin salariati temporari.

In speta, incheierea cu acelasi utilizator a unor noi contracte de punere la dispozitie a acelorasi salariati pentru executarea sarcinilor de la nivelul utilizatorului apreciem ca impune crearea unor locuri de munca la nivelul utilizatorului si nu desfasurarea respectivelor sarcini de catre salariati temporari pusi la dispozitie de agentul de munca temporara.

Inregistrarea in Revisal a modificarii duratei CIM

Intrebare
Exista angajati cu CIM pe perioada determinata, s-au facut precut prelungiri. De exemplu CIM perioada determinata 06.09.2011 pana la 06.10.2011, cu prima prelungire 09.12.2011, a doua prelungire 30.03.2012, iar acum se doreste modificarea tipului contractului prin act aditional din CIM perioada determinata in perioada nedeterminata. Cu ce data se poate inregistra in REGES actul aditional pentru perioada nedeterminata?

Solutia specialistului
In temeiul art. 41 din Codul muncii republicat, contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor. Cu titlu de exceptie, modificarea unilaterala a contractului individual de munca este posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de Codul muncii .
Modificarea contractului individual de munca se refera la oricare dintre urmatoarele elemente:
a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
d) conditiile de munca;
e) salariul;
f) timpul de munca si timpul de odihna.

Art. 17 din Codul muncii prevede ca anterior incheierii sau modificarii contractului individual de munca, angajatorul are obligatia de a informa persoana selectata in vederea angajarii ori, dupa caz, salariatul, cu privire la clauzele esentiale pe care intentioneaza sa le inscrie in contract sau sa le modifice. Obligatia de informare a persoanei selectate in vederea angajarii sau a salariatului se considera indeplinita de catre angajator la momentul semnarii contractului individual de munca sau a actului aditional, dupa caz.

Orice modificare a unuia dintre elementele contractului individual de munca in timpul executarii impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege.

Potrivit art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 500/2011, cu modificarile ulterioare, registrul general de evidenta a salariatilor, intocmit in forma electronica, se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde urmatoarele elemente:
a) elementele de identificare a tuturor salariatilor: numele, prenumele, codul numeric personal - CNP, cetatenia si tara de provenienta - Uniunea Europeana - UE, non-UE, Spatiul Economic European - SEE;
b) data angajarii;
c) perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii Ocupatiilor din Romania (COR) sau altor acte normative;
e) tipul contractului individual de munca;
f) durata normala a timpului de munca si repartizarea acestuia;
g) salariul de baza lunar brut si sporurile, astfel cum sunt prevazute in contractul individual de munca;
h) perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale;
i) data incetarii contractului individual de munca.

Completarea, respectiv inregistrarea in registrul general de evidenta a salariatilor a elementelor prevazute la art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 500/2011, si transmiterea registrului se fac dupa cum urmeaza:
a) la angajarea fiecarui salariat, elementele prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a)-g) se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza;
b) salariul de baza lunar brut si sporurile, astfel cum sunt prevazute in contractul individual de munca, se completeaza si pentru contractele individuale de munca deja inregistrate, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a H.G. nr. 500/2011 (1 august 2011);
c) perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale se inregistreaza in registru in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii;
d) data incetarii contractului individual de munca se inregistreaza in registru la data incetarii contractului individual de munca/la data luarii la cunostinta a evenimentului ce a determinat, in conditiile legii, incetarea contractului individual de munca;
e) pentru salariatii detasati, angajatorul de baza completeaza perioada detasarii si denumirea angajatorului la care se face detasarea, anterior inceperii detasarii.

Orice modificare a elementelor prevazute la art. 3 alin. (2) lit. a), c)-g) se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii. Exceptie fac situatiile in care modificarile se produc ca urmare a unei hotarari judecatoresti sau ca efect al unui act normativ cand inregistrarea in registru se face in ziua in care angajatorul se prezuma, potrivit legii, ca a luat cunostinta de continutul acestora.

Pe cale de consecinta, in speta data, modificarea duratei contractului de munca va fi inregistrata in registrul general de evidenta a salariatilor (Revisal) in data de 29 martie 2012 deoarece in data de 30.03.2012 contractul inceteaza de drept in temeiul art. 56 alin. (1) lit. i) din Codul muncii republicat.

Comunicat Inspectia Muncii: refuzi sa dai in formatii? Amenda 10.000 lei!

Legea 108/1999 privind infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii a fost modificata prin Legea 51/2012, iar modificarile au intrat in vigoare pe 24 martie 2012.

Potrivit noilor reglementari, impiedicarea in orice mod a inspectorilor de munca sa exercite, total sau partial, controlul prin orice actiune sau inactiune a conducatorului unitatii, a reprezentantului legal, a unui angajat ori a altei persoane aflate in locatiile supuse controlului constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 de lei la 10.000 de lei, pana acum amenda fiind cuprinsa intre 4.500 si 9.000 de lei.

In noua lege se mentioneaza expres ca persoanele fizice sau juridice au obligatia legala sa puna la dispozitia inspectorilor de munca documentele si informatiile solicitate de catre acestia, necesare controlului ori cercetarii evenimentului. Aceeasi amenda de pana la 10.000 de lei va fi aplicata si persoanelor care sunt gasite la fata locului, in momentul unui control si care refuza sa dea informatii despre evenimentul cercetat de inspectorii de munca. Tot cu o suma cuprinsa intre 5.000 si 10.000 de lei vor fi amendate si entitatile controlate de Inspectia Muncii care nu indeplinesc sau indeplinesc partial masurile dispuse de inspectorul de munca, la termenele stabilite de inspectori.

Noul act normativ stabileste ca functia de inspector de munca poate fi ocupata numai de persoane cu studii universitare de licenta absolvite cu diploma, in domeniile fundamentale, respectiv stiinte ingineresti, stiinte agricole si silvice, stiinte juridice, stiinte economice sau in specializarile sociologie, psihologie, medicina, administratie publica si stiinte politice.

Modificarile aduse legii dau posibilitatea personalului Inspectiei Muncii si inspectoratelor teritoriale de munca sa beneficieze de sprijin financiar din partea institutiei, prin suportarea sumelor necesare asigurarii asistentei juridice, in cazurile in care actele si faptele indeplinite in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fac obiectul unor proceduri judiciare.

Totodata, actul normativ prevede ca inspectorul de munca este obligat sa pastreze secretele de fabricatie, de care poate lua cunostinta in exercitarea functiei sale, pe durata existentei raporturilor de serviciu si timp de doi ani dupa data incetarii acestora.

Legea 51/2012 a adus completari si in privinta drepturilor inspectorului de munca, acesta putand identifica, pe baza actelor care dovedesc identitatea sau pe baza altor documente, persoanele aflate in locurile de munca sau in alte locuri supuse controlului ori cercetarii evenimentelor si sa impuna completarea fisei de identificare.

Refuzul de a completa fisa de identificare se sanctioneaza cu amenda de pana la 10.000 de lei, dar nu mai mica de 5.000 de lei

Inspectorii de munca au dreptul, incepand de sambata 24 martie 2012, sa ia declaratii scrise, singuri sau in prezenta martorilor, salariatilor, angajatorilor si reprezentantilor legali ai acestora, precum si altor persoane care pot da informatii cu privire la obiectul controlului efectuat sau al evenimentului cercetat.
De asemenea, inspectorii de munca pot dispune si interzicerea, restrictionarea sau chiar retragerea unui produs de pe piata sau rechemarea acestuia.

Inspectorii de munca isi pot desfasura activitatea de control pe tot teritoriul tarii, indiferent de locul de munca in care isi desfasoara activitatea in mod curent, in baza deciziei emise de inspectorul general de stat, functie atestata cu legitimatia si insigna Inspectiei Muncii.

Legea 51/2012 modifica si alte aspecte ale organizarii Inspectiei Muncii. Astfel, desi institutia functioneaza in continuare ca organ de specialitate in subordinea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, ea va fi finantata doar de la bugetul de stat. In noua lege sunt introduse si noi atributii pentru Inspectia Muncii, institutia trebuind sa asigure, la nivel national, evidenta muncii prestate in baza contractelor individuale de munca, prin registrul general de evidenta a salariatilor, precum si evidenta zilierilor si a beneficiarilor prestatiilor acestora, dar sa si primeasca si sa transmita in sistem informatic, prin inspectoratele teritoriale de munca, datele depuse de angajatori si beneficiari referitoare la salariati si la zilieri si sa asigure inregistrarea contractelor colective de munca la nivel de unitati.

La nivelul Inspectiei Muncii se constituie Consiliul Consultativ Tripartit, cu rol de dialog social, format din reprezentantii desemnati ai institutiei, ai confederatiilor sindicale si patronale reprezentative la nivel national.

Modul de organizare si atributiile Consiliului Consultativ Tripartit se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu al Inspectiei Muncii, aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale, la propunerea Inspectiei Muncii.

De asemenea, a fost aprobata si Legea 41 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 17/2011 privind administrarea creantelor bugetare reprezentand comisionul datorat, pana la data de 31 decembrie 2010, de angajatori inspectoratelor teritoriale de munca, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul sistemului asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. Inspectia Muncii are de recuperat prin inspectoratele teritoriale de munca 40.405.789 de lei, (aprox. 9,3 mil.euro), care sunt comisioane neplatite de catre angajatori pentru serviciile prestate.

Termene de aplicare a sanctiunii disciplinare (caz)

Intrebare: Un anjagat a suferit un accident de munca in data de 03.02.2012. S-a efectuat cercetarea disciplinara, in urma careia s-a intocmit un proces-verbal de cercetare in data de 14.03.2012. Sanctiunea disciplinara stabilita este reducerea salariului cu 10% pe o perioada de 3 luni. Care este termenul legal de a emite decizia de sanctionare?

Raspuns: Din informatiile prezentate intelegem ca un salariat se face vinovat de savarsirea unei abateri disciplinare ce a condus la producerea unui accident de munca.

In cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara, in concordanta cu dispozitiile art. 252 alin. (1) din Codul muncii , republicat, angajatorul poate dispune aceasta masura printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei.

Termenul de 30 de zile calendaristice curge de la data la care reprezentantul angajatorului a luat cunostinta despre savarsirea abaterii, iar al doilea termen de 6 luni curge de la data savarsirii abaterii disciplinare. In interiorul celui de-al doilea termen angajatorul trebuie sa ia cunostinta de savarsirea acestei abateri.

Legea nu prevede modalitatea prin care se ia la cunostinta de fapta savarsita de salariat. De regula, in practica, luarea la cunostinta asupra faptei savarsite de salariat se probeaza prin sesizarea faptei angajatorului de catre seful salariatului ce a savarsit abaterea sau alte persoane, prin referatul, nota de constatare, procesul-verbal etc. inregistrat in acest scop la registratura angajatorului, asa incat se apreciaza ca angajatorul va putea dispune aplicarea sanctiunii disciplinare in termen de 30 de zile de la momentul inregistrarii acestui document. Teoretic exista posibilitatea ca angajatorul sa fi luat la cunostinta de savarsirea abaterii anterior momentului inregistrarii documentului la registratura unitatii, situatie in care termenul va curge de la acest moment anterior.

In jurisprudenta s-a statuat ca termenul de 30 de zile nu se calculeaza de la momentul inregistrarii la registratura unitatii a raportului de cercetare disciplinara intocmit de comisia de disciplina, asa incat nu are relevanta in speta prezentata ca procesul-verbal de cercetare disciplinara s-a intocmit in data de 14.03.2012, deoarece nu de la acest moment se calculeaza termenul de 30 de zile.

S-a apreciat astfel in jurisprudenta (Decizia nr. 1797/R/2006 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale) ca angajatorul trebuie sa faca verificarile necesare stabilirii raspunderii disciplinare in interiorul termenului de 30 de zile de cand a luat la cunostinta de savarsirea faptei, iar nu de cand a calificat-o abatere disciplinara.

Prin urmare, puteti aplica o sanctiune disciplinara salariatului care se face vinovat de o abatere grava sau abateri disciplinare repetate in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta despre savarsirea abaterii disciplinare, iar data luarii la cunostinta trebuie sa se realizeze in interiorul termenului de 6 luni.

Termenele se calculeaza in conformitate cu dispozitiile art. 101 din Codul de procedura civila .

Aceste termene au fost calificate de majoritatea doctrinei de specialitate si practica judiciara termene de prescriptie, ceea ce inseamna ca sunt susceptibile de suspendare si de intrerupere.

Motiv de suspendare a CIM pentru somaj tehnic

Intrebare: Poate o societate care nu mai are comenzi pentru urmatoarele 10-12 luni, sa dea salariatii in concediu fara plata o perioada determinata de 1 an, urmand ca dupa 1 an salariatii sa-si reia activitatea? Societatea nu doreste sa renunte la acesti salariati deoarece sunt specialisti si sunt de incredere. In aceasta perioada de 1 an salariatii se pot angaja la o alta societate cu perioada determinata de 1 an si apoi sa revina la vechiul loc de munca? Daca da, care sunt procedurile de urmat ?

Raspuns: Potrivit art. 54 din Codul muncii , republicat, contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul partilor, in cazul concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese personale.

Astfel, concediul fara plata constituie caz de suspendare a contractului individual de munca, prin acordul partilor, daca este solicitat de catre salariat pentru efectuarea studiilor sau pentru interese personale. Motivele care stau la baza suspendarii CIM sunt proprii angajatului, asa incat si initiativa suspendarii CIM in acest caz apartine salariatului, iar nu angajatorului. In toate cazurile insa trebuie sa se realizeze acordul de vointa al partilor raportului de munca asupra solicitarii salariatului.

Pentru situatia in care societatea nu are comenzi apreciem ca sunt aplicabile dispozitiile privind somajul tehnic. Astfel, pentru intreruperea sau reducerea temporara a activitatii fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, angajatorul poate dispune suspendarea contractelor individuale de munca ale salariatilor in baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii , republicat.

Prin urmare, speta prezentata reprezinta o situatie care da posibilitatea angajatorului de a dispune in privinta salariatilor masura suspendarii din initiativa angajatorului a CIM pentru somaj tehnic. In privinta duratei somajului tehnic, legea nu instituie o durata maxima pentru care se poate dispune aceasta masura, insa chiar daca nu instituie o astfel de durata, in mod firesc nu poate fi nelimitata in timp, ci poate dura numai pe durata cauzei care a determinat luarea masurii.

In aceasta situatie insa angajatorul are obligatia sa plateasca salariatilor o indemnizatie ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat, in conformitate cu dispozitiile art. 53 alin. (1) din Codul muncii , republicat.

Care este Salariul minim in 2012 pentru un Angajat cu studii superioare?

Incepand cu data de 1 ianuarie 2012 salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna in anul 2012, reprezentand 4,13 lei/ora (HG 1225/2011).

Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de baza, potrivit incadrarii, nu poate fi inferior nivelului salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata.

Stabilirea, pentru personalul incadrat prin incheierea unui contract individual de munca, de salarii de baza sub nivelul celui mentionat mai sus constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.000 lei.

Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii se fac de catre personalul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, prin inspectoratele teritoriale de munca judetene si al municipiului Bucuresti, imputernicit, dupa caz, prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale.

In ceea ce priveste coeficientii de ierarhizare, potrivit dispozitiilor art. 40 alin. (2) lit. c) din Codul muncii , republicat, angajatorii au obligatia sa acorde salariatilor toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de munca aplicabil si din contractele individuale de munca.

Acordarea drepturilor salariatilor este obligatorie atat daca aceste drepturi izvorasc din dispoziții legale, cat si din prevederile cuprinse in contractele colective de munca incheiate la diferitele niveluri sau in contractele individuale de munca.

In privinta drepturilor ce decurg din lege, in temeiul art. 164 alin. (3) teza I din Codul muncii , republicat, angajatorul este obligat sa garanteze in plata un salariu brut lunar cel putin egal cu salariul de baza minim brut pe tara.

In ceea ce priveste obligatia ce incumba angajatorilor in privinta stabilirii salariilor angajatilor cu respectarea unor coeficienti minimi de ierarhizare, aceasta are ca izvor dispozitiile conventionale cuprinse in contractele colective de munca.

Astfel, CCMUN pe anii 2007-2010 prevedea astfel de coeficienti minimi, a caror respectare era obligatorie pentru stabilirea salariilor. Dupa modelul CCMUN multe contracte colective la nivel de ramura au preluat reglementarea unor coeficienti minimi obligatorii pentru stabilirea salariilor angajatilor de la nivelul unitatilor carora li se aplica dispozitiile respectivelor contracte.

Prin urmare, nu exista o obligatie legala in sarcina angajatorului de stabilire a salariilor angajatilor cu respectarea coeficientilor minimi de ierarhizare, ci una conventionala, izvorul acestei obligatii constituindu-l contractele colective de munca.

Obligativitatea efectelor contractelor colective de munca incheiate la nivelele stabilite de Legea 130/1996 , in prezent abrogata, este expres prevazuta de art. II alin. (2) din Legea 40/2011 pentru modificarea si completarea Legii 53/2003 - Codul muncii , potrivit caruia, contractele colective de munca in aplicare la data intrarii in vigoare a prezentei legi isi produc efectele pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate.

Apreciem aceasta dispozitie legala drept o aplicatie a exceptiei ultraactivitatii legii civile vechi, potrivit careia legea veche isi mai produce efectele un timp oarecare desi a intrat in vigoare o lege noua, bineinteles asupra unor situatii determinate, precizate in mod expres.

Asadar, chiar daca a intrat in vigoare Legea 62/2011 , iar Legea 130/1996 a fost abrogata, contractele colective de munca in aplicare la data intrarii in vigoare a Legii 40/2011 isi produc efectele pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate. Astfel, in baza acestor dispozitii legale, apreciem ca, contractele incheiate la nivel de ramuri de activitate vor produce efecte fata de destinatarii acestora, pana la data expirarii termenului pentru care au fost incheiate.

In concluzie, daca in acest moment exista un contract colectiv la nivel de ramura din care face parte angajatorul, in derulare, in conformitate cu specificatiile anterioare, el va constitui izvor de drept si temei pentru acordarea drepturilor prevazute in acesta pentru salariatii incadrati la angajatorii care fac parte din ramura.

Daca nu exista un contract colectiv de munca aplicabil salariul este cel negociat de parti si nu poate fi mai mic de 700 lei atat pentru salariatul cu studii superioare cat si pentru salariatul cu studii medii precum si pentru salariatul fara studii.

Reguli de impozitare a veniturilor pana la 30 iunie

Reguli aplicabile in perioada 1 ianuarie 2012 –30 iunie 2012:

1) In cazul persoanelor care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala:

Cazul retinerii impozitului de 10%:

Veniturile din drepturi de autor, in calitate de venituri din drepturi de proprietate intelectuala, realizate de persoanele fizice reprezinta venituri incluse in categoria veniturilor din activitati independente realizate potrivit art. 46 alin. (4) din Codul fiscal.

Platitorul venitului are obligatia, in temeiul art. 52 alin. (1) lit. a) si al alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, sa calculeze, sa retina si sa vireze un impozit in cota de 10% aplicat la venitul brut din care se deduc contributiile sociale obligatorii retinute la sursa, conform Titlului IX^2.

Contributiile sociale obligatorii retinute la sursa pentru perioada 1 ianuarie 2012 – 30 iunie 2012 sunt, conform art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010, cu modificarile ulterioare:
- contributia individuala de asigurari sociale in cota de 10,5%
- contributia individuala de asigurari de somaj in cota de 0,5%.

Conform reglementarilor in vigoare pentru aceasta perioada, contributiile individuale de asigurari sociale si somaj se retin dupa deducerea cheltuielilor forfetare prevazute la art. 50 alin. (1) lit. a) – de 20% si la art. 50 alin. (2) lit. a) – de 25%, dupa caz.

Baza de calcul al contributiilor este plafonata la valoarea a de 5 ori castigul salarial mediu brut, respectiv la suma de 10,585 lei.

Exemplificam. Pentru o persoana care obtine venituri din drepturi de autor de 5.000 lei/luna, in conditiile in care se opteaza pentru retinerea la sursa a impozitului pe venit de 10%, platitorul de venit are urmatoarele obligatii:
- retinere contributii individuale de asigurari sociale si somaj:
- baza de calcul contributii individuale = 5.000 – 20% x 5.000 = 4.000 lei
- Contributia individuala de asigurari sociale = 10,5% x 4.000 = 420 lei
- Contributia individuala la fondul de somaj = 0,5% x 4000 =20 lei
- Baza de calcul impozit venit = 5.000 – 420 – 20 = 4.560 lei
- Impozit pe venit = 4.560 x 10% = 456 lei.

Persoana fizica beneficiara a veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala are obligatia achitarii contributiei de asigurari de sanatate si a definitivarii impozitului pe venit, prin aplicarea cotei de 16% a impozitului pe venit dupa deducerea cotei forfetare de cheltuieli, a contributiilor individuale de asigurari sociale, sanatate si somaj. La plata impozitului va tine cont de platile anticipate efectuate in contul impozitului pe venit de catre platitorul de venit.

Cazul retinerii impozitului de 16%:

Platitorul venitului are obligatia in temeiul art. 521 alin. (1) din Codul fiscal sa calculeze, sa retina si sa vireze un impozit in cota de 16% aplicat la venitul brut fara deducerea contributiilor sociale obligatorii retinute la sursa, conform Titlului IX².

Platitorul de venit va retine la sursa, va plati si va declara contributiile sociale obligatorii astfel:
- contributia individuala de asigurari sociale in cota de 10,5%;
- contributia individuala de asigurari de somaj in cota de 0,5%.

Conform reglementarilor in vigoare pentru aceasta perioada, contributiile individuale de asigurari sociale si somaj se retin dupa deducerea cheltuielilor forfetare prevazute la art. 50 alin. (1) lit. a) – de 20% si la art. 50 alin. (2) lit. a) – de 25%, dupa caz.

Baza de calcul al contributiilor este plafonata la valoarea a 5 ori castigul salarial mediu brut, respectiv la suma de 10,585 lei.

Exemplificam. Pentru o persoana care obtine venituri din drepturi de autor de 5.000 lei/luna, in conditiile in care se opteaza pentru retinerea la sursa a impozitului pe venit de 16%, platitorul de venit are urmatoarele obligatii:
- retinere contributii individuale de asigurari sociale si somaj:
- baza de calcul contributii individuale = 5.000 – 20% x 5.000 = 4.000 lei
- Contributia individuala de asigurari sociale = 10,5% x 4.000 = 420 lei
- Contributia individuala la fondul de somaj = 0,5% x 4.000 = 20 lei
- Baza de calcul impozit venit = 5.000
- Impozit pe venit = 5.000 x 16% = 800 lei.

Persoana fizica beneficiara a veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala are obligatia achitarii contributiei de asigurari de sanatate, iar impozitul retinut de platitorul de venit este impozit final, in aceasta situatie veniturile fiind considerate ca fiind din alte surse, impunerea facandu-se potrivit art. 79 din Codul fiscal.

Se mentin si situatiile prevazute in O.U.G. nr. 58/2010 cu privire la categoriile exceptate de la retinerea contributiilor de asigurari sociale si somaj.

2) In cazul persoanelor care obtin venituri in baza contractelor/conventiilor civile:

Platitorul venitului are obligatia, in temeiul art. 52 alin. (1) lit. b) si al alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, sa calculeze, sa retina si sa vireze un impozit in cota de 10% aplicat la venitul brut din care se deduc contributiile sociale obligatorii retinute la sursa, conform Titlului IX2.

Contributiile sociale obligatorii retinute la sursa pentru perioada 1 ianuarie 2012 – 30 iunie 2012 sunt, conform art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010, cu modificarile ulterioare:
- contributia individuala de asigurari sociale in cota de 10,5%;
- contributia individuala de asigurari de somaj in cota de 0,5%.

Baza de calcul al contributiilor este plafonata la valoarea a 5 de ori castigul salarial mediu brut, respectiv la suma de 10.585 lei.

Exemplificam. Pentru o persoana care obtine venituri din contracte/conventii civile de 5.000 lei/luna, in conditiile in care se opteaza pentru retinerea la sursa a impozitului pe venit de 10%, platitorul de venit are urmatoarele obligatii:
- retinere contributii individuale de asigurari sociale si somaj:
- Contributia individuala de asigurari sociale = 10,5% x 5.000 = 525 lei
- Contributia individuala la fondul de somaj = 0,5% x 5.000 = 25 lei
- Baza de calcul impozit venit = 5.000 – 525 – 25 = 4.450 lei
- Impozit pe venit = 4.450 x 10% = 445 lei.

In cazul in care impozitul pe venit care se retine este de 16%, nu se mai deduc contributiile de asigurari sociale si somaj din baza de calcul al impozitului pe venit, impozitul pe venit aplicandu-se la venitul brut.

3). In cazul persoanelor care obtin venituri in baza contractelor de agent, venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara:

Platitorul venitului are obligatia, in temeiul art. 52 alin. (1) lit. b) si al alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, sa calculeze, sa retina si sa vireze un impozit in cota de 10% aplicat la venitul brut din care se deduc contributiile sociale obligatorii retinute la sursa, conform Titlului IX^2.

Retinem insa ca pentru perioada 1 ianuarie 2012 – 30 iunie 2012 nu exista prevederi in ceea ce priveste retinerea contributiilor individuale de asigurari sociale si somaj de catre platitorul de venit pentru astfel de categorii de persoane care obtin venituri in baza contractelor de agent.

Prin urmare, pentru aceste venituri, in perioada 1 ianuarie 2012 – 30 iunie 2012, platitorul de venit are obligatia retinerii doar a impozitului pe venit in procent de 10% sau 16% conform art. 521 alin. (1). Obligatiile privind contributiile de asigurari sociale si de sanatate revin persoanei fizice beneficiare de venit.

Pentru toate categoriile de venituri analizate mai sus, in ceea ce priveste declararea contributiilor individuale de asigurari sociale si somaj, acestea de vor declara in continuare prin intermediul Declaratiei 112, iar plata acestora se va efectua pana la data de 25 a lunii urmatoare retinerii.

Impozitarea primelor acordate salariatilor

In negocierea pachetului salarial adesea sunt luate in calcul o serie de adaosuri la salariu, asanumitele prime, acordate drept stimulente sau recompense pentru munca depusa de salariat si pentru rezultatele obtinute sau cu prilejul anumitor ocazii din viata salariatului.

Daca, in cursul unei luni, efectuati, pe langa platile de salarii la functia de baza, si plati de venituri (cum sunt premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihna neefectuat, denumite plati intermediare), impozitul se calculeaza la fiecare plata prin aplicarea cotei de 16% asupra platilor intermediare cumulate pana la data ultimei plati pentru care se face calculul.

Regula de baza care se aplica in ceea ce priveste tratamentul fiscal aplicat primelor la salariu este aceea potrivit careia primele vor reprezenta venituri ale lunii in care sunt acordate, indiferent de perioada la care se refera.

De exemplu, daca platiti unui salariat o prima reprezentand o recompensa pentru rezultate deosebite inregistrate pe o perioada anterioara, indiferent de cuantumul acestei prime, tratamentul va fi urmatorul:
- prima va reprezenta venit al lunii in care se va acorda;
- prima se va cumula cu celelalte venituri de natura salariala ale lunii in care este platita.

Potrivit prevederilor Codului fiscal si ale Normelor metodologice de aplicare (pct. 120 pentru aplicare a art. 58 din Codul fiscal), exista obligatia de calcul si retinere a impozitului la fiecare plata.

Impozitul retinut la fiecare plata intermediara reprezinta diferenta intre impozitul calculat la ultima plata intermediara si suma impozitelor retinute la platile intermediare anterioare. La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni (lichidare), impozitul se calculeaza asupra veniturilor totale obtinute prin cumularea drepturilor respective cu platile intermediare.

Impozitul de retinut la aceasta data reprezinta diferenta dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale si suma impozitelor retinute la platile intermediare.

Lista de verificare pentru continutul dosarului personal al salariatului

Va prezentam in continuare documentele care trebuie sa alcatuiasca un dosar personal complet:
- Copii dupa actele de identitate ale angajatului: buletin/carte de identitate, certificat de nastere, certificat de casatorie;
- Copii dupa actele de studii/calificari/formare profesionala;
- Formularul de candidatura (inclusiv CV si, eventual, scrisori de referinta);
- Cererea de angajare;
- Informarea prealabila la angajare;
- Certificatul medical „apt de angajare“ de la medicul de medicina a muncii;
- Fisa de instruire la angajare privind sanatatea si securitatea in munca;
- Carnetul de munca sau declaratia pe proprie raspundere ca angajatul nu are carnet de munca;
- Certificatul de cazier judiciar sau declaratia pe proprie raspundere ca angajatul nu a suferit condamnari;
- Permisul de munca – daca angajatul este cetatean strain;
- Fisa postului;
- Contractul individual de munca;
- Actele aditionale si celelalte acte referitoare la executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca (de exemplu: act aditional pentru clauza cu privire la formarea profesionala, clauza de neconcurenta, clauza de mobilitate, clauza de confidentialitate, act aditional pentru modificari ale salariului sau ale functiei);
- Copii dupa actele de identitate ale persoanelor aflate in intretinere (certificat de nastere, certificat de casatorie, carte/buletin de identitate etc.);
- Copie dupa livretul militar – daca este cazul;
- Copie dupa permisul de conducere – daca este cazul;
- Fisele de evaluare a performantelor profesionale;
- Deciziile referitoare la premieri si numiri pe pozitii ierarhice superioare;
- Documente privind cercetarea si aplicarea sanctiunilor disciplinare;
- Plangeri din partea angajatului.

Ori de cate ori un angajat solicita un document, departamentul de resurse umane din firma dvs. are obligatia de a-l elibera pentru a-i atesta activitatea desfasurata si calitatea de salariat (art. 34 alin. (5) din Codul muncii).

De asemenea, aveti obligatia de a asigura deplina confidentialitate cu privire la datele cu caracter personal ale angajatilor dvs. (art. 40 alin. (2) litera i) din Codul muncii).

Concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului

 Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului in urmatoarele situatii:
a) in cazul in care salariatul a savarsit o abatere grava sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de munca, contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, ca sanctiune disciplinara;

b) in cazul in care salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 30 de zile, in conditiile Codului de procedura penala;

c) in cazul in care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicala, se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, fapt ce nu permite acestuia sa isi indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat;

d) in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat. in cazul in care concedierea intervine pentru unul dintre motivele prevazute la lit. b)-d), angajatorul are obligatia de a emite decizia de concediere in termen de 30 de zile calendaristice de la data constatarii cauzei concedierii.

Concedierea disciplinara

In cazul in care concedierea intervine pentru motivul prevazut la art. 61 lit. a), angajatorul poate emite decizia de concediere numai cu respectarea dispozitiilor art. 247-252.

Decizia se emite in scris si, sub sanctiunea nulitatii absolute, trebuie sa fie motivata in fapt si in drept si sa cuprinda precizari cu privire la termenul in care poate fi contestata si la instanta judecatoreasca la care se contesta.

Concedierea pentru savarsirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la
regulile de disciplina a muncii poate fi dispusa numai dupa indeplinirea de catre
angajator a cercetarii disciplinare prealabile si in termenele stabilite de Codul muncii.

Decizia de concediere se comunica salariatului in scris si trebuie sa contina in mod obligatoriu:
a) motivele care determina concedierea;
b) durata preavizului;
c) criteriile de stabilire a ordinii de prioritati, conform art. 69 alin. (2) lit. d), numai in cazul concedierilor colective;
d) lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru a ocupa un loc de munca vacant, in conditiile art. 64. Decizia de concediere produce efecte de la data comunicarii ei salariatului.

Modificare lege: Unde depui declaratiile pentru sediul secundar

In Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190/23.III.2012  a fost publicata Legea pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a GUvernului nr. 17/2011 privind administrarea creantelor bugetare reprezentand comisionul datorat, pana la data de 31 decembrie 2010, de angajatori inspectoratelor teritoriale de munca, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul sistemului asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.

Articol unic: Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 17 din 23 februarie 2011 privind administrarea creantelor bugetare reprezentand comisionul datorat, pana la data de 31 decembrie 2010, de angajatori inspectoratelor teritoriale de munca, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul sistemului asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 145 din 28 februarie 2011, cu urmatoarele modificari si completari:

1. La articolul I, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:

"(1^1) In intelesul prezentei ordonante de urgenta, prin angajator se intelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca, conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata."


2. La articolul I, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

"(2) Administrarea creantelor bugetare prevazute la alin. (1) se efectueaza de catre inspectoratele teritoriale de munca, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), creantele bugetare prevazute la alin. (1) datorate de angajatorii care au infiintat sedii secundare in alte judete decat cel in care angajatorul isi are sediul se administreaza de catre inspectoratele teritoriale de munca pe raza carora isi desfasoara activitatea sediile secundare ale angajatorului."

3. La articolul I, alineatul (4) se abroga.

4. Articolele II si III se abroga.

5. La articolul IV se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:

"(2) Pentru sediile secundare ale angajatorilor din alte judete decat cel in care angajatorul isi are sediul, declaratiile fiscale prevazute la alin. (1) se depun la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia isi desfasoara activitatea sediul secundar."

6. Articolul V se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

Actele necesare pentru angajarea unei persoane din UE

Persoanele care au cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European ori cetatenia Confederatiei Elvetiene pot fi incadrate in munca pe teritoriul Romaniei in baza unui contract individual de munca in aceleasi conditii in care pot fi angajati si cetatenii romani.

Actele necesare la angajare sunt: actul national de identitate sau pasaportul, actele de studii recunoscute in Romania, curriculum vitae, avize, autorizatii, atestari necesare pentru exercitarea meseriei sau profesiei (daca este cazul), acte care sa ateste vechimea in munca, alte inscrisuri solicitate de angajator.

Cetatenii Uniunii Europene au drept de rezidenta pe teritoriul Romaniei timp de 3 luni fara indeplinirea vreunei formalitati suplimentare. Potrivit dispozitiilor art. 12 alin. (1) lit. a) din OUG 102/2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spatiului Economic European si a cetatenilor Confederatiei Elvetiene, Cetatenii Uniunii Europene care au statut de lucrator au dreptul de rezidenta in Romania pentru o perioada mai mare de 3 luni.

Astfel, cetateanul din Uniunea Europeana poate ramane pe teritoriul Romaniei fara indeplinirea unei formalitati suplimentare o perioada de cel mult 3 luni. Daca in aceasta perioada incheie un contract individual de munca se va adresa Oficiului Roman pentru Imigrari in vederea eliberarii certificatului de inregistrare.

Potrivit informatiilor furnizate pe site-ul oficial al Oficiului Roman pentru Imigrari docuementele necesare pentru eliberarea certificatului de inregistrare sunt:
- cerere tip;
- carte de identitate /pasaport (original si copie),
- contract de munca (original si copie) sau adeverinta eliberata de angajator (original),
- print screen din registrul general de evidenta a salariatilor, la sectiunea unde se regasesc datele referitoare la contractul de munca, stampilat si semnat de catre angajator pentru confirmarea veridicitatii documentului prezentat;
-taxe

Intocmirea pontajului pentru delegare in weekend

Delegarea presupune schimbarea unui singur element al contractului individual de munca, respectiv locul muncii. Prin urmare, durata timpului de lucru, ca de altfel orice alt element al contractului individual de munca, nu se poate modifica prin efectul delegarii. De asemenea, prevederile Codului muncii referitoare la repausul saptamanal trebuie respectate si in perioada in care salariatul se afla in delegatie.

Potrivit art. 119 din Codul muncii, republicat, angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitat. Asadar, angajatorul are obligatia de a tine evidenta timpului de munca al salariatilor.

Timpul de munca este definit la art. 111 din Codul muncii , republicat, ca fiind orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.

Astfel, constituie timp de lucru intervalul de timp in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale.

Pe cale de consecinta nu constituie timp de lucru, zilele libere de care salariatul beneficiaza in perioada in care este delegat cum este cazul zilelor de repaus saptamanal. In cazul in car, repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal va fi acordat in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern situatie, in care, salariatul va beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.

Prin urmare, zilele de sambata si duminica din perioada de delegare constituie zile de repaus saptamanal daca salariatului i se acorda repaus saptamanal in aceste doua zile. Daca insa in zilele de sambata si duminica, salariatul aflat in delegatie presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, aceasta perioada constituie timp de lucru.

In concluzie, in cazul in care salariatul este delegat din pontaj trebuie sa reiasa orele de munca prestate in delegatie, in speta, inclusiv in zilele de sambata si duminica daca acesta constituie timp de lucru in sensul dispozitiilor art. 111 din Codul muncii, republicat.

Drepturi acordate celor care beneficiaza gratuit de formare profesionala

Va reamintim ca unele categorii de persoane beneficiaza gratuit de serviciile de formare profesionala in situatia in care se afla in perioada de somaj si se incadreaza in cazurile prezentate mai jos:

a) beneficiaza de pregatire teoretica si practica pe toata durata cursului si sa sustina, gratuit, de cel mult doua ori examenul de absolvire la finalizarea acestuia;

b) beneficiaza de rechizite si materiale de instruire si sa primeasca in folosinta manuale;

c) beneficiaza, daca este cazul, de echipament de protectie pe timpul instruirii practice;

d) beneficiaza, pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregatire, de abonament gratuit pe mijloacele de transport in comun sau, dupa caz, de decontarea cheltuielilor de transport, pentru cel mult 4 deplasari in cursul unei luni, daca nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregatire, in conditiile prevazute de reglementarile in vigoare pentru salariatii institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit, pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului, precum si de abonament gratuit pe mijloacele de transport in comun pe traseul de la unitatea de cazare la unitatea de pregatire;

e) beneficiaza de consultatii medicale, analize medicale si teste necesare frecventarii cursului.

Pentru traseele prevazute mai sus, pentru care nu se elibereaza abonamente, persoanele au dreptul sa beneficieze de decontarea biletelor de calatorie pe mijloacele de transport in comun. Persoanele care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregatire sau locuiesc la o distanta mai mare de 50 de km de aceasta, au dreptul pe perioada cat participa la pregatirea profesionala sa beneficieze de cazare si de o suma de bani pentru acoperirea mesei la nivelul prevazut de reglementarile in vigoare pentru salariatii institutiilor publice si regiilor autonome cu specific deosebit pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, precum si in cazul deplasarii, in cadrul localitatii, in interesul serviciului.

Persoanele care beneficiaza de drepturile prevazute mai sus nu pot beneficia de abonament gratuit pe mijloacele de transport in comun pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregatire.

Contributia la sistemul asigurarilor pentru somaj

Baza lunara de calcul al contributiei individuale la sistemul asigurarilor pentru somaj o reprezinta suma castigurilor brute realizate de persoanele care desfasoara activitati ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop patrimonial.

Suma castigurilor brute realizate de persoanele care desfasoara activitati ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop patrimonial intra in baza lunara de calcul al contributiei la sistemul asigurarilor pentru somaj datorata de societatea comerciala platitoare a remuneratiei in baza de calcul nu intra exceptiile generale si exceptiile specifice contributiei la sistemul asigurarilor pentru somaj.

Prin exceptie, nu se datoreaza contributiile la sistemul asigurarilor pentru somaj daca persoanele care desfasoara activitati ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop patrimonial au calitatea de pensionar.

Persoana juridica fara scop patrimonial, in calitate de entitate asimilata angajatorului are obligatia de a calcula, de a retine si de a vira contributiile de asigurari sociale obligatorii.

Contributiile sociale individuale se retin si se vireaza impreuna cu contributiile datorate de persoana juridica fara scop patrimonial.

Atentie: NU puteti plati in bani concediul de odihna neefectuat in 2011

zilele de concediu de odihna neefectuate nu pot fi platite decat in situatia incetarii contractului de munca.

Potrivit art. 146 alin. (3) din Codul muncii , angajatorul este obligat sa acorde concediu de odihna, pana la sfarsitul anului urmator, tuturor salariatilor care intr-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihna la care aveau dreptul.

La alineatul (4) al aceluiasi articol, legiuitorul stabileste conditiile in care este permisa compensarea in bani a concediului de odihna.

Astfel, compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca.

Prin urmare, salariatul va efectua in natura, pana la data de 31.12.2012 , zilele de concediu de odihna neefectuate, aferente anului 2011.